Pe scurt din lume (stiri mai noi si mai vechi)

[Florinvs]

Nu stiu daca neaparat URSS ne-a ferit de "revolutia sexuala"- sa nu uitam ca dupa 1958-1964 Romania a avut o politica externa si interna practic independenta (in genul Frantei lui Charles des Gaulle in cadrul NATO)- cat mai ales politica iinteleapta adoptata pe plan intern dupa 1964!
In primul rand militia isi facea treaba destul de bine pe linia combaterii infractionalitatii si a mentinerii ordinii si linistii publice, apoi nu exista trafic de droguri ori aceasta tampita propaganda pentru deviatiile sexuale (homosexualitate si lesbianism), iar relatiile sociale erau mult mai stabile si datorita faptului ca fiecare avand locul de munca asigurat si fiecare stia ca dupa ce termina o forma de invatamant primea imediat repartitie in meseria dorita!
In plus, exista o mult mai mare disciplina in scolile romanesti, elevii care faceau prostii mari riscand exmatricularea , iar cei care nu urmau o forma de invatamant erau incadrati la "vagabondaj si parazitism social" si trimisi sa munceasca pe santierele de constructii.
Totusi, asta nu inseamna ca si atunci elevii nu se distrau sau ca nu se putea bucura de bucuriile tineretii. Elocvent in acest sens este acel film "Liceenii".

In privinta "scolii acasa" nu s-ar putea aplica (nu vad cum!) pentru cei care doresc sa urmeze o scoala profesionala ori liceu industrial si sa se califice intr-o meserie (electrician, strungar, forjor, tamplar, sofer, fierar-betonist, ceferist, etc). Astia chiar nu ar aveea cum sa faca scoala acasa!

[Parascheva16]

În prealabil postat de Florinvs

In privinta "scolii acasa" nu s-ar putea aplica (nu vad cum!) pentru cei care doresc sa urmeze o scoala profesionala ori liceu industrial si sa se califice intr-o meserie (electrician, strungar, forjor, tamplar, sofer, fierar-betonist, ceferist, etc). Astia chiar nu ar aveea cum sa faca scoala acasa!

O pot face pana in clasa a-8a. Scoala profesionala sau liceul tehnic incepe din clasa a9a. Pana atunci peste tot se face doar teorie. Si nu stiu cati ar dori la 14 ani sa se faca strungar.

[Florinvs]

Da- si e o mare prostie ca astazi nu se mai pune accent pe invatamantul tehnic si profesional! O economie ca sa fie puternica are nevoie nu numai de cadre cu pregatire superioara ci si de buni meseriasi, care sa cunoasca si sa poata practica foarte bine o anumita meserie.
Complet idioti ministri si factorii de decizie de dupa 1990 care au desfiintat ori subfinantat scolile profesionale si liceele industriale!

La fel si in cazul liceelor agricole- astazi foarte greu sa mai gasesti un tehnician agronom ori mecanic agricol foarte bine pregatit!

Intr-o societatea normala, fiecare meserie- incepand de la tractorist pana la doctor- are rolul ei bine determinat in economie si societate, contribuind in egala masura la progresul social!

[Florinvs]

Oricum, pe termen lung solutia este ca nivelul de educatie si morala din scolile publice de stat sa se imbunatateasca radical- macar cum era la nivelul anilor 90'!
Doar si eu si multi colegi am invatat tot in scoli publice de stat si nu am facut prostii mari ori sa intram in belele majore!

[Parascheva16]

(Sistemul din Romania nu o sa se schhimbe in bine, ci doar in rau! Ce facem, stam si asteptam ca poate se va schimba ceva sau luam taurul de coarne si facem ce putem ?)
*
Proteste fata de SEMINTELE MODIFICATE GENETIC ale gigantului american MONSANTO

Împotriva gigantului american Monsanto, specializat în producţia de seminţe modificate genetic, au ieşit în stradă protestatari din 55 de ţări.

Bucureştenii şi clujenii s-au alăturat acestei manifestaţii, zeci de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat sâmbătă după-amiază, în zona Eroilor din Capitală.

“Vrem etichetarea produselor la raft astfel încât să putem afla dacă vreunul dintre ingrediente a fost modificat genetic. Avem acest drept şi nu vom renunţa la el“, a declarat unul dintre organizatori.

Ajunşi în parcul de lângă Operă, protestatarii au afişat pancarte cu mesaje precum “Vrem natură naturală”, “Poftă bună la prânzul modificat genetic “Ştiulete modificat genetic”.

Aceştia au scandat împotriva producătorilor de organisme modificate genetic şi s-au arătat hotărîţi să continue acţiunile. O manifestare similară a fost programată şi la Cluj-Napoca, dar şi în alte sute de oraşe din peste 50 de ţări.

Au fost şi incidente, un bărbat ajungând la Secţia 17 după intervenţia dură a forţelor de ordine, după ce acesta a intrat în conflict cu un jurnalist.
Protestatarii au plecat ulterior în marş pe traseul Bd. Mihail Kogălniceanu – Bd. Regina Elisabeta – Piata Universităţii, cu oprire la Ministerul Agriculturii-Bd. I. C. Brătianu-Piaţa Unirii.

Protestul din Bucureşti a fost organizat de mai multe asociaţii ale societăţii civile, printre acestea, ReGeneration, EcoRuralis, InfOMG şi Grupul de Iniţiativă “Activişti Fără Frontiere”.

În Bucureşti, protestul a început la ora 15.30, iar în Cluj, la ora 18.00.
Primele culturi de plante modificate genetic au fost introduse în Romania în 1998. Este vorba despre 14 varietăţi de soia.

Culturile au fost însă interzise un an mai târziu. Ulterior însă, autorităţile europene, şi apoi cele române, au aprobat pentru cultivare un soi de porumb modificat genetic, rezistent la dăunătoare.

Suprafeţele cultivate cu porumb modificat genetic au scăzut de la an la an, începând din 2008. Acum, agricultorii români cer din nou Guvernului să aprobe culturile de soia modificată genetic.

Monsanto are o istorie de peste o sută de ani.Iniţial fabrica detergenţi şi insecticide, printre care şi celebrul DDT, dar şi agentul Orange, gaz toxic folosit de trupele americane în Vietnam. După anul 2000, Monsanto a devenit lider mondial în producţia de seminţe modificate genetic.Compania susţine că aceste plante sunt absolut necesare, pentru că foametea face ravagii în lume.

Monsanto se bucură de sprijinul administraţiei de la Washington, în pofida auzaţiilor potrivit cărora ar obliga fermierii să cumpere anual seminţe şi ar percepe anual taxe de la agricultorii de pe alte continente.

Uniunea Europeană, reticentă în ceea ce priveşte introducerea pe scară largă a organismelor modificate genetic, negociază în prezent un acord comercial cu Washington-ul, care ar putea relaxa restricțiile în acest domeniu.

În UE numai un soi de cartof şi unul de porumb modificate genetic sunt autorizate.

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recom...ican-monsanto/ )

[Parascheva16]

• Digi24: Marşuri gay la Kiev şi Moscova. Activiştii, atacaţi de extremişti și de preoți

La Kiev şi la Moscova, au fost organizate marşuri la care au participat câteva zeci de membri ai comunităţilor homosexuale. În pofida prezenţei masive a forţelor de ordine, demonstranţii au fost atacaţi de extremişti de dreapta, dar şi de preoţi. Poliţiştii au efectuat zeci de arestări în ambele oraşe.


La demonstraţia din capitala Ucrainei au participat 50 de membri ai comunităţii gay, care au fluturat steaguri în culorile curcubeului şi au purtat pancarte cu mesaje prin care îşi cer drepturile.

Marşul prin centrul Kievului a durat doar 20 de minute, timp în care poliţiştii au avut mult de furcă. Zece persoane care i-au atacat pe participanţii la marş au fost arestate. „Ne-am adunat astăzi aici pentru a organiza un marş în apărarea drepturilor omului şi pentru a protesta faţă de discriminarea la care sunt supuşi homosexualii în Ucraina”, a declarat Vladimir, organizator al marşului homosexualilor.

Şi la Moscova a fost un marş al homosexualilor, în faţa Dumei de Stat. La fel ca la Kiev, membrii comunităţii gay au fost păziţi de zeci de poliţişti, dar acest lucru nu a impiedicat izbucnirea violenţelor. Autorităţile ruse nu au aprobat demonstraţia comunităţii homosexuale. În Rusia, dar şi în alte foste republici sovietice, printre care Ucraina şi Georgia, populaţia nu este de acord cu acordarea mai multor drepturi persoanelor cu o altă orientare sexuală.

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recom...nnes-film-gay/ )

[Mihnea Dragomir]

Miza este mult mai mare decat aceea de a se mentine interdictia culturilor de plante modificate genetic. E vorba de un proiect de lege european care va interzice proprietarilor de terenuri sa cultive seminte neverificate. Cu alte cuvinte, nu mai pot planta la mine in curte castraveciorii mei pe care ii stiu, ci va trebui sa cumpar pachetele de seminte cu poansonul Autoritatii Boabelor.
Este, in mod evident, un atentat la biodiversitate. Un astfel de proiect a fost deja adoptat in SUA.

[Parascheva16]

• Vremuri vechi si noi: Fragmente din România reală /1/ – Avorturi forţate în centrele de plasament

Alexandra Nadane

În primul număr al revistei „Pentru viaţă” a apărut un articol cu titlul „În România se fac avorturi forţate”. Unii dintre cititori au considerat că este o exagerare: ”Cum să se facă avorturi forțate când România este o țară liberă și democrată?” Din păcat, situaţia descrisă acolo nu este reprezentativă decât pentru o parte din avorturile forțate din țara noastră. Din acest motiv am hotărât publicarea unei serii de articole despre rănile României reale, o Românie pe care nu o cunoaştem, o ignorăm sau chiar ne gândim că nu poate arăta chiar aşa de rău.

Ştiu că de multe ori s-au spus multe lucruri negative despre România şi nu s-au oferit soluţii, rezultatul fiind o lamentare inutilă sau renunţarea de a face ceva pozitiv. Nu doresc să continui astfel de informări ineficiente. Rostul acestei serii de articole este să conştientizăm câteva adevăruri incomode, pe care majoritatea nu le cunoaștem, și să căutăm împreună portiţe de ieşire. Iar dacă nu vom găsi soluții concrete, măcar să luăm atitudine, pentru că așa se va produce schimbarea, în timp.

Revenind la afirmația de mai sus, o întăresc cu toată fermitatea: „DA! În România se fac avorturi forţate”.
Sunt părinţi care îşi duc copiii pe sus în cabinetul ginecologic, cu speranţa că viitorul fetei lor va fi unul fericit şi lipsit de probleme. Efectele sunt de multe ori tragice: adolescentele sunt afectate emoţional pentru toată viaţa, mai ales când ele sunt conştiente de ceea ce sunt obligate să facă și ar dori din tot sufletul să nască acel copil. Dacă aceasta se întâmplă în familii în care părinții își iubesc copiii, gândiți-vă ce se întâmplă cu fetele însărcinate care nu se află într-o familie iubitoare!

În centrele de plasament, de pildă, avortul este văzut ca fiind cea mai bună soluţie pentru ca totul să rămână ascuns de structurile superioare, iar responsabilii locali să nu aibă probleme.

Când intri în majoritatea centrelor de plasament de stat te izbeşti de durere. Te întâmpină feţe triste, vezi copii care dorm pe scaune sau adorm în braţele tale, în timp ce vorbesc cu tine, datorită efectelor bromurii pe care tocmai au primit-o ca „tratament”. Centrul e unul dintre puţinele locuri în care există medicamente pentru durerea sufletului, pentru lipsa de dragoste, chiar şi pentru dorinţa de a te juca mai mult.
Zilele trecute m-am dus într-un centru pe care îl cunosc de mai mulți ani, după ce am aflat că o adolescentă a rămas însărcinată şi a decis să păstreze copilul, iar cei de la centru au ameninţat-o că o vor da afară dacă își menţine decizia. Cu câteva zile înainte discutasem cu ea despre ce ar face într-o asemenea situaţie, pe atunci ipotetică, şi mi-a spus că îşi doreşte un copil şi că va face tot ce îi stă în putinţă ca să-i fie bine. Acum lucrurile arătau cu totul altfel. În ziua următoare avea programare la avort. O convinseseră să-şi schimbe atitudinea.

Am stat de vorbă cu ea. Era liniştită şi împăcată. Mi-a spus că cei din conducerea centrului au ameninţat-o că o vor da afară, dar că ea îşi doreşte să păstreze copilul şi îşi asumă orice consecință a acestei decizii.

Am stat apoi de vorbă cu cei din conducerea centrului. Le-am spus de la bun început că reprezint o asociaţie care protejează drepturile adolescentelor însărcinate, că am aflat de cazul fetei şi că vom face tot posibilul să o sprijinim, chiar şi juridic dacă va fi nevoie, pentru că ceea ce fac ei se numeşte hărţuire. Când şi-au dat seama că situaţia poate ajunge uşor în faţa opiniei publice, ceea ce le-ar fi adus greutăți, au adoptat o atitudine cooperantă, spunând că sunt cu adevărat interesaţi să o sprijine şi că vor face tot ce le stă în putinţă, însă din punct de vedere legal trebuie să părăsească centrul. Mai târziu au chemat-o pe tânăra în cauză, i-au vorbit foarte frumos şi i-au spus că îi respectă decizia.

Cu siguranţă este o diferenţă între a-i spune fetei însărcinate că nu poate rămâne în centru cu copilul, conform normelor legale, şi ameninţarea că va fi dată afară. S-ar putea spune că nu au făcut decât să o informeze cu privire la prevederile legii, dar în realitate este vorba de o interpretare în sens abuziv, pentru că au folosit legea cu viclenie pentru a-şi ascunde interesului lor, primordial, în spatele prevederilor legale privind interesul celorlalți copii din centru.

Problema părea a fi rezolvată. Când am ieşit, cineva mi-a arătat încă două fete însărcinate. Una dintre ele intenţiona să facă avort în cel mai scurt timp, motivând că nu vrea ca acest copil să aibă parte de ce a avut ea până atunci. Cealaltă prefera să păstreze copilul, luptându-se cu presiunea din partea responsabililor centrului. Dar asta nu era totul. Realitatea este că foarte multe dintre fetele trecute de 15 ani din acel centru făcuseră cel puţin un avort, iar unele practicau prostituţia. Iar avortul era soluția pentru ca problemele să nu iasă la suprafață…

Concluzia despre avorturile în centrele de plasament? Dreptul la alegere, atât de invocat, este total inexistent în astfel de situaţii. Practic nu există alegere: ori faci avort, ori pleci pe stradă cu copilul, minoră, fără serviciu, fără casă, fără mâncare, fără nimic din ce ai nevoie tu, ca mamă, și copilul. După avort, fetelor le rămâne doar disperarea şi speranţa că într-o zi poate va fi altfel. Situaţii asemănătoare celei de mai sus se întâmplă probabil în multe centre de plasament, dar puţine fete au curajul să spună ceva.

Concluzia despre noi, cei din afara centrului, a venit și ea, îndată. Înainte să plec m-am întâlnit cu un copil pe care nu l-am mai văzut demult. După ce l-am strâns tare în braţe, pentru că mi-e foarte drag, m-a întrebat: „Alexandra, nu vrei să vii să lucrezi la noi? Sau nu neapărat aici, ci în oricare alt centru, pentru că m-aş muta oriunde, dar numai să fii tu acolo!”. Făcusem, cu câțiva ani în urmă, ca membră a unei organizaţii de tineret, voluntariat la acel centru.

Personalul centrului mi-a spus că, în perioada în care studenții făceau voluntariat, copiii aveau mai puține probleme. Mi-am amintit că cineva mi-a explicat odată că adolescenții se aruncă în cele mai periculoase relații, inclusiv sexuale, tocmai datorită lipsei de afecțiune reală. Se leagă lucrurile.

Poate că așa arată unul din elementele soluției în cazul avorturilor din centrele de plasament: voluntari care să ofere ceea ce personalul nu reușește. Prin aceasta nu acuz pe cei de acolo, căci cine știe câtă dragoste au oferit și cât au încercat să fie bine. Dar uzura cotidiană își spune cuvântul în timp. Și, de fapt, copiii de acolo nu sunt în mai mare măsură ai lor decât sunt ai noștri. Faptul că ei au un salariu nu ne scuteşte pe noi de responsabilitate. Aceşti copii, aceşti tineri ne vor aproape de ei, să-i ascultăm, să-i sprijinim, să le spunem un cuvânt bun şi uneori să-i îmbrăţişăm. Nu credeţi?

Acest fragment din România reală l-am scris pentru noi, cei din afara centrelor de plasament, care putem să fim alături de cei aflați acolo. Cu siguranță ar scădea numărul avorturilor forțate din centrele de plasament dacă dumneavoastră, cititorule, și prietenii dumneavoastră ați deveni prietenii unui centru de plasament! Trebuie să mai spun că această cunoștință face parte dintr-o familie de 5 copii, romi, din care o parte sunt în centrul de plasament, iar o parte stau într-o casă părăsită în cele mai grele condiţii şi fără garanţia că în ziua următoare au ce să mănânce. Fratele cel mai mic ar fi trebuit să fie clasa a doua şi nu s-a dus deloc până acum. O altă soră care are 14 ani s-a apucat de prostituţie.

Cândva le-am propus să meargă cu toții într-un așezământ din provincie, unde există o masă caldă, au loc de dormit, pot merge la școală. Răspunsul lor a fost negativ. Într-un fel îi înţeleg. Prietenii, colegii şi puţinii oameni pe care îi ştiu sunt în București. Am scris și această parte a istoriei lor pentru a fi cinstită – răul nu cuprinde doar pe unii ci, în diferite moduri, ne încearcă pe toți. Când este lângă noi, să nu ne iluzionăm că nu va ajunge și la noi. La aceste fragmente vizibile cred că soluția ar fi să facem binele împreună.

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recom...nnes-film-gay/ )