Comunicat de presa din partea Patriarhiei Romane

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

<Trebuie să-i iubim pe păstori și să avem evlavie față de ei. Dacă nu vedem prin ce har al Sfântului Duh au ajuns ei păstori, e pentru mândria noastră și pentru că nu ne iubim unii pe alții.>
(Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Insemnari duhovnicesti, Editura DEISIS, Sibiu, Capitolul ”Însemnări pe marginea unui catalog de plante de grădină și flori”, pag. 287).


<<Iubirea dintre noi este o mărturisire de credinţă în Sfânta Treime. „Să ne iubim unii pe alţii ca într-un gând să mărturisim”– îndeamnă diaconul la sărutarea păcii iar poporul răspunde „Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.”

Pr. Florin Botezan

http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-39.html

Daca gandim asa de urât si nedrept despre preoti, cum ascultam aceste cuvinte la Sfanta Liturghie? Unde e marturisirea de credinta? Credinta in CE? Ce credem? Sau pur si simplu: nu credem.


<<Daca ar urma sa cercetam viata mai-marilor nostri, atunci noi ar trebui sa fim hirotonitorii învatatorilor, si atunci toate s-ar rasturna pe dos picioarele sunt sus, iar capul jos. Deci, daca nu se cuvine a judeca pe frate, cu atât mai mult pe învatator. Daca tu faci ceea ce a poruncit Dumnezeu, bine faci, iar de nu faci asa, pacatuiesti. Nu cuteza deci si nici sa-ti iesi din marginile bunei-cuviinte...>>

<<Asadar, fiecare sa se îngrijeasca de ale sale. Daca preotul are o credinta stricata [gresita] chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar daca învata drept, nu te uita la viata, ci la cuvintele lui. Acestea m-am vazut silit a le spune si a le cerceta cu de-amanuntul, nu doar pentru ca ma interesez atât de mult de aceia, ci fiindca ma tem pentru voi, ca nu cumva sa va pierdeti pe voi însiva prin asemenea îngâmfare, prin asemenea învinovatire.>>

<<Cel ce-l cinsteste pe preot, si pe Dumnezeu Il va cinsti; iar cel ce se învata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu.>>
(Restul articolului pe:http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...-din-banuiala/)