![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Si un mesaj al meu pe tema asta pe forumul catolic: http://www.forum-catolic.cnet.ro/vie...jugorje#p55669 Citez din link-ul catolic: " La 13 iunie 1929, Sora Lucia a avut o splendidă viziune a Prea Sfintei Treimi și a Inimii Imaculate a Mariei, în cursul căreia Stăpâna Noastră i-a comunicat că “a venit momentul în care Ea voia ca eu să comunic Bisericii dorința sa de convertire a Rusiei și promisiunea ei de a o converti”. Deci ce inseamna asta: convertirea Rusiei la catolicism. Ce spunea acea aparitie: sa se faca acea consacrare, astfel Rusia se va converti la catolciism si doar asa vor scapa de comunism. Destul de asemanator cu ce s-a intamplat in preajma Constantinopolului, daca vor trece la catolicism Papa ii va ajuta sa scape de turci. Sa ne gandim si ca in acea perioada, inceputul sec. XX., nu erau conceptiile ecumensite prea raspandite, nici la catolici pentru ca nu fusese conciliul Vatican II. Aparitiile au avut loc in 1917, in preajma venirii comunistilor la putere in Rusia, iar atucni s-a spus: "Pentru a-l opri, voi veni să vă cer consacrarea Rusiei". Sora Lucia a mai avut multe aparitii dupa aceea, cererea de consacrare a venit intr-o viziune din 1929. Dar, cum observam, catolicii si papii urmatori nu au prea bagat in seama aceste aparitii, desi sora Lucia cerea hotarat sa se implineasca ce se spunea in viziuni. "La 21 ianuarie 1935, într-o scrisoare adresată Părintelui José Bernardo Gonçalves S.J., Sora Lucia raportează că “Domnul Nostru este foarte nemulțumit că nu i s-a satisfăcut cererea”." Pana la urma nici pana azi papii nu au facut ce cerea sora Lucia din viziuni, Papa Ioan Paul II a facut cate ceva, dar nu cum se cerea, cu participarea episcopilor. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
O alta dovada ca a fost o aparitie falsa, miscarea soarelui:
"Norii se întredeschiseră, descoperind soarele asemenea unui imens disc de argint. El strălucea cu o intensitate nemaivăzută vreodată, dar fără să-i orbească pe privitori. Aceasta nu a durat decât un moment. Imensa sferă începu să “danseze”. Asemenea unei gigantice roți de foc, soarele se învârtea cu repeziciune. El se opri la un moment dat, înainte de a începe să se rotească în jurul lui însuși, cu o viteză amețitoare. Apoi, începu să se roșească pe margini și să alunece pe cer, învârtejindu-se și răspândind mănunchiuri roșii de flăcări. Această lumină se reflecta pe pământ, pe arbori și pe tufișuri, și chiar pe fața oamenilor și pe veșmintele lor, luând tonalități strălucitoare, de diferite culori. Însuflețită de trei ori de o mișcare nebună, globul de foc fu cuprins de tremurături și de zguduituri, și păru că se repede în zig-zag spre mulțimea terorizată. Totul dură circa zece minute. La sfârșit, soarele ajunse tot în zig-zag în punctul de unde se precipitase (se aruncase din înălțime), reluându-și înfățișarea liniștită și strălucirea din toate zilele." Zeci de mii de oameni au asistat la acest "fenomen". La sfarsit se spune ca hainele s-au uscat instantaneu. O minune realizata de yogini consta in topirea zapezii pe o portiune din jurul lor. Fenomenul de la Fatima a fost consemnat pentru ca printre cei prezenti au fost si ziaristi. Pe site-ul profamilia se spunea ca un argument in plus ca a fost o minune este faptul ca observatoarele astronomice nu au consemnat nimic (deci nu a fost un fenomen natural). Fenomenul a fost observat doar de cei prezenti si cativa din zonele apropiate. Se scrie ca unii din cei prezenti nu au observat nimic sau au observat altceva decat ce au vazut ceilalti. Asadar nu a avut loc un fenomen natural, real, soarele nu a avut nicio miscare, transformare. Aceasta a fost vazuta doar de cei prezenti acolo. Citim in Pateric si in vietile sfintilor ca vrajmasul e expert mai ales in crearea de vedenii false (despre rai, iad, lucruri materiale), un fel de hipnoza. Un inger cazut poate da, de exemplu, o viziune care de fapt nu exista. Intr-o mai mica masura poate crea si efecte reale, doar ce tine de puterea lui (sa miste obiecte, sa ajute pe cineva sa zboare in aer - ca pe Simon magul). Unele triburi, unii hindusi folosesc plante halucinogene pentru a intra (spun ei) in lumea spiritelor, a contacta spiritele. De aceea se spune in Biblie sa cercetam duhurile, pentru ca nu stim daca, avand o viziune a ceea ce nu se vede (rai, iad, ingeri), e adevarat sau falsa. In schimb viziunile de la Dumnezeu nu sunt iluzii optice, pentru ca Dumnezeu poate face minuni. Acestea se pot vedea de noi doar in lucrurile materiale, pentru ca noi nu putem vedea (daca nu suntem inaintati spiritual) ceea ce nu se vede (rai, iad, ingeri). De exemplu in Sfanta Scriptura in Iosua Navi, cap. 10, la rugaciunea lui Iosua Dumnezeu a oprit soarele sa asfinteasca "Soarele a stat în mijlocul cerului și nu s-a grăbit către asfințit aproape toată ziua". Deci a fost ceva real, soarele nu a apus, nu doar li s-a parut ca nu apune. |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Si inca o problema: racirea brusca a aerului dinainte venirii aparitiei. Se spune ca aparitia era precedata de racirea brusca a aerului. "Ca și alte dați, o serie de fenomene atmosferice fură observate de asistență, al cărei număr a fost evaluat între cincisprezece și douăzeci de mii de persoane, poate chiar mai mult: o răcire bruscă a atmosferei, o întunecare a soarelui"
Stiam din paranormal ca racirea brusca a atmosferei apare atunci cand vine un spirit, duh (e destul de cunoscut fenomenul). De exemplu in cartea http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-ini ... ul-tau.htm tanarul povesteste: Si, în timp ce mă aflam în această stare binecuvântată, mi-a trecut prin minte gândul: „Ce-ar fi dacă as intona vreun kirtan hindus sau as spune vreo mantrăl Oare voi intra într-o altă stare, sau n-o să se întâmple nimic?“. M-a cuprins această curiozitate stupidă, dorinta de a observa influenta pe care o va avea asupra mea această „practică“ hindusă." "N-am apucat bine să rostesc mantra, si îndată lucrurile s-au schimbat." "O adiere glacială a miscat crengile si mi-a umplut sufletul de fiori. Am încetat totodată să mai simt în vreun fel harul lui Hristos" "Nu exista nici o explicatie naturală pentru un vânt atât de înghetat, nici pentru timpul foarte scurt cât a durat. Sunt convins că nu a fost vorba de un fenomen natural, chiar dacă a miscat crengile copacilor." |
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Sa inteleg ca minunea la care a asistat Pavel, cand i-a aparut Lumina orbitoare, iar Pavel vorbea cu cineva si insotitorii lui nu auzeau nimic e una falsa? Ca doar nu se putea ca Pavel sa auda, iar insotitorii lui nu. Sau Pavel sa orbeasca, iar insotitorii lui nu, ca doar le-a aparut aceiasi Lumina. Ati mai postat interpretarea dumnevoastra cu privire la "minuniea falsa de la Fatima". Nu mi-ati spus totusi, unde in Sfanta Scriptura, gasiti ca un diavol ii reda (sau ii poate reda) sanatatea unui om bolnav. |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Iar aici un link din cartea despre Parintele Paisie Aghioritul, cu o povestire depsre un vrajitor african care vindeca multe boli (este a doua povestire): http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...unt-demoni.htm |
#6
|
|||
|
|||
![]() Citat:
In cazul acelor oameni, era voba de un fenomen care se vroia material, obiectiv, fiind vorba de Soare si nu de o lumina oarecare, si daca ar fi fost asa, trebuia sa fie observat de mult mai multi oameni, inclusiv cei care nu erau in zona, faptul ca nu s-a intamplat asa arata ca a fost mai degraba un fenoment subiectiv, mental si fara continut duhovnicesc dar care s-a vrut material, obiectiv si prin asta impresionat in sine. De aceea cred ca mai degraba tine de paranormal, hipnoza, "impresionism" decat de un fenomen duhovnicesc cu scop duhovnicesc. Acum daca aveti alte argumente mai solide..
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 14.02.2013 at 15:17:45. |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
|
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Nu te-ai obosit sa citesti nici macar un rand din argumentare, nu faci decat sa repeti aceeasi ineptie. Citat:
Fenomenul respectiv in sine (soarele buclucas), nu avea nici un continut sau scop duhovnicesc. Despre restul, iarasi, a vorbit catalin2.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#9
|
|||
|
|||
![]()
Cred ca nu suntem noi capabili sa-I spunem Domnului de ce asa si nu altfel. De ce o fi despicat Domnul Marea Rosie in doua, ca putea sa-i duca pe evrei si prin aer? Sau de ce s-a aratat in tufisul care ardea fara sa se stinga? Putea sa se arate in tufis pur si simplu. Sau de ce a luat forma unui sarpe de arama, in pustiu si nu s-a aratat sub forma de miel? Niciodata nu putem comenta noi de ce Domnul a facut intr-un fel si nu in altul.
Mie mi se pare ca e taman invers. Dansul soarelui pe cer nu are nici o insemnatate luat ca atare. Dar acel fenoment a fost urmat de fenomene de adevarata valoare duhovniceasca: convertiri si vindecari fizice si spirituale. Mai mult decat atat, vi se par fara valoare spirituala pelerinajele care au ca scop cinstirea sfintei Fecioare Maria? Cred ca intelegem diferit "valoarea duhovniceasca". Chiar nu ati vazut bolnavii care nu pot misca un deget, dar au chipul plin de bucurie ca L-au descoperit si s-au impacat cu Hristos? Sau miile de carje lasate ca amintire de cei care s-au vindecat acolo? Nu dansul soarelui pe cer reprezinta minunea. Minunea este ceea a urmat dupa. |
#10
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Intamplarea e relatata de un ofiter rus, prin anul 1900. Vasul ajunge pe Insula Ceylon, iar pasagerii (majoritatea englezi) se hotarasc sa mearga sa viziteze un fachir. "Imediat după aceea a adus câteva scaune pe care grupul nostru s-a asezat în semicerc nu prea departe de foc. Miss Mary a soptit la un moment dat cu însufletire: "Priviti acolo sus, pe copac!". Ne-am uitat cu totii într-acolo. Si într-adevăr, vârful coroanei copacului sub care stătea fachirul parcă se topea în lumina moale a lunii si copacul pur si simplu dispărea treptat de sub ochii nostri, sters parcă de o mână nevăzută, până când nu a mai rămas nici o urmă de copac si în fata noastră a apărut marea. Îi vedeam valurile rostogolindu-se unele după altele si rândurile de spumă albă; pe cerul, devenit deodată albastru, pluteau nori usori. Eram uluiti. Apoi la orizont a apărut un vapor alb. Din cele două hornuri ale sale iesea un fum gros. Se apropia cu repeziciune de noi, tăind valurile. Spre uluirea noastră am văzut că este propriul nostru vas, cel cu care sosiserăm la Colombo! Un murmur a trecut printre noi, când am citit la pupa chiar numele vasului nostru, "Luiza", cu litere mari, aurii. Dar lucrul cel mai uluitor a fost că pe vapor ne vedeam chiar pe noi însine! Vă reamintesc că la acea oră nu se pomenea de cinematografie, si asemenea efecte nu erau de conceput. Eu aproape că uitasem cu totul de mine, de faptul că eram la urma urmei un preot monah ortodox si că n-ar prea fi fost locul meu acolo, într-o asa situatie. Vraja era atât de puternică, încât inima si mintea mea erau ca paralizate. Pulsul mi s-a accelerat deodată, ca în fata unei primejdii, si m-a cuprins o spaimă de moarte. Am început să-mi misc buzele si să rostesc: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul!". M-am simtit deodată usurat. Parcă s-ar fi desfăcut si ar fi căzut de pe mine niste lanturi grele, invizibile. Rugăciunea mea a devenit mai concentrată si odată cu ea sufletul meu s-a linistit. Priveam în continuare copacul, când, deodată, tabloul mării dispăru, suflat parcă de vânt. Nu se mai vedea decât copacul scăldat de lumina lunii, fachirul sezând tăcut lângă foc si însotitorii mei, care continuau să privească marea, ce pentru ei încă nu dispăruse. Dar la un moment dat fachirul însusi păti ceva: se răsturnă într-o parte si tânărul, alarmat, alergă să-l ridice. Spectacolul se întrerupse brusc. Adânc miscati de ceea ce văzuseră, spectatorii se ridicară, împărtăsindu-si cu însufletire impresiile si neîntelegând de ce totul se terminase atât de brusc si de neasteptat. Tânărul a explicat că din cauza epuizării fizice a fachirului. După ce l-am răsplătit cu generozitate prin intermediul tânărului, multumindu-i pentru că ne dăduse ocazia acestui uluitor spectacol, si când deja ne porniserăm cu totii să plecăm, mi-am întors fără să vreau capul pentru a-mi imprima mai bine întregul tablou. Atunci am întâlnit privirea plină de ură a fachirului. Nu a durat decât o secundă, pentru că imediat si-a întors capul în pozitia obisnuită; dar acea privire de o secundă, mi-a fost de-ajuns pentru a întelege odată pentru totdeauna a cui fusese puterea care produsese acel "miracol". |
|