Pro si contra pedepsei cu moartea

[bogdan81]

Domnule Dragomir, argumentele pe care le-ati prezentat sunt inselatoare.
Sa le luam pe rand.
Primul care se refera la puterea exemplului. O simpla statistica arata ca in SUA de exemplu, unde pedeapsa cu moartea e inca in vigoare in multe state si a fost in aproape toate pana de curand (unele state americane au abolit-o de foarte curand), numarul crimelor care au loc zilnic NU e deloc mai mic decat in Europa unde pedeapsa cu moartea a fost abolita cam peste tot.
Al doilea argument referitor la pedeapsa. Domnule Dragomir, trebuie sa stiti ca scopul actului de justitie NU este pedepsirea celui care a gresit ci, pe cat posibil, indreptarea lui insotita de reabilitare si reintegrare in societate atunci cand faptasul face dovada ca s-a schimbat in bine.
Al treilea argument referitor la pocainta mi se pare atat de alambicat ca mi-e greu sa-l comentez. Oare nu sunt atatia condamnati la moarte care nu se pocaiesc deloc inainte de executie? Eu nu am auzit de nici un caz recent care sa se pocaiasca inainte de a fi executat. Poate imi dati dvs. unul.

[bogdan81]

N. Priceputu,

Sunt de acord cu dvs. numai partial, in sensul ca una este sa omori pe cineva in legitima aparare sau luand apararea altuia mai slab, si alta este sa omori condamnand premeditat la moarte pe cineva cum e in cazul pedepsei cu moartea.
Cine ar sta pe gand daca ar vedea un copil violat de un netrebnic sa puna mana pe un par si sa-i dea una in cap agresorului chiar cu riscul de a-l omori?
Nu putem sa lasam un copil fara aparare in ghiarele unui agresor si sa ne uitam cum el isi face treaba nestingherit.
In cazul pedepsei cu moartea insa e altceva, fiindca aici totul e premeditat.

Și eu sunt de acord cu legitima apărare și cu solidarizarea cu cel fără apărare. Și sunt situații în care asta implică uciderea, inevitabilă, a agresorului. Nu poți face altfel.

În prealabil postat de bogdan81

Eu nu am auzit de nici un caz recent care sa se pocaiasca inainte de a fi executat. Poate imi dati dvs. unul.

A existat de curand un caz f mediatizat: o femeie de cca 30 ani, care a regretat fapta, pe care o comisese, s-a crestinat si a devenit o adevarata crestina. A solocitat comutarea pedepsei, dar din pacate a fost executata. A murit impacata, spunad ca probabil e voia Domnului, ca ea sa moara.
Era vizibila schimbarea survenita in sufletul acestei fiinte, care ajunsese sa se schimbe atat de radical. Pacat ca ceilalti oameni au fost surzi si orbi la toate aceste schimbari, pe care Dumnezeu le facuse intr-o fiinta, care si-a recunoscut nu numai fapta comisa, dar si pacatele vietii ei, de care s-a distantat total, apropiindu-se de Dumnezeu.

[Noiembrie]

În prealabil postat de Miha-anca

A existat de curand un caz f mediatizat: o femeie de cca 30 ani, care a regretat fapta, pe care o comisese, s-a crestinat si a devenit o adevarata crestina. A solocitat comutarea pedepsei, dar din pacate a fost executata. A murit impacata, spunad ca probabil e voia Domnului, ca ea sa moara.
Era vizibila schimbarea survenita in sufletul acestei fiinte, care ajunsese sa se schimbe atat de radical. Pacat ca ceilalti oameni au fost surzi si orbi la toate aceste schimbari, pe care Dumnezeu le facuse intr-o fiinta, care si-a recunoscut nu numai fapta comisa, dar si pacatele vietii ei, de care s-a distantat total, apropiindu-se de Dumnezeu.

Sunt persoane care au ajuns sa cunoasca pe Dumnezeu in puscarii. Sunt care s-au schimbat total, chit ca nu vor mai simti bucuria libertatii.Acum eu vb de condamnatii de la noi, unde nu exista pedeapsa capitala, dar am convingerea ca peste tot exista cazuri de oameni care ajung sa creada cu adevarat si sa regrete sincer raul facut.