Stareții de la Optina

Odată a venit la mine (la mărturisire) un schimonah și mi-a spus:
- Părinte, am ajuns la deznădejde. Nu văd în mine nici o schimbare spre mai bine. Și am mai luat pe deasupra și marea schimă îngerească. Și știu că domnul va cerceta cu de-amănuntul care a fost cu adevărat monah și care a fost numai un purtător de schimă. Cum să mă îndrept? Cum să mor păcatului? Îmi simt toată slăbiciunea.
- Ai dreptate, i-am spus. Am dat „faliment” cu totul. Dacă Domnul ne va judeca după lucrurile noastre, ne vom pierde în vecii vecilor, deoarece nu avem nimic să-i aducem.
-Mai este oare vreo nădejde de mântuire?
-Sigur că este. Rostește cât poți de des rugăciunea și le lasă pe toate în mâinile lui Dumnezeu.
-Dar care este folosul rugăciunii, dacă nu participă la ea și mintea și inima?
-Un folos uriaș. Se știe că rugăciunea are mai multe trepte. De la rostirea simplă a cuvintelor rugăciunii până la rugăciunea făcătoare de minuni. Și chiar de ne-am afla pe treapta cea mai de jos a rugăciunii, dar și atunci ea ne este foarte folositoare și mântuitoare. Uneltirile vrăjmașului nostru se depărtează de la omul care rostește rugăciunea. Iar unul ca acesta cu siguranță se va mântui.
-Am înviat, a strigat schimonahul. De acum înainte nu voi mai cădea în trândăvie și în deznădejde.

Așadar vă spun și vă repet: Rostiți rugăciunea. Chiar și numai cu gura. Și Domnul nu vă va lăsa.
Ca să spui rugăciunea, nu trebuie să cunoști vreo știință. Iată, contele Tolstoi a fost un om cu o cultură vastă, dar n-a avut pe Hristos și s-a pierdut. Științele pământești nu i-au folosit la nimic. A lepădat Biserica și a fost și el lepădat de ea.
Perioada ce o trecem acum este veselitoare. Ne aflăm la Sfintele Paști. „Hristos a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând și celor din mormânturi viață dăruindu-le”. Cine sunt cei „din mormânturi”? Toți cei păcătoși care au murit pentru Dumnezeu, dar pe care moartea Mântuitorului Hristos i-a înviat la o viață nouă.
Fie ca și vouă să vă dea Domnul această mângâiere.
Amin.

Cine însetează de mântuirea sa și-I strigă lui Hristos: „Mântuiește-mă, Doamne, cum știi și cum vrei”, acela se va mântui.
Să vă povestesc ceva din viața mea.
Totdeauna am avut dorința să mă mântuiesc. Cu toate acestea oamenii anturajului meu au fost foarte diferiți. La nimeni n-am găsit sprijin duhovnicesc. Gândul meu îmi spunea clar că nu este cu putință să trăiesc așa. Nu știam ce trebuie să fac. Spre fericirea mea, un monah, cunoscut de al meu m-a mângâiat spunându-mi: „Lasă-te în mâna lui Dumnezeu. Când te rogi, seara și dimineața să nu uiți să zici: ŤCu judecățile pe care le știi, mântuiește-mă, Doamne!ť Și te va mântui”.

[adam000]

Frumos topic! Mai spune-ne!

Apropo, ce carti despre staretii de la Optina ne-ai recomanda?

Eu am citit două: Starețul Varsanufie (de mitr. Meletie de Preveza) și Filocalia de la Optina, care contine bucati extrase din corespondentele lor. Ambele m-au impresionat...sunt de o mare simplitate si in acelasi timp foarte profunde.

Să citiți cărți, dar să nu vă istoviți să înțelegeți sensurile lor cele mărunte și să nu alunecați în explicații personale, ci rugați pe Dumnezeu să vă lumineze. Odată, când l-am întrebat pe starețul Anatolie, de ce să nu fac aceasta, mi-a răspuns: „Te vei încurca”. În cărțile Sfintei Scripturi și ale Sfinților Părinți nu se găsesc texte care să pricinuiască îndoială sau nedumerire. De exemplu: vămile, jertfelnicul cel ceresc, cetele îngerilor și altele ca acestea. toate acestea trebuie să le înțelegem duhovnicește. Sunt o altă realitate, necunoscută, neapropiată nouă și de neexplicat de limba omenească. Unii chiar se smintesc pentru că nu înțeleg că aceste cuvinte nu trebuie înțelese după literă, ci duhovnicește.

[anita]

În prealabil postat de VladCat

Eu am citit două: Starețul Varsanufie (de mitr. Meletie de Preveza) și Filocalia de la Optina, care contine bucati extrase din corespondentele lor. Ambele m-au impresionat...sunt de o mare simplitate si in acelasi timp foarte profunde.

Mi s-au parut foarte bune cartea despre viata sfantului Nicon scrisa de monahia Maria si "Sfaturi pt vremuri de prigoana" ,care contine chiar scrieri ale sfantului.
M-a impresionat simplitatea si smerenia acestui sfant ,care prin vietuirea lui a implinit cuvantul lui Hristos ,faptele lui au vorbit.

În prealabil postat de anita

Mi s-au parut foarte bune cartea despre viata sfantului Nicon scrisa de monahia Maria si "Sfaturi pt vremuri de prigoana" ,care contine chiar scrieri ale sfantului.
M-a impresionat simplitatea si smerenia acestui sfant ,care prin vietuirea lui a implinit cuvantul lui Hristos ,faptele lui au vorbit.

Da, Nicon a fost ucenicul lui Varsanufie și ultimul stareț al Optinei, cel care a condus-o în cea mai grea perioadă a ei :)... starețul Varsanufie îi tot spunea chestii de genul „vai de mama ta după ce n-o să mai fiu eu” :D

[anita]

În prealabil postat de VladCat

Da, Nicon a fost ucenicul lui Varsanufie și ultimul stareț al Optinei, cel care a condus-o în cea mai grea perioadă a ei :)... starețul Varsanufie îi tot spunea chestii de genul „vai de mama ta după ce n-o să mai fiu eu” :D

Staretul Varsanufie nu i-a spus ceva de genul acesta ,pt ca stia ca sfantul Nicon va trece cu bine prin incercarile care au urmat
Nici sf.Nectarie nu a dus-o mai bine ,a avut si el greutati ,poate nu atat de mari ca ale staretului Nicon
E adevarat ca staretul Nicon a avut mult de suferit cand a fost deportat , poate i-ar fi fost mai usor daca nu ar fi fost bolnav
S-au tiparit carti cu vietile sfintilor de la man.Optina .

În Apocalipsă scrie: „Fericit cel ce citește cuvintele cărții acesteia”. Și fiindcă așa s-a scris, cu siguranță așa va fi, căci cuvintele Scripturilor sunt cuvintele Sfântului Duh. Totuși, ce înseamnă această fericire? Unii, care nu înțeleg mai nimic din cele ce spune Scriptura, deznădăjduiesc, cu toate că știu că studiul cuvintelor dumnezeiești dă mângâiere. Ar face mai bine dacă ar spune: „Ceea ce pentru noi este de neînțeles acum, vom înțelege mai târziu, când va veni vremea despre care ne spune Scriptura”. Spuneți-mi, unde se mai citește azi Apocalipsa? Aproape numai în mânăstiri, în școlile teologice și în seminarii, iar în lume, foarte rar. Nimeni...Este dovedit că cel ce citește Apocalipsa, când va ajunge acolo unde se spune despre sfârșitul lumii, va fi cu adevărat fericit, deoarece va ânțelege ceva din cele ce se vor petrece atunci și va începe să se pregătească. Iar în cele pe care le descrie Apocalipsa va vedea toate întâmplările contemporane.

[Ekaterina]

În prealabil postat de anita

Mi s-au parut foarte bune cartea despre viata sfantului Nicon scrisa de monahia Maria si "Sfaturi pt vremuri de prigoana" ,care contine chiar scrieri ale sfantului.
M-a impresionat simplitatea si smerenia acestui sfant ,care prin vietuirea lui a implinit cuvantul lui Hristos ,faptele lui au vorbit.

Fragment din cartea Viata Sfantului Nicon, ultimul Staret de la Optina:

“Dorinta de a trai pana la venirea antihristului este una gresita. Atunci vor fi dureri atat de mari, incat se spune ca cel drept abia se va mantui. Iar a cauta si a dori suferinte este un lucru primejdios si gresit. Aceasta se intampla din pricina mandriei si a nesocotintei.

Umpleti-va de Duh… (…). Ce inseamna aceasta? Doar noi [Crestinii ortodocsi] ne-am invrednicit sa primim la Botez darurile Sfantului Duh. Dar cati oare isi mai aduc aminte despre aceasta? Este mai putin important ca l-am primit, trebuie sa-l pastram, sa-l desavarsim, sa-l inmultim. Pentru aceasta trebuie aprinsa ravna. Cum?

1. Sa citim Sfanta Scriptura, care este scrisa de Duhul Sfant. Duhul rasufla din Sfanta Scriptura. Nici o multumire lumeasca nu ne poate da acea pace, acea bucurie pe care ne-o da Duhul Sfant.

2. Sa luam aminte la sine.

3. Sa participam mai des la savarsirea Sfintelor Taine. Sfantul Duh se impartaseste omului prin acestea.

4. Sa mergem mai des la sfanta biserica, deoarece biserica este locul deosebit al prezentei Duhului Sfant.

5. Rugaciunea. Sa rostim mai ales rugaciunea Imparate Ceresc. Trebuie sa o ascultam cu deosebita evlavie nu doar in biserica, ci sa o rostim si cand lucram, cerand ajutorul Duhului Sfant."