Relicve de gradul al 3-lea.

[ortodoxa2310]

Interesanta clasificarea aceasta, nu stiam de ea.

Am vazut acum ceva timp pe un site de licitatii niste obiecte oarecum dubioase, niste cruci de argint cu spatiu in interior, persoana care le vindea sustinea ca sunt sfinte moaste acolo. Mi s-a parut foarte dubioasa descrierea. In trecut se pare ca era o cerere mult mai mare pt altfel de relicve si comerciantii inventau pe masura cererii.

Am intalnit prin literatura mentionat... lemn din crucea Domnului in candele de exemplu. Probabil era o "moda" sa ai lemn din Sf.Cruce pe atunci si asa au aparut si sarlatanii care sa vanda aschii de lemn.

Un fel de "relicva" am observat ca se considera si icoanele cumparate de la manastiri sau de la locurile sfinte din Ierusalim. Chiar daca nu sunt tocmai relicve... de nici un grad.

Florile de la Prohod tot relicve cred ca sunt- flori de pe mormantul Domnului.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ortodoxa2310

Interesanta clasificarea aceasta, nu stiam de ea.

Probabil fiindca este in uz numai in Biserica Catolica. Numim "relicve de gradul 1" parti ale trupului unui sfant sau ale instrumentelor Patimilor lui Cristos.

Relicvele de gradul al 2-lea sunt lucruri care au apartinut sfantului sau instrumente prin care acela a dobandit cununa muceniciei.

Relicvele de gradul al 3-lea sunt obiecte care au intrat in contact cu o relicva de gradul 1 sau 2.

Aceste relicve (cu deosebire cele din primele doua grade) pot fi pastrate in relicvarii. Multe relicvarii sunt de admirat prin arta lor minunata, in care orfevrierii s-au intrecut peste secole. Relicvariile sunt din metal nobil cu sau fara sticla. Atunci cand sunt expuse spre venerare publica, daca sunt de mici dimensiuni, relicvele stau intr-un obiect de cult numit ostensoriu sau monstranta. O alta modalitate canonica de a le pastra este in "sepulcru", adica locul special scobit pentru a le primi din piatra de altar. Altarele sunt fie integral din piatra, fie pot fi din lemn, dar au, in acest caz, o scobitura in lemn in care se aseaza piatra de altar, la randul ei scobita pentru relicve. In bisericile catolice rasaritene mai sunt relicve cusute in Sf Antimis. Cand este desacrat (spre a fi, de exemplu, expus intr-un muzeu), dintru-un altar (sau antimis) se extrag relicvele, care sunt recuparate de Biserica.

Catolicii nu au nevoie de o aprobare speciala pentru a pastra relicve in casele lor, spre deosebire de Preasfantul Sacrament, pentru a carui pastrare in casa este nevoie de o aprobare din partea episcopului, care se da in mod exceptional si trebuie considerata un mare privilegiu.

Am vazut acum ceva timp pe un site de licitatii niste obiecte oarecum dubioase, niste cruci de argint cu spatiu in interior, persoana care le vindea sustinea ca sunt sfinte moaste acolo. Mi s-a parut foarte dubioasa descrierea. In trecut se pare ca era o cerere mult mai mare pt altfel de relicve si comerciantii inventau pe masura cererii.

Fara o atestare nu putem avea certitudinea autenticitatii acestor pretinse relicve. Atestare poate da numai Biserica. Exista o "atitudine negativa", adica atunci cand Biserica nu da o atestare, nu inseamna ca acelea nu sunt autentice, ci inseamna ca nu are elemente de certitudine privind autenticitatea lor.

Am intalnit prin literatura mentionat... lemn din crucea Domnului in candele de exemplu. Probabil era o "moda" sa ai lemn din Sf.Cruce pe atunci si asa au aparut si sarlatanii care sa vanda aschii de lemn.

Probabil ca daca vreun pasionat de geometrie ar aduna cate "lemne din Sf Cruce" sunt, ar iesi nu numai de Crucea Mantuitorului, ci si de crucile celor doi talhari si inca vreo duzina peste acelea. Ale...talharilor mai mici.

Un fel de "relicva" am observat ca se considera si icoanele cumparate de la manastiri sau de la locurile sfinte din Ierusalim. Chiar daca nu sunt tocmai relicve... de nici un grad.

Florile de la Prohod tot relicve cred ca sunt- flori de pe mormantul Domnului.

Desigur ca acestea nu sunt relicve. Sunt, totusi, obiecte sfintite, pe care crestinii piosi le pastreaza cu respect. Nu cum am facut eu, care am aruncat petale de pe Sf Epitaf, negandindu-ma ca fac un lucru rau, cu toate ca am vazut bine cand au fost sfintite. Daca am ajuns pana acolo incat nu mai vedem rostul acestora, ele trebuie arse (sau inhumate, in cazul petalelor) si nu aruncate cu gunoiul menajer.