![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Criza alimentelor de bază a făcut să funcționeze perfect mecanismul șpăgii în natură pentru obținerea unui loc de muncă într-o fabrică din oraș și a unui apartament minuscul fără apă curentă și fără căldură. În acest fel orașele s-au supraaglomerat iar satele au rămas doar cu oamneni batrâni care să muncească. În fabrici numărul angajaților ajunsese să depășească cu mult necesarul de forță de muncă astfel încât prin anii 84-85...se căutau soluții pentru a decongestiona fabricile de forța de muncă excedentară. Șomajul era mascat dar exista! Sunt atât de multe lucruri care încă nu s-au spus! Last edited by dorinastoica14; 31.12.2012 at 15:45:13. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Intradevar, in mediul rural s-au facut unele greseli de planificare! Desi nu se poate nega modernizarea evidenta a agriculturii, totusi s-a si gresit in unele aspecte:
-concentrarea prin intermediul ICIL si IRIC , a prelucrarii produselor lactate si din carne in mediul urban, desi mai potrivit ar fi fost infiintarea unor fabrici de capacitate medie de prelucrare a acestor produse in mediul rural, prin asociatiile intercooperatiste. In acest fel s-ar fi dat un impuls pentru pastrarea fortei de munca in mediul rural. E adevarat ca s-a mai incercat unele masuri in acest sens infiintarea unor fabrici de zahar de exemplu si in comune (Liesti, Falciu, Tataranu, etc) si dezvoltarea unor sectii de productie a cooperatiei mestesugaresti si a industriei locale; -desi parcul de tractoare si masini agricole a SMA-urilor era destul de mare, totusi in "varfurile de campanie" nu reusea sa faca fata, astfel ca se scoatea armata sau elevii in campania agricola; -de multe ori, anumite "indicatii" care veneau de la centru erau luate fara consultarea presedintilor de CAP-uri sau a brigadierilor, care cunoasteau cel mai bine situatia pe plan local si ar fi putut sa propuna solutii mai realiste. Trebuia acordat o mai mare autonomie pentru CAP-uri, inclusiv in ceea ce priveste sarcinile de plan si de productie. -retribuirea muncii in CAP-uri se realiza in urmatoarea ordine: fondul de stat, muncile SMA si abia la urma membri cooperatori. Din aceasta cauza au aparut nemultumiri justificate a taranilor, care, vedeau ca de produs se producea destul, insa ei erau retribuiti cu o parte prea redusa! Politica de sistematizare a satelor a avut si aspecte pozitive, dar si negative: -s-au facut eforturi pentru introducerea de sisteme de apa si canalizare in unele sate, de asfaltare s-au pietruirea a unor drumuri. Trebuia ca pana in 1985 toate centrele de comuna sa aiba acces la sosea asfaltata. -din pacate insa, desi era normal ca locuintele satesti sa fie construite dupa un plan de sistematizare (cu strazi in aliniament, si nu tot felul de ulite intortochiate), ce s-a gresit a fost repartizarea unui spatiu mult prea mic pentru gospodarie- celebri 250 mp, total insuficienti pentru a tine animale si pentru gradina de legume. Taranii trebuiau incurajati sa creasca animale, care puteau fi valorificate prin contracte ferme cu cooperatia de consum (aici si preturile la achizitie trebuiau sa fie mai avantajoase) -in unele comune s-au construit acele blocuri cu 2-3 nivele pentru specialisti (inginerul agronom, brigadieri, profesori, doctori, seful de post). Insa, nu toate avea asigurate retele de apa-canalizare sau termoficare! Trebuiau intai realizate aceste retele edilitare si abia apoi construite blocurile! La industrie, aceea "ambitie" de a produce totul in tara, in unele situatii, a fost exagerata! Investitiile trebuiau concentrate pe acele ramuri industriale care mergeau bine la export (si erau cateva: utilaj petrolier, unele masini-unelte, tractoare, vagoane si locomotive, vapoare, mobila, produse chimice, textile si alimentara), iar altele poate ar fi fost mai economic sa fie importate! Mutarea oamenilor la blocuri a fost generata de nevoia de forta de munca pentru fabricile nou infiintate. Acele blocuri trebuiau construite, dar modul in care s-au construit nu a fost tot timpul cel mai potrivit: -pentru "economia de teren agricol", in momentul conceperii schitelor de sistematizare urbana, s-a prevazut un perimetru construibil prea restrans! Din aceasta cauza au aparut blocuri mult prea apropiate unul de altul, fara prea mult spatiu verde intre ele! Prin contrast, in fosta URSS (in Chisinau de exemplul) s-au realizat strazi largi, piete de mari dimensiuni, iar distanta intre blocuri este mare, cu multe spatii verzi! Chisinaul poate fi dat ca exemplul de urmat in materie de sistematizare urbana! -apoi in unele cazuri suprafata camerelor era prea mica, in special in blocuri nedecomandate! -multe case darapanate, insalubre sau diverse "maghernite" care abia mai stateau in picioare trebuiau demolate! Insa, din pacate, s-au demolat si multe cladiri vechi, de patrimoniu, cu o arhitectura deosebita, care puteau fi renovate si care puse in valoare ar fi putut atrage multi turisti si implicit incasari valutare! In momentul conceperii schitelor de sistematizare, ar fi trebuit consultati conducatori locali (primul secretar) care stiau cel mai bine situatia pe plan local. Aici trebuiai clar delimitate zonele functionale ale oraselor: o zona cu cladiri vechi, de patrimoniu, o alta pentru locuinte tip bloc (dar cu spatiu suficient intre blocuri), o zona comerciala si eventual pietonala si o zona industriala! Apoi aceasta mutare "peste noapte" a unor oameni din mediul rural la bloc, fara a aveea o anumita "pregatire" pentru viata de la bloc, a dus de multe ori la folosirea necorespunzatoare a unor instalatii si spatii comune , cu degradarea prematura a acestor instalatii! Apoi aceea mentalitate paguboasa- "sa vina IGO sa repare teava, acoperisul sau liftul"! In acele blocuri care erau proprietate personala sau in blocurile tip "vila" cu doua etaje si 3-4 apartamente, situatia era cu totul alta: oamenii fiind proprietari se preocupau mult mai mult de pastrarea si ingrijirea spatiilor si a instalatiilor comune! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Scolile produceau oameni competenti, destul de educati (chiar foarte, comparativ cu ce produc acum). Educatia era intr-adevar gratuita, facultati de calitate si fara bani, nu ca acum care produc diplome contra cost (deloc mic). Economia functiona mai greu, dar fata de acum, exista o economie si evaziune fiscala cvasi-inexistenta. Erau si la tara suficienti oameni care sa munceasca si nici pe departe atat de batrani ca ACUM. Ar fi bine sa fie si acum somajul asa "mascat" cum era atunci. Fata de cum e acum, era asa "mascat" ca lipsea cu desavarsire.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Ce calitate au avut specialiștii din industrie (inginerii mulți la număr) care în loc să schimbe din mers profilul anumitor fabrici le-au adus la faliment iar atunci când au rămas și ei fără loc de muncă mulți au devenit alcoolici, alții s-au îmbolnăvit, alții au plecat din țară și extrem de puțini au pornit ceva pe cont propriu? Dacă nu era șomaj atunci cine erau acei care în număr foarte mare au fost angajați începând cu februarie 1990? Foști activiști? Dacă erau 1%! Restul erau cei de pe listele de așteptare de la Forțele de muncă adică ȘOMERI! Am fost și eu printre ei dar din păcate am mai lucrat doar doi ani, așa că nu spun povești. |
![]() |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Familia in regimul comunist | florinbrasov0 | Generalitati | 40 | 12.09.2016 00:24:09 |
| Fiara bolșevică, Holocaustul roșu, Genocidul comunist | doctor_faustus | Generalitati | 28 | 12.02.2013 10:39:16 |
| Imi cer iertare ca am laudat fostul regim ateisto-comunist | mihailt | Generalitati | 44 | 29.09.2010 16:33:34 |
| Profetii despre romania | IonelS | Intamplari adevarate | 74 | 22.09.2010 14:46:09 |
| Materiale despre Romania | coralina | Generalitati | 15 | 12.10.2009 10:23:01 |
|
|