Eu si ea, casatorie acum sau mai tarziu

[heaven]

Servus Marian!Citind postarile tale ulterioare,mi-au atras atentia cateva aspecte pe care le-am subliniat si care cumva imi dau impresia (te rog frumos sa imi spui daca este asa,pentru ca nu doresc sa fac interpretari) ca esenta situatiei cu care va confruntati ca si cuplu se afla dincolo de aspectul religios...

În prealabil postat de IonescuMarian

Stiu ca nu putem fi perfecti, nici nu caut perfectiunea...dar nici nu doresc sa stau cu o persoana cu care sa ma cert/contrazic in fiecare zi.

- inteleg ca in interiorul tau crezi ca aceste certuri si contraziceri ar urma si dupa casatorie.Deci,ele nu au neaparat ca subiect latura religioasa a legaturii voastre.Si atunci,cumva am sentimentul ca o parte din acest puzzle al relatiei voastre lipseste,cel putin din modul in care l-ai expus aici,pentru ca,se pare ca mai exista si alte aspecte ale vietii voastre personale care genereaza conflicte.

Ea incepe discutii de la lucruri simple, cand nu zic un lucru mic/simplu , vede negru in fata ochilor, si desparte firul in 4. De asemenea, se intampla sa ii dau un mesaj simplu, si isi face fel de fel de ganduri, de parca i-as scrie metafore si se gandeste la semnificatia cuvintelor.
I-am spus ca vreau sa ne relaxam, sa fim mai calmi pentru ca viata e scurta iar noi stam majoritatea timpului incordati, suparati si nemultumiti.

-pai da,exact ce spuneam mai sus.Ma intreb,de unde pleaca aceasta tensiune intre voi doi...

Am deschis subiectul casatoriei ca doresc sa fac acest pas, dar vreau sa simt si eu cu adevarat, nu doar sa fiu constrans de situatie ( de ea ) sau de religie. ( sa nu traim in pacat).

- sigur,intrebarea este,ce anume te-ar face sa simti cu adevarat sa faci acest pas?Facand un exercitiu de imaginatie,esti sigur ca daca acum ai avea un cont frumos in banca,asta te-ar face sa simti sa te casatoresti cu ea si ai alerga drept la biserica si starea civila? :)

Imi place sa cred ca daca ea ma iubeste cu adevarat

- uneori cuvintele noastre exprima mai multe decat am dori chiar noi sa credem sau sa vedem...iti place sa crezi ca te iubeste,insa se pare ca nu esti prea convins in interiorul tau de acest fapt.Adica,nesiguranta resimtita in relatie pare ca este de ambele parti si ce am incercat sa evidentiez prin sublinierile de mai sus este ca poate,ar ajuta mai mult pentru a va clarifica situatia sa priviti in fapt principala cauza care genereaza aceasta nesiguranta si semne de intrebare dintre voi doi...

[IonescuMarian]

În prealabil postat de heaven

Servus Marian!Citind postarile tale ulterioare,mi-au atras atentia cateva aspecte pe care le-am subliniat si care cumva imi dau impresia (te rog frumos sa imi spui daca este asa,pentru ca nu doresc sa fac interpretari) ca esenta situatiei cu care va confruntati ca si cuplu se afla dincolo de aspectul religios...

- inteleg ca in interiorul tau crezi ca aceste certuri si contraziceri ar urma si dupa casatorie.Deci,ele nu au neaparat ca subiect latura religioasa a legaturii voastre.Si atunci,cumva am sentimentul ca o parte din acest puzzle al relatiei voastre lipseste,cel putin din modul in care l-ai expus aici,pentru ca,se pare ca mai exista si alte aspecte ale vietii voastre personale care genereaza conflicte.
-pai da,exact ce spuneam mai sus.Ma intreb,de unde pleaca aceasta tensiune intre voi doi...

Aceasta tensiune tind sa cred ca pleaca din prisma caracterului tare pe care il avem amandoi. Nu prea renuntam la parerile,ideile noastre. Cu greu lasam de la noi, desi stim foarte bine ca trebuie sa facem asta ( asa ne-a sfatuit si duhovnicul nostru ).
De asemenea, ma doare ca noi ca si cuplu desi ne-am lovit de probleme mici, le-am facut sa devina mari. ( tot din prisma caracterului puternic ). Ex. de la o chestie mica in contrazicere, ea ajunge sa-mi spuna chestii din trecutul meu ( care nu ar trebui sa o priveasca ) Asa cum ne spunea si duhovnicul nostru, trecutul este trecut, nu trebuie sa-l dezgropam, noi trebuie sa privim inainte.

- sigur,intrebarea este,ce anume te-ar face sa simti cu adevarat sa faci acest pas?Facand un exercitiu de imaginatie,esti sigur ca daca acum ai avea un cont frumos in banca,asta te-ar face sa simti sa te casatoresti cu ea si ai alerga drept la biserica si starea civila? :)

Jucandu-ma cu acest exercitiu de imaginatie, pot spune ca ar rezolva problema din punct de vedere material, dar noi ne mai luptam aproape zilnic cu certuri/contraziceri ceea ce nu ne-ar lasa sa ne grabim la starea civila etc.

- uneori cuvintele noastre exprima mai multe decat am dori chiar noi sa credem sau sa vedem...iti place sa crezi ca te iubeste,insa se pare ca nu esti prea convins in interiorul tau de acest fapt.Adica,nesiguranta resimtita in relatie pare ca este de ambele parti si ce am incercat sa evidentiez prin sublinierile de mai sus este ca poate,ar ajuta mai mult pentru a va clarifica situatia sa priviti in fapt principala cauza care genereaza aceasta nesiguranta si semne de intrebare dintre voi doi...

E mai complicat decat pare. Stiu ca ma iubeste, dar vreau sa cred ca ma iubeste indeajuns de mult incat sa aiba rabdare si sa tina cont si de parerea mea.

[AlinB]

În prealabil postat de IonescuMarian

E mai complicat decat pare. Stiu ca ma iubeste, dar vreau sa cred ca ma iubeste indeajuns de mult incat sa aiba rabdare si sa tina cont si de parerea mea.

Asta e problema grea.
Este nelipsita duminica de la Sf. Liturghie?
Ajunge la prima ora?
Sta pana la sfarsit?

[IonescuMarian]

Mergem impreuna Duminica la biserica la Sf. Liturghie.
De obicei plecam amandoi, dar mai sunt si momente cand pleaca ea inaintea mea.

Incercam sa ajungem la timp, dar sunt si zile cand ajungem in jur de ora 10:00-10:30.

[AlinB]

În prealabil postat de IonescuMarian

Mergem impreuna Duminica la biserica la Sf. Liturghie.
De obicei plecam amandoi, dar mai sunt si momente cand pleaca ea inaintea mea.

Incercam sa ajungem la timp, dar sunt si zile cand ajungem in jur de ora 10:00-10:30.

Frumos.
E un inceput bun.
Oricum, se pare ca este o problema a femeii moderne - nu intelege ca una din prioritati in casatorie este sa faca ascultare de barbat.

Poti sa o intrebi daca se simte pregatita sa vada lucrurile astfel.

Nu este nici o gluma sau misoginism, asta e casatoria crestina, dupa imaginea relatiei dintre Hristos si Biserica.

Biserica trebuie sa faca ascultare neconditionata de Hristos si Hristos in schimb iubeste neconditionat Biserica, pana la sacrificiu. (Efeseni cap. 5)

"Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului,
Pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este.
Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.
Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea,
Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt,
Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană."


Daca ea are un raspuns ferm si afirmativ la intrebarea de mai sus, si tu la partea care tine de tine, puteti sa va casatoriti si maine.

NB: pentru tine si deciziile tale, mediteaza la intelesul ultimelor cuvinte, ingrosate, din citatul de mai sus.

Ai ascultat macar o conferinta din cele puse de mine? Banuiesc ca nu.

Nu noi hotaram ce este pacat strigator la cer, ci Biserica. Iar Biserica numeste sexul in afara casatoriei desfranare si se da canon si oprire de la Sf.Imparatasanie cativa ani!(evident, perioada canonului depinde si de persoana care a pacatuit)

Ai cercetat putin sa vezi cum afecteaza sexul o femeie din punct de vedere psihic? Banuiesc ca folositit si contraceptive si daca sunt si avortive e si mai 'minunat'. Chiar asa, ce vei face daca prietena ta va ramane insarcinata?

Daca vrei sa va testati relatia, sa vedeti daca va iubiti cu adevarat, opriti-va si vedeti ce mai ramane! E un simplu test prin care sa puteti vedea daca relatia voastra e bazata pe sex sau pe sentimente. Daca doriti sa aveti o casatorie ortodoxa, care sa fie o cale ptr. mantuire, atunci trebuie sa intrati curati de acum incolo si sa tineti cont de ce spune Biserica.(ortodoxia este mai mult decat o simpla religie)

Dragostea adevarata trebuie sa ofere siguranta, echilibru. Prin sex nu cunosti o persoana langa tine si cu siguranta nu o vei tine ptr. totdeauna langa tine. Relatiile conjugale sunt pecetluirea relatiei deja existente. Baza unei relatii trebuie sa fie iubirea,intelegerea, increderea, credinta.

Spui ca dupa vei face canon. Chiar crezi ca veti fi in stare sa va abtineti cand sunteti casatoriti ptr. ca aveti canon cand nu puteti sa faceti asta acum? Mai ales ca sunt si zilele de post din saptamana si de peste an!

Ar fi bine sa avem si parerea prietenei tale, asa am intelege cel mai bine situatia. Spui ca va certati des si ca nu gasiti un echilibru. Daca este asa, ar fi gresit sa va casatoriti. Casatoria nu o sa rezolve problemele existente acum. La altar nu arunca nimeni praf magic ptr. a va rezolva problemele si nici ptr. a fi disciplinati. Problemele se rezolva inainte sa va casatoriti. Multi fac greseala sa se casatoreasca, crezand ca asa se vor rezolva problemele si vor ajunge la divort. Si nici casatoria de proba/concubinajul/traitul impreuna nu o sa rezolve probelemele. Voi doi trebuie sa le rezolvati.

Casatorie ptr. a nu mai trai in pacat. Pana la un punct este bine, dar numai pana la un punct. Cum a spus cineva inainte mea, puteti trai in pacat si casatoriti fiind. Din punct de vedere ortodox, daca doriti sa nu mai traiti in desfranare, atunci trebuie sa traiti curati pana la casatorie. Si dupa ce ati primit Taina Casatoriei sa tineti cont de invatatura ortodoxa.(sa tineti posturile, sa mergeti saptamanal la Biserica, sa va spovediti cel putin de 4 ori pe an, sa tineti pravila zilnic, sa tineti canonul). In ortodoxie lucrurile sunt clare si simple. Ce este da este da, ce este nu este nu. Ori faceti cum spune Biserica, adica Hristos, ori faceti cum doriti voi. Daca doriti sa traiti ortodox, gasiti-va un duhovnic imbunatatit si urmati sfaturile dansului.

Cerceteaza-te pe tine, vezi ce doresti de la viata, vezi ce ai dori de la viitoarea ta sotie si apoi discuta si cu prietena ta. Parintele Tanase a spus ca daca cineva doreste sa afle daca cel de langa el/ea este cel ales, sa faca 40 de zile Acatistul Sfintilor Ioachim si Ana--ori va veti desparti ori va veti casatori. Ar fi bine sa il faci tu sau amandoi. E bine sa stiti sigur, ca sa nu va pierdeti timpul. (e o pierdere de timp sa stai 1 an cu cineva si apoi sa te desprati)

Totusi, asculta ce ti-am dat. Parintele Tanase da sfaturi minunate.

În prealabil postat de AlinB

Frumos.
E un inceput bun.
Oricum, se pare ca este o problema a femeii moderne - nu intelege ca una din prioritati in casatorie este sa faca ascultare de barbat.

Poti sa o intrebi daca se simte pregatita sa vada lucrurile astfel.

Nu este nici o gluma sau misoginism, asta e casatoria crestina, dupa imaginea relatiei dintre Hristos si Biserica.

Uiti un lucru. Femeia trebuie sa faca ascultare de barbat dupa ce se casatoreste. Pana atunci capul ei este Hristos si face ascultare de El. Daca fata doreste sa se aseze la casa ei, iar prietenul ei nu vrea, nu este obligata deloc sa il asculte, are tot dreptul sa isi gaseasca pe altul. Ba chiar este de obligatia ei sa faca ce spune Biserica, mai ales daca prietenul ei o impinge spre pacat.(avort,perversiuni etc.)
Ascultarea de barbat se face cand femeia este casatorita. Pana la casatorie, relatiile dintre barbat si femeie ar trebui sa fie de prietenie.

[AlinB]

Era vorba de casatorie aici, de fapt.

În prealabil postat de IonescuMarian

E mai complicat decat pare. Stiu ca ma iubeste, dar vreau sa cred ca ma iubeste indeajuns de mult incat sa aiba rabdare si sa tina cont si de parerea mea.

Intr-o duminica un preot a dezbatut si aceasta problema un pic mai nuantat, in felul urmator. Fiecare trebuie sa faca ascultare de celalalt. Daca ei nu-i place deloc un anumit lucru, atunci el trebuie sa tina seama de parerea ei, ca sa nu se distruga armonia.

Daca lui nu-i place absolut deloc un anumit lucru, atunci si ea trebuie sa tina seama de dorinta sa. Aici ma refer chiar si la amanunte, caci si de la amanunte se pot isca certuri (de la un film, de la culoarea rochitei etc.) Daca amandoi au indoieli, atunci barbatul poate sa-si impuna parerea.

In probleme duhovnicesti, daca un barbat e practicant, e comoara la casa, e un adevarat cap al familiei care merita sa fie ascultat. Daca ea se ocupa de latura duhovniceasca si-si pune problema daca ceea ce face sau ceea ce doreste el este sau nu placut lui Dumnezeu, atunci... ea e capul! Fara suparare.

Multi barbati invata foarte bine partea din Biblie care se refera la ascultarea femeilor... A iubi crestineste o femeie inseamna si a tine seama de parerea ei daca aceasta e in acord cu invatatura Bisericii. Si invers.

Practic si Biblia propune o relatie armonioasa bazata pe iubire reciproca. Un barbat poate fi cap al familiei crestine, daca si el face ascultare de Hristos.

Daca aveti sau veti avea acelasi duhovnic, poti sa-i mai spui si lui ce te nemultumeste la ea. O relatie armonioasa se construieste cu grija. Spovedaniile sincere la duhovnic pot tempera anumite excese.

Multe din problemele care pot apărea mai târziu în căsnicie pot fi evitate dacă avem clar de la început ce este căsătoria creștină și de ce vrem să ne căsătorim.
Pentru creștin viața este lucrare, pentru că asta face Dumnezeu mereu („Tatăl Meu lucrează, și Eu lucrez”), iar noi suntem după chipul Său și lucrăm la asemănarea cu El.
Deci și căsătoria este o lucrare, după cum și călugăria. Iar o lucrare presupune jertfă, luptă, iar mai târziu, rod.
Deci cei care doresc să se căsătorească e bine s-o facă dorind să lucreze împreună pentru - și cu - Dumnezeu, într-o lucrare a dragostei jertfelnice. Amândoi trebuie să țintească spre un rod, și să se sprijine reciproc în dobândirea lui. Cel mai obișnuit rod sunt copiii, însă cei mai buni aduc și multe alte roade pe lângă aceștia.
Problema divorțului nu va exista dacă amândoi văd în căsătorie o modalitate de a-și împlini viața dăruind - lui Dumnezeu, soțului, copiilor - într-o exersare permanentă a renunțării la sine. În asta constă frumusețea și unicitatea căsătoriei: în a lucra, a jertfi, a rodi împreună. Și după cum creștinul devine ca atare atunci când încetează să trăiască pentru sine, la fel și soțul, devine soț creștin atunci când începe să trăiască pentru Hristos și pentru familia sa, când nu se mai pune pe sine în centrul vieții sale, ci își mută centrul în Altcineva și preocupările în soția și familia sa.

La slujba cununiei se cântă „sfinților mucenici”, iar cununile care se pun pe capetele mirilor se aseamănă cu cele ale mucenicilor, Biserica arătând prin aceasta ce înseamnă unirea mirilor în Hristos - mucenicie (de bună-voie, evident, altfel e un nonsens). După cum viața în Hristos nu e posibilă fără lepădarea de sine, la fel este și în căsătorie.

Și atunci, nu trebuie să ne mai facem griji pentru noi, pentru ce va fi sau nu va fi, dacă vom face față sau nu traiului împreună. Se poate face față, dacă ești dispus să renunți la tine, dacă ești dispus să trăiești în și prin celălalt.
A fi dispus (a avea disponibilitate), cred că asta este cheia.
Iar cu Hristos orice viață nu poate fi decât împlinită, deci fericită. Iar adevărata fericire vine atunci când nu ești preocupat să o obții, ci să o dai.
A te căsători e o fericire pentru că, dintr-o dată, ai scăpat de tine, de egoismul care te rodea, și prin asta ai dat sens vieții tale. Ai intrat într-o rânduială de viață nouă, în care nu vei mai avea grija egoismului, pentru că în permanență va trebui să dai; chiar și din ce nu ai. Și atunci trăiești viața cea adevărată.

Deci dacă amândoi mirii vor să ducă o viață cu și în Hristos, dacă amândoi vor să se lepede de sine și să trăiască rodind, cred că este imposibil să eșueze.