Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Un fragment din lemnul Sfintei Cruci şi părticele din moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul şi ale Sfântului Mucenic Pantelimon au fost aduse astăzi, 8 aprilie, la Catedrala mitropolitană din Sibiu, unde au fost aşezate spre cinstire până mâine, potrivit mitropolia-ardealului.ro. Odoarele au fost aduse de la Catedrala din oraşul Koropi, Grecia, respectiv din Biserica Sf. Gheorghe din oraşul Nea Peramos, de o delegaţie condusă de părintele Corneliu Erneanou, preot român slujitor în Mitropolia de Megara. Lemnul Sfintei Cruci şi moaştele celor doi sfinţi au fost aduse cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortofoxe Române, prin bunăvoinţa Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolit de Megara şi a Înalt Preasfinţitului Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. După ce odoarele au fost aduse pentru câteva zile la credincioşii din Braşov, în Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din centrul civic, sibienii au posibilitatea să se închine la ele în aceste două zile. Primirea delegaţiei a avut loc astăzi, la ora 10.00, când slujitorii din Grecia, protopopul de Braşov, părintele Dănuţ-Gheorghe Benga şi părintele Cristian Muntean de la biserica braşoveană menţionată au fost întâmpinaţi la Catedrala din Sibiu de Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi un sobor de preoţi şi diaconi.

[cristiboss56]

Moaștele Sfântului Pantelimon, ale Sfântului Nectarie și un fragment din cinstitul lemn al Sfintei Cruci se află zilele acestea la Brașov. Sfintele odoare au fost duse în duminica a treia a Postului la Biserica ”Sfântul Mina” din Cartierul Noua. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi

Biserica ”Sfântul Mina” este un adevărat centru misionar și social al credincioșilor din Noua Brașovului, fiind frecventată de foarte mulți tineri.

Moaștele Sfântului Pantelimon, ale Sfântului Nectarie și fragmentul din cinstitul lemn al Sfintei Cruci vor fi duse luni, 8 aprilie 2013, la Catedrala mitropolitană ”Sfânta Treime” din Sibiu, potrivit TRINITAS TV.

Parohia Noua a fost înființată în 1944. Biserica a funcționat mai întâi într-o casă particulară și apoi într-un lăcaș de cult mai mare.

[cristiboss56]

În oraşul Buftea din judeţul Ilfov va fi organizată, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada 20-21 aprilie 2013, o procesiune cu racla ce adăposteşte o părticică din Lemnul Sfintei Cruci şi moaştele mai multor sfinţi de la Parohia „Sfântul Vasile“ - Victoria din Protopopiatul 2

[cristiboss56]

sursa: orthodoxie.com



Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii, Preafericitul Ieronim s-a întâlnit cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, la reşedinţa acestuia din urmă, în zilele de 4 şi 5 aprilie.
În ziua de 5 aprilie, cei doi întâistătăori ai Bisericilor ortodoxe au săvârşit Imnul Acatist al Maicii Domnului la Biserica Vlaherne.
Apoi, ierarhii au discutat despre diferite probleme ale ortodoxiei şi despre armonia necesară dintre popoarele ortodoxe.
De asemenea, în centrul atenţei a fost şi criza economic şi financiară profundă din sânul societăţii greceşti şi situaţia din Cipru. A fost abordată şi tensiunea existentă în prezent între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Antiohiei pe problema înfiinţării unei Arhiepiscopii de Qatar de către cea dintâi.

[cristiboss56]

Creştinii ortodocşi se află în săptămâna a patra a Postului Mare în care Părinţii Bisericii ne pun înainte chipul Sfântului Ioan Scărarul. Acesta este şi un îndemn adresat fiecăruia dintre noi pentru a-i citi opera atât de cunoscută în întreaga lume creştină: Scara Sfintelor nevoinţe.

Sfântul Ioan Scărarul a trăit între anii 578 şi 649 şi se presupune că era originar din Palestina. A intrat în monahism la Mănăstirea Sinai la vârsta de 16 ani, avându-l ca povăţuitor pe stareţul Martirie. După moartea părintelui său duhovnicesc, Ioan s-a retras într-un loc izolat, unde a dus o viaţă aspră vreme de 40 de ani. Spre sfârşitul vieţii a fost ales egumen al Mănăstirii Sinai. Este pomenit de Biserica Ortodoxă în duminica a patra a Postului Mare, dar şi pe 30 martie.

Puţinele date cunoscute despre viaţa Sfântului nu-l disting foarte mult de alţi părinţi îmbunătăţiţi. Biografia este lăsată, însă, în plan secund de notorietatea operei lui, lucrarea „Scara”.

”În privința aceasta există o rânduială a lui Dumnezeu. Sunt monahi care au avut o viață lăuntrică extraordinar de înaltă și care la vremea rânduită de pronia divină au fost chemați în cetate și în dispute polemice pentru a clarifica problematica hristologică sau probleme legate de cinstirea sfintelor icoane. Se poate spune că Dumnezeu este cel care face ca unii dintre monahii reputați ai răsăritului să aibă o biografie cunoscută și în ordine istorică sau să aibă preponderent o biografie lăuntrică foarte profundă care nu se regăsește foarte exact la nivelul biografiei imediate. Sfântul Ioan Scărarul este o astfel de personalitate, un monah exemplar, cu viață duhovnicească foarte înaltă, dar totodată un monah, care trăind o viață discretă tipic vieții monahale, nu a fost foarte cunoscut și nu s-a scris foarte mult și precis despre viața sa”, a declarat pentru TRINITAS TV Părintele Jean Nedelea, Asist. Univ. la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Opera „Scara” ar putea fi citită și în cheie autobiografică.

Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul în această perioadă, la jumătatea Postului Mare, nu este întâmplătoare. „Scara Sfintelor nevoinţe” a fost tradusă în limba română contemporană de Părintele Dumitru Stăniloae şi este cuprinsă în volumul al IX-lea al Filocaliei.

[cristiboss56]

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul de la Mănăstirea Căldăruşani vor fi aduse în Arhiepiscopia Râmnicului în zilele de 19 - 22 aprilie 2013. Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în ziua de 22 iunie.

În Arhiepiscopia Râmnicului, Racla din argint cu Sfintele Moaşte va fi adusă în după-amiaza zilei de vineri, 19 aprilie, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea şi va rămâne spre închinare în biserica mănăstirii până în dimineaţa zilei de duminică, 21 aprilie, când aceasta va pleca spre Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea, potrivit arhiram.ro

Programul evenimentelor religioase prilejuite de sosirea Sfintelor Moaşte în Arhiepiscopia Râmnicului este următorul:

Vineri, 19 aprilie, la orele 19.30, va avea loc primirea oficială a Moaştelor Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul de la Mănăstirea Căldăruşani şi a delegației arhiepiscopale condusă de Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la poarta Mănăstirii Dintr-un Lemn, şi Procesiunea cu Sfintele Moaşte până la biserica mănăstirii. De la ora 20.00, în biserica mănăstirii se va desfăşura un ritual liturgic religios special închinat Sfântului: Slujba Privegherii şi Taina Sfântului Maslu, iar credincioşii se vor putea închina la Sfintele Moaşte.

Sâmbătă, 20 aprilie, începând cu orele 8.00, se va săvârşi Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Ceasurile şi Slujba Agheasmei Mici, iar de la orele 9.30, va oficiată Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. De la orele 16.00, va fi săvârşită Vecernia cu Litie.

În dimineaţa zilei de duminică, 21 aprilie, la ora 08.00, Sfintele Moaşte vor fi primite la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicul Vâlcea, unde, de la ora 09.30, se va săvârşi Sfânta Liturghie în sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Aici, racla cu Sfintele Moaşte va fi aşezată spre închinare în baldachinul din faţa Catedralei, iar credincioşii se vor putea închina până luni, 22 aprilie, în cursul dimineţii, când delegația bucureşteană împreună cu Moaștele Sfântului Grigorie Dascălul se va îndrepta spre Mănăstirea Căldăruşani.

În timpul petreceri Moaştelor Sfântului Grigorie Dascălul la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea, duminică, pe lângă Sfânta Liturghie, vor fi săvârşite mai multe slujbe religioase: Acatistul Sf. Ierarh Grigorie Dascălul şi Utrenia de la ora 07.00, precum şi Slujba Privegherii (Vecernia cu Litie), Paraclisul Maicii Domnului şi Taina Sfântului Maslu, de la ora 16.00.

La acest eveniment deosebit sunt invitaţi să ia parte ierarhi, demnitari, preoţi, monahi, monahii și credincioși din Eparhia Râmnicului, dar şi din ţară.

Pelerinajul este organizat în contextul sărbătorii „Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română”, şi în virtutea frumoasei conlucrări între Biserică şi Armată, în anul comemorării a 125 de ani de la naşterea Generalului Paul Teodorescu. Prin rectitorirea Mănăstirii Dintr–un Lemn de către Generalul Paul Teodorescu, Ministru al Aerului şi Marinei în anii 1938-1940, mănăstirea a devenit locaş de închinare şi de cinstire al marinarilor şi al aviatorilor români. În cinstea Eroilor Aviatori, în incinta Muzeului Naţional al Aviaţiei, din Sectorul 2 al Bucureştilor, a fost ctitorită Biserica Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, care, în felul acesta, a devenit ocrotitorul aviatorilor români.

[cristiboss56]

În ziua sărbătorii Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, la 11 aprilie 2013, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, va săvârşi slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea, ctitorie a Sfântului Ierarh.

Situată în comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Vâlcea, Mânăstirea Frăsinei are de fapt două biserici.

Biserica Mânăstirii Frăsinei, zisă şi Biserica Mare, având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o şi sfinţeşte. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.

Biserica schitului vechi, cu hramul ”Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710 şi reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret.

În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit şi rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmaşul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăveşte şi reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tinda din anul 1848.

Paraclisul cu hramul ”Sfinţii Trei Ierarhi”, clădirile de locuit dinspre miazăzi şi răsărit, au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează şi aripa de miazăzi şi răsărit a cetăţii monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.

Viaţa monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mânăstire nu au voie să intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie şi femeile) şi nu se găteşte cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a aşezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde este astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iată ce spune textul gravat pe piatra de legământ:

«Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum : sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smerenie noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian.1867 »

Legământul Sfântului Calinic se respectă cu stricteţe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiţi aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstoriţe din satul Muereasca, care din greşeală a trecut hotarul şi s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată şi în acelaşi timp tămăduită, după cum aflăm depe site.ul arhiram.ro.

Este singura mânăstire din ţară care nu a fost secularizată, păstrandu-şi tot terenul agricol până în zilele noastre.