Conferinte

pentru cei din TM:




si o conferinta cu PS Longhin de la Banceni,f. frumoasa si linistitoare,a avut loc chiar la noi in tara:http://www.razbointrucuvant.ro/recom...ideo-partea-1/

daca stie cineva si alte conferinte de-ale Sfintiei sale,il rog sa posteze :d

[Parascheva16]

Pr. Vasile Mihoc - Despre familie (conferință audio,29min)

Vă invităm să ascultați mai jos o predică a Părintelui Vasile Mihoc despre familie, ținută în Parohia La Rustica, din Roma, Italia. Părintele are 13 copii și este doctor în teologie pe tema Tainei Cununiei. Este un om extraordinar și predicile sale au multă putere.

[Parascheva16]

Pr. Vasile Mihoc - Tinerețea în Hristos (conferință audio)

Vă invităm să ascultați mai jos o predică a Părintelui Vasile Mihoc despre tinerețea în Hristos, ținută în Parohia La Rustica, din Roma, Italia. Părintele are 13 copii și este doctor în teologie pe tema Tainei Cununiei. Este un om extraordinar și predicile sale au multă putere.
Predica are 21 de minute.

[Parascheva16]

Pr Nicolae Tănase: "Încrederea în prietenie și căsnicie" (conferință audio)

Vă invităm să ascultați conferința ținută de Pr. Nicolae Tănase la București, în Postul Crăciunului, în data de 18 noiembrie 2012, la invitația ASCOR București. Înregistrarea are 2h și 53 minute.
***
"Nu hrăni cancerul !" - Dr. Pavel Chirilă - conferință video

Domnul doctor Pavel Chirilă a susținut în data de 17 martie 2013 o conferință la paraclisul ortodox din Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Mai jos o puteți vizualiza, are patru părți:

[Parascheva16]

Lumina Celui nevăzut - Oboseala sufletească a lumii contemporane



Cuvinte din taceri - profesor Ilie Badescu

- Considerati ca la noi, dupa ’90, conducerea tarii s-a folosit de expertiza oferita de sociologi?

- Tocmai dupa 90 reformele au plecat, atat in Romania cat si in Basarabia, dinspre legiuitor catre societatea concreta, fara a se arata interes pentru nevoile actuale, deci fara a tine cont de cercetarile sociologiei. De exemplu, legea 18 a fondului funciar a impartit pamantul fara echipamente, deci a provocat o fantastica saracire a populatiei rurale. Statul, intr-un mod fraudulos, a trecut echipamentele agricole din proprietatea muncii taranesti , in proprietatea statului.

Astfel, fara uneltele necesare, taranul a fost dispus sa vanda terenul cat mai repede si pe nimic, producandu-se totodata si o devalorizare nemaipomenita a pamantului. Pamantul si-a pierdut valoarea economica si acest lucru este valabil si azi.

- Dupa 90 legiuitorul a restituit pamanturile taranilor, dar fara unelte de lucru, credeti ca a fost un fapt rau voitor sau ignorant ?

- Este foarte greu sa faci judecata de intentie in cazul acesta, dar un lucru este cert: un om care are cunoasterea problemei sociale, a chestiunii rurale, stie ca pamantul fara unelte nu are nici o valoare si asa s-a si intamplat ca, imediat chiar dupa reforma rurala, taranul care capatase un lot de pamant nu a avut ce sa faca cu el si atunci a fost dispus sa il vanda foarte rapid si pe preturi de nimic, deci s a produs si o devalorizare fantastica a pamantului care se mentine pana astazi, pamantul este mult sub valoarea lui.
[...]
Tinerii cu inimi batrane sunt aceia, nu putini, care manifesta o inapetenta pentru valorile culturale, dar si pentru genul propriu de viata, cel romanesc, care ca si toate celelalte (frantuzesc, englezesc, unguresc etc), are frumusetea si limitele lui. Apare o oboseala de tip spiritual, dublata de atractia spre cultura mortii, a trupului, adica de optiunea idolatra pentru cele materiale, pentru satisfacerea exclusiva a nevoilor imediate.

Asa apare consumerismul, care se traduce prin abandonarea idealurilor spirituale in favoarea placerilor materiale, in opozitie cu capacitatea de a renunta la satisfacerea impulsurilor, in scopul atingerii unei tinte mai indepartate si mai inalte, ca in cazul savantilor sau ascetilor. In societatea de consum exista riscul foarte mare de a se pierde autonomia sufleteasca si de a se intra sub incidenta obiectelor.
[...]
Toleranta devine tiranica atunci cand sunt rasturnate raporturile dintre firesc si nefiresc, adica nefirescul este tolerat in detrimental firescului.Alternativa la aceasta toleranta este cea crestina, care restaureaza pacea, unitatea, iertandu-l si reintegrandu-l, iar nu incuviintandu-l pe cel care a gresit.

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recom.../ilie-badescu/ )

[antiecumenism]

Virgiliu Gheorghe- Sinele si identitatea omului zilelor noastre-conferinta

http://carteromaneasca.wordpress.com...re-conferinta/

Dumnezeu nu ne forteaza,nu ne ingradeste libertatea, la Dumnezeu venim liberi, numai diavolul (si slujitorii lui satanisti de pe pamant) ne forteaza,controleaza,manipuleaza,hipnotizeaza,ne ingradeste vointa si libertatea.

Caracterul hipnotic al vizionării TV
“Există mai multe motive pentru care efectul televiziunii asupra minţii umane poate fi considerat unul de natură hipnotică.
1. Bio- şi hipnoterapeuţii susţin că televiziunea permite nu numai o transmitere a forţei hipnotice, ci chiar o multiplicare a acesteia.
2. Neuropsihologii constată că răspunsul cortexului pe parcursul vizionării TV se situează în domeniul somnolentei sau al stării hipnogogice (de tip hipnotic). (Zingrone, 2002) Undele cerebrale alfa caracterizează atât starea de hipnoză, cât şi activitatea corticală a telespectatorilor în timpul vizionării. Încă din anii ’50 se cunoaşte faptul că undele alfa caracterizează starea de somn superficial sau de hipnoză, iar studiile mai recente arată că un individ este cu atât mai hipnotizabil, cu cât are unde alfa mai bine reprezentate în cortex. (Holdevici, 1995) Doctorii Emery afirmă că “starea de continuă fixaţie – ca un fel de transă – a celui care se uită la televizor nu este una de atenţie, ci de distragere, o formă de visare cu ochii deschişi sau de pauză”. (Mander, 1978)
3. Vizionarea TV poate fi încadrată cu uşurinţă în clasa fenomenelor de tip hipnotic dacă sunt avute în vedere caracteristicile stării hipnotice şi perfecta lor asemănare cu stările mentale trăite de telespectator în faţa televizorului.
A) “Aspectul exterior al persoanei hipnotizate (n.n. ca şi în cazul vizionării TV) este al unui individ pasiv, care reacţionează doar la comenzi venite din afară.” (Holdevici, 1995)
B) În ambele cazuri atenţia este captivată din afară şi este “orientată în mod special spre ceea ce spune şi face hipnotizatorul”, în cazul nostru televizorul.
E) În cadrul hipnozei se reduce controlul realităţii şi apare o toleranţă crescută pentru distorsionarea acesteia – logica transei _ conform căreia subiectul acceptă ca fiind logice situaţii pe care în stare naturală nu le-ar considera ca atare.” (Holdevici, 1995)
4. Dr. Ernest Hilgard spune că televizorul poate foarte uşor să-i aducă pe oameni într-o stare de tip hipnotic. El arată că “a sta liniştit, relaxat, într-o cameră întunecoasă, privind fix şi pasiv o sursă de lumină pe o anumită perioadă sunt primele componente ale inducerii hipnozei”. (Mander, 1978)
“Şederea în linişte, fără alte impulsuri senzoriale în afară de ecran, fără orientarea în afara razei de acţiune a aparatului TV este capabilă ea însăşi de a-i determina pe oameni să se poziţioneze în afara realităţii obişnuite, permiţând substituţia cu o altă realitate pe care televiziunea o poate oferi. Poţi deveni atât de implicat imaginativ, încât alternativele dispar temporar. Atunci subiecţii se lasă duşi de hipnoză (plutesc)”, subliniază J. Mander. (Mander, 1978)
5. O altă cauză în generarea stării semihipnotice în faţa televizorului este dată de cantitatea imensă de informaţii pe care o transmite un program TV, de puternica implicare emoţională, dar mai cu seamă, sub raport tehnic, de viteza cu care se deplasează camera video, de schimbările unghiurilor de filmare sau ale planurilor.
Toate aceste evenimente tehnice, menite să tină trează atenţia, au darul de a intensifica legătura hipnotică. Ele măresc stresul sistemului nervos, suprasolicitând funcţiile cognitive, şi, prin aceasta, intensifică fenomenul de inhibiţie a emisferei stângi şi măresc sugestibilitatea.
Dr. Freda Morris arată că, întrucât imaginile TV se mişcă mai repede decât este capabil telespectatorul să proceseze informaţia pentru a reacţiona, acesta nu mai poate face altceva decât să le urmărească. Viteza uriaşă, nenaturală de schimbare a imaginilor nu lasă posibilitatea analizei sau a reflecţiei asupra imaginilor, astfel că ele vor străbate mintea, în timp ce gândirea critică este blocată. Dr. Morris aminteşte de o tehnică de inducere hipnotică numită “confuzie”, care a fost experimentată de M. Erikson: “Îi dai persoanei (minţii) atât de mult de lucru, încât să nu-i laşi posibilitatea de a mai întreprinde nimic ea însăşi că subiect. Este vorba de un proces rapid şi continuu în care se cere subiectului să se ocupe succesiv de diverse lucruri, alternându-i centrul atenţiei cu rapiditate. În momentul în care supraîncărcarea este atinsă, iar pacientul dă semne de oboseală, tinzând să-şi decupleze atenţia, atunci hipnotizatorul intervine cu ceva care poate stimula relaxarea, şi atunci pacientul intră în transă hipnotică. Ceva asemănător se întâmplă şi în cazul televiziunii”. (Mander,1978)

[antiecumenism]

Funcţia de agendă a mass-mediei, efectul de Cultivare şi spirala tăcerii

"Acestea sunt trei dintre cele mai importante efecte ale televiziunii, consacrate în majoritatea studiilor de sociologie şi teorie a comunicării mediatice.
Funcţia de agendă pune în evidenţă faptul că agendă sau harta principalelor preocupări mentale ale publicului este asemănătoare sau chiar identică cu agenda mediatică. Cu alte cuvinte, mass-media sau televiziunea ne spune la ce să ne gândim cu preponderenţă în fiecare zi. Ea ne arată care sunt problemele cele mai importante, pentru ca, în funcţie de această ierarhizare, să ne orientăm în a le acorda atenţia corespunzătoare. Prin acest efect, televiziunea ne colonizează, practic, experienţa mentală a realităţii. Ne face să credem că există în primul rând sau exclusiv ceea ce este mediatizat.
Efectul de cultivare. Cercetările realizate de George Gerbner şi un grup de colegi de la Annenberg School of Communication au arătat că televiziunea naşte o lume iluzorie, un mediu simbolic şi cultural ce nu corespunde realităţii şi care are puterea de a cultiva “în masa publicului opinii, concepţii şi credinţe, la fel cum, agricultorul îşi cultivă pământul”. (Drăgan, 1996)
Studiul Growing up with Television arată că, dacă toată lumea creşte cu televizorul, “efectele mici cumulate pe o perioadă mare de timp duc nu numai la efecte mari, ci şi la o sumedenie de concepţii, abordări, interpretări împărtăşite de un număr din ce în ce mai mare de oameni. Televiziunea este instrumentul acestei omogenizări.” (Drăgan, 1996)
“În postura de preot şi educator al societăţii americane, apreciază G. Gerbner, televiziunea cultivă valorile, miturile şi lecţiile morale ale acestei societăţi. Comparaţia între televiziune şi religie se bazează tocmai pe faptul că ambele prezintă în flux continuu mituri, ideologii, fapte şi relaţii. Ceea ce cultivă concepţii comune şi stabile despre realitate sunt regularităţile care pot fi identificate de-a lungul unei perioade de timp semnificative în programele TV, adică trăsături regulate în ceea ce priveşte decorurile, rolurile, tipurile de relaţii şi de acţiuni prezentate cu o anumită frecventă. Prin intermediul acestor trăsături regulate, mass-media, în special televiziunea, ajunge să creeze concepţia pe care membrii audientei şi-o construiesc despre realitate generând un mediu cultural, o lume simbolică, iluzorie.
Telespectatorii se nasc în această lume simbolică şi nu au cum să ocolească expunerea la mesaje transmise în mod regulat şi cu un grad înalt de repetitivitate. Mai ales că expunerea se realizează mai multe ore pe zi, iar utilizarea televiziunii este pentru cea mai mare parte a telespectatorilor nonselectivă, aproape ritualică.” (Dobrescu, Bârgăoanu, 2001)
Prin urmare, deşi pe micul ecran apar o diversitate de fapte şi comportamente, toate acestea prezintă, de fapt, în mod constant aceleaşi regularităţi şi trăsături caracteristice. Personajele au un set de preocupări şi ţinte comune, aceleaşi modalităţi de rezolvare a conflictelor şi situaţiilor existenţiale, sunt mânaţi de dorinţe asemănătoare, gândind identic realitatea. Aceste stereotipii care pot fi uşor integrate unui anumit spirit (al culturii nihilismului, după cum se va putea observa în continuare) sunt cele care influenţează, în mod esenţial, atitudinile şi orizontul de experientă mentală al auditoriului.
Dictatura opiniei publice sau spirala tăcerii. În anul 1974, directoarea Institutului de Demoscopie din Allebach (Germania), Elisabeth Moelle Neumann, publica articolul Spiral of Silence: a Theory of Public Opinion. În esenţă, articolul arată care sunt mecanismele prin care se creează şi se difuzează opinia publică în societate, modul în care mass-media poate genera, impune sau consolida un curent de opinie în lumea modernă. Iar dacă mass-media este aceea care creează opinia publică, atunci ea este cea care va configura şi dirija şi punctele de vedere individuale, privind diferitele probleme ale societăţii sau anumite mentalităţi. Aceasta deoarece, se arată în diferite studii, majoritatea oamenilor au tendinţa de a-şi alinia punctul de vedere opiniei publice indiferent de poziţia acesteia. Spirala tăcerii arată că, dacă o minoritate de opinie este reprezentată ca majoritară, spre exemplu aceea că homosexualitatea este un comportament normal, atunci acea minoritate se va transforma în majoritate. Numai 20% din oameni îşi vor păstra opinia, dar şi aceştia vor tăcea.”

SFANTUL IOAN GURA DE AUR COMBATE HOMOSEXUALITATEA

[-radu-]

În prealabil postat de antiecumenism

Virgiliu Gheorghe- Sinele si identitatea omului zilelor noastre-conferinta

http://carteromaneasca.wordpress.com...re-conferinta/

[/url][/b]

foarte interesant! mulţumesc pentru recomandare!