Varsta si credinta omului - Comunicarea intre generatii

[sophia]

În prealabil postat de Yasmina

Ca intotdeauna ma intreb de ce userii care au vreo problema sau bai,nu utilizeaza mesageria private sau adresele de email?

Astepti raspuns numai de la noi,sau trebuie sa participle toti userii de pe forum,indiferent de varsta?

Intrebarile pe care mi le adresezi ,au raspunsuri destul de profunde si care vizeaza intimitatea trecutului meu ca fiinta,istorii de familie,statut,etc - nu ma simt pregatita sa-mi rascolesc viata pe scena forumului,adica sa ma spovedesc pe podium.

Te-ar usura cu ceva sa stii ca duhovnicul meu din Romania era foarte aspru si neinduplecat?Te-ar interesa sa stii ca desi cu educatia mea religioasa de mic copil,totusi am crescut o pacatoasa de rand?
Am mai scris in repetate randuri,cu masura cu care judec alte situatii,cu aceasi masura ma judec si pe mine insami.
Sunt la fel de dura si cu mine(acum),iar in problemele religioase raspunsul la dileme este Da sau Nu,transant nu filozofii goale asternute pe intregi pagini.

Iar in final,trebuie sa marturisesc ca ma onoreaza falsul statul de "foarte tanara"care mi s-a dat(dintr-o greseala a setarii datei de nastere pe pagina),insa eu sunt tanara doar asa,pe ultima suta de metri,30+ ani.

O femeie chiar daca nu este mama sau sotie in momentul discutiei ,nu inseamna ca nu s-a pregatit toata viata pt rolurile vietii sale.
Are niste planuri,are niste asteptari ,si-a trasat niste cai de urmat.
Pana cand ii vine randul sa aibe barbat si copii,se informeaza,citeste,vb cu duhovnicul,intreaba mama- nu se marita asa cu capul in nori,nestiind nimic din ce o va astepta.
A interzice unei fete sa vorbeasca despre casatorie si copii este ca si cum I-ai interzice unui baiat sa vb despre masinile pe care nu le are.
Este ca si cum nu ai lasa pe cineva sa studieze Anatomia&Biologia pana nu-si ia redizentiatul la Medicina.

Iar cele spui pe tema avortului si a altor pacate...Ce sa mai spun?!
Nu este ideal sa-i vorbesti unei fete despre aceste lucruri cat mai devreme cu putinta pt a stii de la bun inceput care sunt pericolele de moarte din existenta ei?
Ar fi de preferat sa faci din aceasta tema un subiect tabu,cum faceau parintii comunisti de trista amintire iar tinerele traiau in pacat si avortau clandestin in masa,facandu-i pe parintii lor tristii supravietuitori ai unei"fete fara noroc"??
Lasand aceste anormitati la o parte,pe plan spiritual aceste repercursiuni sunt si mai acute si oricand in lume a fost mai avantajos sa previi decat sa tragi ponoasele.

Din aceaste cauze sunt de accord cu subiectele propuse de Laure tinere,de Parascheve si de altele.
Este laudabila pozitia pe care ele o au acum in fata pacatelor si a vietii in care Hristos lipseste.

Caci toata lumea se pocaieste la batrenete,dar ferice de cei care se pastreaza curati in valtoarea tineretii cand lipsa de experienta si inexistenta unor principii solide(viata in Hristos) iti pot avaria serios traiectoria in viata!

1. Adica sa scriu mailuri sau mesaje private? De ce? Eu m-am adresat aici mai multor persoane si poate ca ele reprezinta o generatie intreaga. Si in viata reala sunt multi ca ei.

2. Nu stiu ce varste au fiecare si nu se poate deduce dupa data inscrisa in profil. La multi nici nu exista trecuta data nasterii sau varsta in profil. Exista o data generala mi se pare, la toata lumea. Ca de aia mi se spunea si mie la un moment dat ca as avea vreo 20-25 ani.

3. Nu ma interesa sa-ti scriii lucruri intime aici pe forum, cum nu o fac nici eu. Vroiam numai sa stiu daca cei tineri au parte de un fel de educatie anume in credinta, daca au parinti, sau alte rude care sa-i formeze in felul asta si mai ales de duhovnic si profesor de religie din scoala.
Si in general sunt uimita sa vad anumite atitudini si trasaturi ale greneratiei.
Chiar am explicat la modul general cum am fost noi educati.

Si te-am pus si pe tine pe lista pentru ca mi s-a parut ca esti foarte tanara si pentru ca am inteles ca esti chiar prietena cu Laure-le cele tinere.

4. Uite ca am aflat ca ai avut un duhovnci foarte sever. Este prima diferenta.
Ceea ce as mai intreba: duovnicul si parintii te-au format foarte sever in credinta. O.K. Dar tu cum simti? Te reprezinta si pe tine aceasta severitate?
O traiesti profund si iti place?

Ca sa ma fac inteleasa: am avut si eu parinti severi, profesori severi. I-am respectat/ascultat, dar...nu modul lor de educatie si viziune nu ma reprezinta.
Chiar mi-a facut rau, mi-a lasat amprente.
Eu nu sunt severa.
Se pare insa ca la voi este altfel.

5. Nu, nu sunt de acord. Si aici este o alta diferenta a generatiilor. Noua nu ni s-a spus multe lucruri. Si generatii intregi in urma femeile cel putin, au in trat total nepregatite in casatorie, incapand de la modul de viata, continuand cu relatia cu un barbat din toate punctele de vedere si terminand cu copiii.
Nu exista anticonceptia inainte vreme. Nici micar nu-ti vorbea mama despre lucrurile firesti pentru o fata. Chiar vorbeam zilele astea cu fina mea si ea mama de doi copii (baieti).
Este socata si ea, desi un pic mai tanara ca mine. Nici ei nu i-a spus nimeni nimic, nici ea (si nici sotul ei) nu stie cum sa pregateasca baietii.

Da, am aflat, in ziua de azi parintii si profesorii la scoala fac o pregatire si se pare ca nici asta nu este suficienta. Copiii au relatii de foarte timpuriu, si au copii la randul lor. Au ganduri si activitati la care noi nici n-am visat.

Si da, sunt de acord ca tinerele si tinerii trebuie de la o anumita varsta sa se informeze si pregateasca pentru viata, ca trebuie ca parintii, profesorii si medicii sa-i informeze. Da, li se spune despre anticonceptionale si condoame.
Cam degeaba...dar macar sa stie cum se ajunge sa faci un copil.
In rest, cam nimic.

Legat de copii si avort. Aici este alta treaba. Aici mai intai pleci din start cu o anumita conceptie de viata. ori vrei copii si atunci nu ai treaba cu avortul, ori dimpotriva.
Si chiar daca te informezi, asta este un, dar a discuta asa in detaliu si a sustine lucruri care nu le stii, este alta.
Nu se poate si raman la parerea mea.

Eu una nu pot sa ma bag sa discut de ex. despre preotie, sau calugarie, in amanunt. Chiar daca citesc carti despre ele, sau vad fileme. Ca nu stiu. Nici nu pot si nici nu vreau sa fiu nici preot si nici monah. Si nu pot nici sa traiesc eu simtirile lor. Si nu stiu ce este intr-o manastire, in profunzime.
Cum sa ma bag sa le dau eu lor sfaturi.

La fel cum nu stiu cum este cu copii. Doar ce am vazut in jur la alte persoane. Si se si schimba totul in timp. Cum sa ma bag eu sa spun cu sarcina, cu alaptatul, cu hranitul copilului? Cum, cand eu habar nu am ce inseamna sa fii mama.
Sunt un fel de mama pentru finutul meu, dar hoho, mama lui este mama lui.
Chiar discutam si imi cere sfatul, dar eu nu stiu.
Nici ea insasi nu stie exact cum se face azi si mai ales in alte tari.

In schmib eu stiu si ma bag in subiecte pe care le-am trait eu insami si le-am simtit.

Nu stiu cat este ideal sa discutii cu tinerii si mai ales ce anume si la ce varste.
In paranteza fie spus vorbesti foarte urat despre parinti "aia comunisti". Uite ca eu spun ca tocmai ei au fost mai buni, penbtru ca nu se intamplau asa lucruri ca azi. Sau poate nu apareau in media, ca azi.
Da, sunt unele aspecte negative in educatia noastra, dar noi n-am stiut de sarcina la 14 ani, sau droguri, alcool, sau fumat sau prostitutie.
Eram mai prosti noi, ce sa zic, dar eram cuminti. Noi eram cu invatatul, cu scoala si cu jucatul.

Azi copiii nu stiu sa se joace, nu stiu ce este un sotron, sau o papusa. Aveam o gramada de jocuri in fata blocului.
Banuiesc eu ca voi nu stiti multe legate de varsta voastra, poate nici jocuri nu stiati. Dar dintr-o data stiti despre avort si alaptat.

Si ai inteles gresit: nu interzic fetelor sa discute despre casatorie sau copii, dar cum spui si tu, sa discute la nivelul lor. Ca sa te parafrazez, ele vorbesc despre rezidentiatul in medicina, cand nici nu au dat admiterea la facultate.
Dau sfaturi si indicatii. Adta este problema.

Si am mai spus, nu am nimic cu ele. Ci modul in care pun problemele.
Cumva lipseste sufletul, sensibiliatea in toate.

Cum sa spun eu unei persoane mai in varsta, starine, despre care nu stiu nimic: "esti o pacatoasa si de aia nu ti-a dat Dumnezeu copil, du-te si roaga-te". Tu cum te-ai fi simtit in locul meu?

Cumva simt numai biciul in mesajele lor si imi pare rau. De aceea am vrut sa stiu ce le indeamna sa scrie/fie asa, am vrut sa le cunosc, sa le inteleg.

Si am vrut sa fac pace. Nu vroiam sa plece Laura (una din ele) din cauza mea. Consider ca avem toti loc pe acest forum si in viata in general, fara sa ne indureram reciproc.