Vreau sa plec de acasa...

[glykys]

Draga Ina,

E tare frumos sa iubesti, dar e si periculos sa te avanti asa, in viata, fara nicio baza, la aceasta varsta. Ce ii poti oferi tu lui si el ce iti poate oferi tie, in afara de niste visuri si de niste vorbe? E tare greu in viata, e foarte greu sa iti gasesti un loc de munca in ziua de azi, si cand ai facultate si experienta. Nu iti jertfi parintii, stabilitatea ta emotionala si statutul tau pentru niste promisiuni fara fundament. Ai vorbit tu cu parintii lui, ca sa vezi ce parere au despre aceasta decizie a voastra? Ti-au spus ei ca iti vor plati facultatea si ca va vor intretine? Crezi tu ca parintii lui vor fi mai buni fata de tine, o straina, chiar si adusa in casa de fiul lor, decat propriii parinti? Nu face nimeni acte de caritate, ai vazut si tu ca si propriii parinti cartesc, daramite oameni straini! Fii cuminte si asculta de parinti. Sunt totusi parintii tai, tin la tine si au datoria sa te creasca si sa te fereasca de pericole. Daca vrei sa scapi de sub tutela lor, fa-o invatand o meserie si asigurandu-ti traiul.


Pana acum ai stat sub aripa parintilor tai si e si normal sa vrei sa iti iei zborul. Dar nu asa, prada unor promisiuni. Ci cu cinste, cu capul sus, cand vei putea tu insati sa fii responsabila fata de viata ta, cand vei putea sa te intretii singura! Iar asta se face in timp si cu truda. Uite, eu am auzit acum cateva zile un cuvant care nu mi-a placut, si de la o femeie intelectuala: "Noi, femeile, suntem niste intretinute. Mai intai de parinti, apoi de sotii nostri." Asa vrei si tu, sa treci de sub intretinerea parintilor in intretinerea viitorilor socrilor si a iubitului tau? Asta ti se pare libertate?!

Nu face un pas gresit care s-ar putea sa fie ireversibil! Tanarul acela, daca intr-adevar te iubeste, ar trebui sa astepte, in primul rand, sa fie in stare sa intretina o familie, si apoi, ca parintii tai sa fie de acord.
Nu lua nicio decizie pripita!

[AlinB]

Totusi, n-ai spus pentru ce anume parintii tai sunt impotriva?
Ce argumente au?
Nu le cunosti sau consideri ca e mai bine sa nu le spui?

Daca esti asa sigura de relatia asta, nu crezi ca ai putea avea rabdare sa termini facultatea?

El n-ar putea avea rabdare pana termina facultatea si o termini si tu?

E bine ca te gandesti si sa primesti binecuvantarea parintilor tai pentru casatorie, poate chiar in timpul asta de care ziceam mai sus, isi vor schimba parerea.

Daca vei pleca de acasa pur si simplu, poate se vor inversuna si mai mult impotriva lui, considerand ca el este de vina.

Iar daca dintr-un motiv sau altul casatoria asta va fi un esec vor spune: "vezi, ti-am spus noi, de ce n-ai putut sa asculti?".

[inamuresan19]

În prealabil postat de AlinB

Totusi, n-ai spus pentru ce anume parintii tai sunt impotriva?
Ce argumente au?
Nu le cunosti sau consideri ca e mai bine sa nu le spui?

Daca esti asa sigura de relatia asta, nu crezi ca ai putea avea rabdare sa termini facultatea?

El n-ar putea avea rabdare pana termina facultatea si o termini si tu?

E bine ca te gandesti si sa primesti binecuvantarea parintilor tai pentru casatorie, poate chiar in timpul asta de care ziceam mai sus, isi vor schimba parerea.

Daca vei pleca de acasa pur si simplu, poate se vor inversuna si mai mult impotriva lui, considerand ca el este de vina.

Iar daca dintr-un motiv sau altul casatoria asta va fi un esec vor spune: "vezi, ti-am spus noi, de ce n-ai putut sa asculti?".

Singrul argument pe care l-au adus e ca nu e din oras cu mine. Ei vor ca eu sa raman in orasul acesta si sa nu tind sa merg intr-un oras mai mare unde as putea avea mai mult oportunitati. Prietenul meu acum termina facultatea si mai are master-ul. Eu dupa liceu pot sa lucrez deoarece asa e liceu pe care il fac, pedagogie, specialitatea educator/ invatator. Nu e vorba de asta, vreau sa ma axez pe medicina. Mereu am mers pe ideea ca daca nu ineleg din prima, nu o sa o faca nicioadata. Ii intelegeam daca era un baiat rau, dar asa... nu inteleg. Parintii lui sunt intelegatori si inteleg situatia, nepoata lor a trecut prin asta din cauza mamei ei, adica sora "soacrei" mele. Am cerut doar intelegere, inainte sa iau decizia asta sau sa ma gandesc la plecare, tot asa voiam sa fac... sa imi incep facultatea aici, o termin, dar dupa sa aspir la un oras mai mare, unde sa imi pot indeplini visele si sa ajung unde vreau. Vreau doar sprijinul lor, vreau decat sa vada ce fel de persoana e si sa ii dea o sansa, dar ce pot face cand ei nici nu vor sa ma asculte? Acum cateva luni mergea la preoti sa ma desparta de el... si chiar nu am inteles de ce face asta...

[AlinB]

În prealabil postat de inamuresan19

Singrul argument pe care l-au adus e ca nu e din oras cu mine. Ei vor ca eu sa raman in orasul acesta si sa nu tind sa merg intr-un oras mai mare unde as putea avea mai mult oportunitati. Prietenul meu acum termina facultatea si mai are master-ul. Eu dupa liceu pot sa lucrez deoarece asa e liceu pe care il fac, pedagogie, specialitatea educator/ invatator. Nu e vorba de asta, vreau sa ma axez pe medicina. Mereu am mers pe ideea ca daca nu ineleg din prima, nu o sa o faca nicioadata. Ii intelegeam daca era un baiat rau, dar asa... nu inteleg. Parintii lui sunt intelegatori si inteleg situatia, nepoata lor a trecut prin asta din cauza mamei ei, adica sora "soacrei" mele. Am cerut doar intelegere, inainte sa iau decizia asta sau sa ma gandesc la plecare, tot asa voiam sa fac... sa imi incep facultatea aici, o termin, dar dupa sa aspir la un oras mai mare, unde sa imi pot indeplini visele si sa ajung unde vreau. Vreau doar sprijinul lor, vreau decat sa vada ce fel de persoana e si sa ii dea o sansa, dar ce pot face cand ei nici nu vor sa ma asculte? Acum cateva luni mergea la preoti sa ma desparta de el... si chiar nu am inteles de ce face asta...

Stii, cand doua ambitii impise la extrem se ciocnesc frontal, ambele parti au de pierdut.

Stiu ca tu crezi ca il cunosti pe el - poate da, poate nu - relatiile la distanta pot fi inselatoare.
DAR, ei nu-l cunosc cum il cunosti tu, se poate sa nu aiba incredere in el sau in evaluare ta.
Si mai pot fi alte N motive de partea lor, mai mult sau mai putin drepte - ai putea sa le afli intr-o discutie directa despre asta, daca tu crezi ca se merita sau conteaza.
Dar eu cred ca nu e atat de important, oricum n-ai sa poti sa le demonstrezi ca gresesc 100%.

Problema tocmai asta este, ca tu tii musai sa le impui sa accepte aceasta relatie, si vezi limpede ca nu se poate.

Ei, cand astea doua ambitii se ciocnesc, nu poate sa iasa nimic bun de aici.

Dupa cum vezi, tu vrei sa pleci pur si simplu si sa-ti risti viitorul - o investitie pentru care nu exista garantii ba chiar as putea spune vine cu o doza substantiala de risc.
Mai mult nu pot sa-ti spun, pentru ca este f. dificil sa explici cuiva la 19 ani cat de surprizantoare poate fi viata sau/si natura umana si nu neaparat in sensul placut, cum suntem poate obisnuiti din filme.

De ce nu procedezi cu intelepciune, renunti sa le mai impui acceptarea acestei relatii si o duci in secret, incercand totusi sa termini o facultate in orasul in care esti?

Peste cateva luni, maxim un an, daca nu ai sa mai aduci in discutie aceasta chestiune, vor uita, nu te vor mai stresa cu asta.

In cativa ani, vei vedea si tu daca aceasta relatie corespunde asteptarilor tale.
Si o data facultatea terminata, vei avea mult mai multe oportunitati, inclusiv sa pleci in ce oras vrei tu si chiar sa te poti intretine acolo.

Asa ar fi cel mai bine pentru toata lumea, ai reusi sa-ti pastrezi si relatia si o armonie cat de cat in familie, nici nu trebuie sa risti o perioada decisiva din viitorul tau.