Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

sursa: romfea.gr



Institutul Naţional de Statistică din Georgia a publicat rezultatele unui sondaj realizat în 2012, despre încrederea populaţiei în personalităţile publice şi despre influenţa acestor personalităţi în viaţa socială a georgienilor.
În fruntea clasamentului se află Preafericitul Părinte Ilie al II-lea, Patriarhul Georgiei, care este personalitatea cea mai influentă a ţării. 93% dintre georgieni au spus că au încredere în patriarh şi că îl consider cel mai important om al ţării.
Apoi, la distanţe considerabile de ierarh se află Primul Ministru Ivanichvili, iar apoi preşedintele Saakachvili.
Sondajul arată forţa morală şi socială a Bisericii Ortodoxe a Georgiei şi percepţia oamenilor asupra clerului ortodox, foarte importantă în misiunea Bisericii şi în propovăduirea Evangheliei.

[cristiboss56]

Forumul Pew pentru Studierea Vieţii publice şi a Religiei a realizat un studiu sociologic în 250 de ţări din întreaga lume în 2010. Rezultatele acestui studiu au fost făcute publice acum.
Conform studiului, creştinismul este religia cea mai răspândită în lume, cu 2,2 miliarde de credincioşi, adică 32% din totalul umanităţii.
Urmează apoi islamul cu 1,6 miliarde de adepţi, adică 23%. Există 1 miliard de oameni care nu au o afiliere religioasă, deşi cea mai mare parte a lor crede în Dumnezeu, însă nu sunt înregimentaţi într-o religie anume. Există 1 miliard de hinduşi (15% în lume), 500 de milioane de budişti (7%) şi 14 milioane de mozaici (0,2%). 400 de milioane de oameni practică religii populare sau tradiţionale, precum cele din Africa, China sau Australia.
Dintre creştini, 26% dintre ei trăiesc în Europa, 24% în Africa şi 24 % în America.
Studiul Pew arată fără urmă de tăgadă că religia creştină a crescut spectaculos, mai ales în emisfera sudică, în ultimii zeci de ani, dublându-şi aderenţii. De asemenea, un alt amănunt foarte important este faptul că doar mai puţin de 1% dintre respondenţi au declarat că sunt atei adică nu cred deloc în Dumnezeu, în viaţă după moarte şi în nicio manifestare supranaturală. Umanitatea se îndreaptă aşadar către un realism noetic semnificativ, în care religia, ca parte fundamentală a fiinţei umane şi a istoriei ei, este vectorul de civilizaţie şi de bine în lume. Tensiunile extremiste, războaiele motivate religios şi fundamentalismul nu sunt decât forme maligne ale înţelegerii umane, care foloseşte religia ca pretext pentru perpetuarea morţii şi a răului.

[cristiboss56]

Zilele acestea, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară se înalţă rugăciuni de pomenire a celor care, în urmă cu 23 de ani, şi-au dat viaţa pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român.

Un parastas în memoria victimelor căzute atunci a fost oficiat în Cimitirul Eroii Revoluţiei din Capitală.

Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi.

„Pentru eroii de la Revoluţia din 1989 zilele acestea se oficiază slujbe de pomenire la cimitirul Eroilor Revoluţiei, Piaţa Universităţii, la Televiziunea Română şi în Piaţa Revoluţiei unde preponderent preoţii din cadrul Administraţiei cimitirelor sunt delegaţi pentru a sigura serviciul religios la toate aceste puncte. Eroii sunt pomeniţi la toate slujbele, dar aceste pomeniri din decembrie sunt speciale, deoarece sunt alte emoţii datorită faptului că suntem contemporani evenimentelor petrecute atunci”, a declarat pentru TRINITAS TV Pr. Petre Moise, coordonatorul preoţilor de cimitire din Bucureşti.

Manifestarea dedicată eroilor neamului a continuat cu ceremonia depunerii de coroane şi jerbe de flori din partea Administraţiei Prezidenţiale şi a Guvernului României, a instituţiilor publice din Capitală, Corpului Diplomatic, primăriilor de sectoare, a asociaţiilor veteranilor de război, partidelor, precum şi din partea altor instituţii şi asociaţii din ţară. Onorul a fost dat de Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Slujbe de pomenire vor mai fi oficiate şi pe 22 decembrie în toate oraşele mari ale ţării. La Catedrala patriarhală parastasul va începe la ora 11.00, după Sfânta Liturghie.

[cristiboss56]

Începând cu Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, TRINITAS TV îşi va schimba grila de programe. Noutatea principală constă în introducerea a două tronsoane de dezbateri: de la 19.30 şi de la 21.00. De asemenea, postul de televiziune al Patriarhiei Române vă propune şi mai multe emisiuni noi.

În primul tronoson al emisiunilor dezbatere, de la ora 19.30, veţi putea urmări: lunea, Ziarul Lumina. Actualităţi; marţea, Familia creştină; miercurea, Preoţi slujitori în parohii sărace; joia şi vinerea, două emisiuni dedicate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: Libertate şi responsabilitate creştină şi, respectiv, Moştenirea bizantină în România.

Cele două ediţii ale emisiunii Biblia în istorie vor fi difuzate tot sâmbăta şi duminica, de la ora 19.30.

În al doilea tronson al emisiunilor dezbatere, de la ora 21.00, veţi putea urmări: lunea, TRINITAS: Duplex Radio-TV; marţea şi miercurea, Biserica azi; joia, Lumina Celui nevăzut; vinerea, Viaţa sănătoasă.

Sâmbăta şi duminica veţi putea urmări, de la 21.00, noua emisiune Credinţă şi cultură azi.

Vizionaţi, de luni până vineri, şi două noi emisiuni mini-documentar: de la ora 18.05, Lumini peste timp (în care faceţi cunoştinţă cu Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti) şi, de la 19.05, Pelerinaje creştine ieri şi azi.

Tot de luni până vineri puteţi viziona: la 20.30 Omul priceput; la 20.45 Calea credinţei şi la 17.30 Cuvânt pentru suflet.

Jurnalul TRINITAS va fi difuzat, ca şi până acum, la 18.30, 22.00, 04.00 şi 08.00. Zilnic, la ora 13.00, va fi difuzat un grupaj de tip Info TRINITAS în cadrul căruia vor fi prezentate cele mai importante evenimente bisericeşti ale zilei precedente şi ale zilei în curs.

De sărbători, TRINITAS TV vă oferă mai multe concerte de colinde şi cântece specifice Sărbătorilor. Interpretează, printre alţii, Corul Madrigal, Corul Preludiu, Corul Meloritm, Grupul psaltic Tronos, Corul Te Deum Laudamus, Corala academică Divina Armonie, sopranele Iulia Sechram şi Raluca Oprea.

De asemenea, în cadrul dezbaterilor vă veţi putea reîntâlni cu nume cunoscute ale vieţii bisericeşti şi culturale autohtone: Lamia Beligan, Medeea Marinescu, George Ivaşcu, Ana Blandiana, Sofia Vicoveanca, Mircea Baniciu, Marius Ţeicu, Corina Chiriac, Diana Lupescu, chirurgul Adrian Lobonţiu, Adina Nanu, Aurelia Mihailovici (autoarea Dicţionarului onomastic creştin), Carmen Ungureanu, Pr. Acad. Mircea Pacurariu şi alţii.

Tot în această perioadă veţi putea viziona două documentare speciale: unul despre Mănăstirea Rohia şi altul despre Mănăstirea Putna.

[cristiboss56]

In duminica dinaintea Praznicului Nasterii Domnului, 23 decembrie 2012, Preasfintitul Episcop Macarie al Europei de Nord a slujit in parohia ortodoxa romana din orasul Goteborg, Suedia, pastorita de parintele Culai Enache. Cu acest prilej, s-au aniversat 20 de ani de la sfintirea bisericii de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, in vremea aceea fiind Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.

Preasfintitul Episcop Macarie a transmis la Liturghie Mesajul de binecuvantare din partea Patriarhului Romaniei iar credinciosii au fost foarte bucurosi sa asculte cuvantul Prefericirii Sale, cu atat mai mult cu cat numerosi dintre ei au paticipat in urma cu 20 de ani la slujba de sfintire a bisericii.

In cadrul sarbartorii, Preasfintitul Macarie a conferit distinctia pentru mireni "Crucea Nordului" domnului Constantin Popescu si intregii sale familii pentru sprijinul lor acordat misiunii ortodoxe romanesti din Suedia in cei peste 25 de ani de cand sunt enoriasii parohiei romanesti din Goteborg.

La final, s-a savarsit o slujba de pomenire pentru ctitorii bisericii iar corul parohiei a prezentat un concert de colinde. Episcopul eparhiot a impartit apoi daruri copiilor.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă se află astăzi în Ajunul Crăciunului. Catedrala Patriarhală a îmbrăcat haină de sărbătoare şi îşi aşteaptă credincioşii la slujbele speciale care vor fi oficiate în această perioadă. În această dimineaţă, la 24 decembrie 2012, pe Colina Bucuriei, începând cu ora 07:00 a fost oficiată Slujba Ceasurilor Împărăteşti.

Cu toate că Ceasurile sunt slujbe zilnice obişnuite, cele din Ajunul Crăciunului au un conţinut deosebit, deşi nu diferă mult ca structură. Ele se numesc „Împărăteşti” datorită solemnităţii lor, dar şi pentru că, în vechime, la oficierea lor în Catedrala din Constantinopol participa însuşi Împăratul Bizanţului alături de Curtea sa.

Şi domnitorii români asistau la slujbele Ceasurilor Împărăteşti înaintea marilor sărbători, oficiate în prezenţa sau cu participarea mitropolitului, la mănăstirile pe care le ctitoriseră.

[cristiboss56]