Ce inseamna zdrobirea de sine?

[cezar_ioan]

Uite, vezi cum e cu zdrobirea de sine?
Să accepţi cu pace că, atunci când vrei să pui accentul pe viaţa concretă, pe a fi în Dumnezeu iar nu pe a vorbi/scrie/citi despre Dumnezeu,
vine unul ca mine şi îţi răstoarnă aşteptările, zicînd de stihuri şi stihiri...:))

Dar mai bine încheie tu, te rog, dialogul, ca să fac şi eu niţică practică a zdrobirii în zona distorsiunii păpuşarului meu care zice "vreau să am eu întotdeauna ultimul cuvânt"! Hai, ajută-mă te rog frate să-i dau una la cap! Pune tu ultimul cuvânt, te rog frumos şi promit că mă silesc să-ţi dau ţie dreptatea întreagă! (în taină...)

În prealabil postat de cezar_ioan

Uite, vezi cum e cu zdrobirea de sine?
Să accepţi cu pace că, atunci când vrei să pui accentul pe viaţa concretă, pe a fi în Dumnezeu iar nu pe a vorbi/scrie/citi despre Dumnezeu,
vine unul ca mine şi îţi răstoarnă aşteptările, zicînd de stihuri şi stihiri...:))

...:))))...Mulțumesc frate, exemplul conteză, nu cine e protagonistul, frumoasă lecție mi-ai dat.

[dobrin7m]

I. "Acea părăsire de Dumnezeu ce i-a fost dat Sfântului Siluan să o trăiască înainte de a i se arată Domnul, în realitatea sa duhovnicească este “deșertarea” Starețului însuși. În acea părăsire de către Dumnezeu, pe care a exprimat-o prin cuvintele “Pre Dumnezeu a îndupleca este cu neputință”, se vădește Pronia lui Dumnezeu care i-a dat lui Siluan să se adâncească în întunecoasa deznădejde, să cerce murirea care îngrozește sufletul, să fie redus la o înmicșorare limită, în vârtutea îndepărtării lui Dumnezeu de la el. Însă tocmai această pogorâre la iad fusese pregătită sufletului pentru a primi pe Hristos Care i S-a arătat întru putere mare. Lumina Dumnezeirii îl luminase și harul Duhului Sfânt îl preaplinise întreg, până și în trup; viața nefăcută îl îmbrățișase iar “deznădejdea – deșertarea” s-a preschimbat în “smerenia lui Hristos care este de nedescris”.

"Vom vedea pe Dumnezeu precum este” – Arhimandritul Sofronie, traducere din limba rusă Ierom. Rafail (Noica), editura Sophia, București – 2005

II. "Mare lucru bun este a învăţa smerenia lui Hristos; cu ea viaţa e uşoară şi bucuroasă şi toate se fac dragi inimii. Numai celor smeriţi li Se arată pe Sine Domnul prin Duhul Sfânt dar, dacă nu ne smerim, nu vom vedea pe Dum*nezeu. Smerenia e lumina în care putem vedea Lumina-Dumnezeu, după cum se cântă: „întru lumina Ta vom ve*dea Lumina” [Ps 35,10].

Domnul m-a învăţat să ţin mintea în iad şi să nu deznădăjduiesc şi aşa sufletul meu se smereşte, dar aceasta nu este încă adevărata smerenie, care e de nedescris. Când sufletul vine la Domnul, se înfricoşează, dar când vede pe Domnul, atunci se bucură nespus de frumuseţea slavei Lui, iar iubirea lui Dumnezeu şi dulceaţa Duhului Sfânt îl fac să uite cu desăvârşire pământul. Aşa este raiul Dom*nului. Toţi vor fi în iubire şi de la smerenia lui Hristos toţi vor fi bucuroşi să-i vadă pe ceilalţi mai presus decât ei înşişi. Smerenia lui Hristos sălăşluieşte în cei mici: ei sunt bucuroşi că sunt mici. Aşa mi-a dat să înţeleg Domnul."

Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznadejdii și iadul smereniei, în traducere de Pr. Prof. Dr. Ioan Ica și Diac. Ioan I. Ica jr., Editura Deisis, Sibiu,2001”

[cezar_ioan]

Binevenite mereu, Slavă lui Dumnezeu, aceste cuvinte luminoase ale sfinţilor Lui!

[cristiboss56]

De urmarit in momentele noastre de liniste . . . merita !

Parintele Tadei de la Vitovnita_Rugaciunea Lui Iisus. Smerenia. Blandetea. Pacea.

[cezar_ioan]

http://books.jesuslifetogether.com/D...ATEA-ZDROBIRII

[cezar_ioan]

http://www.munteleathos.com/Pagina/A...saisprezecelea

59. Ai ajuns la deznadajduire în viata ta din pricina durerilor inimii înfrânte? Ti s-a descoperit una din tainele ascunse ale lui Dumnezeu.

60. Ai încercat supararea si amaraciunea durerii inimii tale zdrobite? Sufletul tau a gustat cu adevarat de la Domnul Atotiitorul dulceata preadulce a Împaratiei Sale.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de cezar_ioan

http://books.jesuslifetogether.com/D...ATEA-ZDROBIRII

Observaţi că Biblia împarte omul în două părţi:
”Căci după omul din lăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu”(Rom.7.22). Omul din lăuntru îşi găseşte plăcerea în Legea lui Dumnezeu. ”Să vă întăriţi în putere prin Duhul Lui, în omul din lăuntru”(Efes.3.16) Şi Pavel ne mai spune:”Căci dacă omul din afară se trece, totuşi omul din lăuntru se înnoieşte zi de zi” (II.Cor.4.16). Cînd vine Dumnezeu să locuiască în noi prin Duhul Său, prin viaţa Sa şi prin puterea Sa, atunci vine în duhul nostru, în ceea ce noi numim omul din lăuntru.

În afara acestui om lăuntric se găseşte sufletul, unde funcţionează gîndurile, sentimentele şi voinţa noastră. Omul nostru cu totul exterior este trupul fizic.
Nu trebuie să uităm că omul nostru din lăuntru este duhul omenesc unde locuieşte Dumnezeu, unde Duhul se amestecă cu al nostru.
De asemenea nu trebuie să uităm că sîntem îmbrăcaţi cu veşminte astfel: omul nostru lăuntric este îmbrăcat cu omul din afară, duhul poartă sufletul.
Evident că, în general, avem mai mult conştiinţa omului din afară (sufletul) precum şi a omului cu totul din afară (trupul fizic). Oamenii abia dacă observă existenţa duhului lor, cu atît mai puţin sînt în stare să-l înţeleagă.

Trebuie să ştim că nimeni nu poate lucra pentru Dumnezeu, dacă omul din lăuntru nu este pus în stare de funcţionare.
Greutatea fundamentală a slujitorului lui Dumnezeu, stă în neputinţa omului din lăuntru de a-şi deschide drumul către omul din afară. De aceea trebuie să recunoaştem înaintea lui Dumnezeu că cea dintîi greutate nu vine din partea altora ci este în noi înşine.
Dacă n-am învăţat cum să eliberăm omul din lăuntru prin zdrobirea sau spargerea omului din afară, sîntem incapabili de slujire.
Nimic nu ne poate pune piedici ca omul acesta din afară.
Lucrarea noastră va fi roditoare sau sterilă, după cum omul din afară a suferit o spărtură din partea Domnului sau nu, astfel ca omul din lăuntru să poată trece prin spărtura aceasta şi să se poată manifesta. Aceasta este problema fundamentală.

Domnul caută să zdrobească omul nostru din afară pentru ca omul din lăuntru să aibă ieşire. Odată ce omul din afară a fost zdrobit, atît cei necredincioşi cît şi cei credincioşi vor fi binecuvîntaţi.

P.S. Iar eu ştiu că omul lăuntric este deseori un copil, adăpostit după o perdea. La primul contact cu el, care poate fi aievea sau în vis, după mărturiile celor care au trăit experienţa, acest copil şade. Şi pare mort. Groaza sufletului când întâlneşte această privelişte este de nedescris.
Perdeaua, pusă de Dumnezeu în adâncul tainei, se înfăţişează privitorului ca reală. Este extrem de fină, transparentă şi totodată imposibil de clintit, dacă o forţă anume nu o dă la o parte, pentru a oferi sufletului privilegiat imaginea de nedescris a bogăţiei lăuntrice (copilul) rămasă în stare inactivă. Din acest moment, sufletul are de ales: continuă să trăiască mai departe ca şi până atunci, ca şi când nu ar fi cunoscut acest om lăuntric, sau alege experienţa pocăinţei.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de cristiboss56

De urmarit in momentele noastre de liniste . . . merita !

Parintele Tadei de la Vitovnita_Rugaciunea Lui Iisus. Smerenia. Blandetea. Pacea.

Ce minunăţie, Cristiane!
iată, oameni buni, duhovnicii de care cred c-avem nevoie parcă mai mult ca de aer şi de pâine!

"Este mai bine să cântăm încet, în sine, decât să ne văităm." ... :)

(Putem remarca, printre altele, în sfârşit cum nu e opoziţie între credinţa creştină şi psihologie. În sfârşit avem aici un psiholog care, după gustul meu, abordează desavârşit probleme delicate ale tulburărilor sufleteşti, ale vârstelor, ale relaţiilor interpersonale.... (Minutul 30, de pildă.) O face, îmi pare, în total acord cu psihologia adevărată, şi desigur pe alocuri ţâşneşte peste psihologie în tâlcuri minunate şi de necuprins, sugerînd Lumina Neînserată ca şi cum ar arăta-O cu mâna...)

În prealabil postat de cezar_ioan

Ce minunăţie, Cristiane!
iată, oameni buni, duhovnicii de care cred c-avem nevoie parcă mai mult ca de aer şi de pâine!

Sunt și două cărți de părintele Tadei: http://www.librariasophia.ro/carti-C...ii-so-765.html
http://www.librariasophia.ro/carti-P...a-so-4863.html

Dacă nu le-ai citit, ți le recomand cu căldură.