Incerc sa rezist...

[Mihailc]

Pentru Petre timpul încurajărilor retorice, al verbalizărilor evlavioase şi al sfaturilor pseudoduhovniceşti a trecut demult, nu vă mai osteniţi să umpleţi topicul ăsta cu vorbe că o faceţi degeaba.
Omul are nevoie de cineva care să-i fie aproape cu trup şi suflet, o prezenţă în carne şi oase plus o uriaşă disponibilitate pentru sacrificiu de sine.

Petre trăieşte în Bucureşti precum cel puţin o treime din membrii acestui forum. Căutaţi-l neîntârziat, fiindcă este în mare primejdie şi, Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva rău, s-ar putea ca vrodată să vă spună Hristos că rugăciunile pe care le-aţi făcut, slujbele la care aţi participat, ideile înalte inspirate de oameni sfinţi şi microscopicele voastre înfrânări să nu valoreze cât negru sub unghie în comparaţie cu salvarea acestui om.

În momentul de faţă omul are voinţa la cota minus, nu aşteptaţi o iniţiativă din partea lui. E paralizat ca prada unui painjen şi nu se mai poate ajuta singur. Intraţi în mocirlă după el, nu-i daţi sfaturi experte de pe mal că nu ţine. Cine ştie, poate că în mocirla aia o să găsiţi chiar diamantul pe care-l căutaţi de-o viaţă!

[tabitha]

În prealabil postat de Mihailc

Pentru Petre timpul încurajărilor retorice, al verbalizărilor evlavioase şi al sfaturilor pseudoduhovniceşti a trecut demult, nu vă mai osteniţi să umpleţi topicul ăsta cu vorbe că o faceţi degeaba.
Omul are nevoie de cineva care să-i fie aproape cu trup şi suflet, o prezenţă în carne şi oase plus o uriaşă disponibilitate pentru sacrificiu de sine.

Petre trăieşte în Bucureşti precum cel puţin o treime din membrii acestui forum. Căutaţi-l neîntârziat, fiindcă este în mare primejdie şi, Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva rău, s-ar putea ca vrodată să vă spună Hristos că rugăciunile pe care le-aţi făcut, slujbele la care aţi participat, ideile înalte inspirate de oameni sfinţi şi microscopicele voastre înfrânări să nu valoreze cât negru sub unghie în comparaţie cu salvarea acestui om.

În momentul de faţă omul are voinţa la cota minus, nu aşteptaţi o iniţiativă din partea lui. E paralizat ca prada unui painjen şi nu se mai poate ajuta singur. Intraţi în mocirlă după el, nu-i daţi sfaturi experte de pe mal că nu ţine. Cine ştie, poate că în mocirla aia o să găsiţi chiar diamantul pe care-l căutaţi de-o viaţă!

Iată un semnal de alarmă care să sperăm va fi auzit de câțiva forumiști inimoși care vor lua legătura cu Petre înainte să se întample ceva rău. Doamne ajută !

În prealabil postat de Mihailc

Pentru Petre timpul încurajărilor retorice, al verbalizărilor evlavioase şi al sfaturilor pseudoduhovniceşti a trecut demult, nu vă mai osteniţi să umpleţi topicul ăsta cu vorbe că o faceţi degeaba.
Omul are nevoie de cineva care să-i fie aproape cu trup şi suflet, o prezenţă în carne şi oase plus o uriaşă disponibilitate pentru sacrificiu de sine.

Petre trăieşte în Bucureşti precum cel puţin o treime din membrii acestui forum. Căutaţi-l neîntârziat, fiindcă este în mare primejdie şi, Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva rău, s-ar putea ca vrodată să vă spună Hristos că rugăciunile pe care le-aţi făcut, slujbele la care aţi participat, ideile înalte inspirate de oameni sfinţi şi microscopicele voastre înfrânări să nu valoreze cât negru sub unghie în comparaţie cu salvarea acestui om.

În momentul de faţă omul are voinţa la cota minus, nu aşteptaţi o iniţiativă din partea lui. E paralizat ca prada unui painjen şi nu se mai poate ajuta singur. Intraţi în mocirlă după el, nu-i daţi sfaturi experte de pe mal că nu ţine. Cine ştie, poate că în mocirla aia o să găsiţi chiar diamantul pe care-l căutaţi de-o viaţă!

Cea mai bine gândită postare. Mihai are dreptate! Cei din București care ați mai făcut și alte ori fapte bune căutați-l neântârziat. Sărbătorile de iarnă petrecute în singurătate accentuează depresia. Poate vă ajută administratorul să-i aflați numărul de telefon.

[bizantina]

Petre,
nu pot sa-ti spun decat ca mersul regulat la Biserica, este cel mai benefic lucru pe care il poti face pentru tine insuti! Amin!

[fallen]

În prealabil postat de Mihailc

Pentru Petre timpul încurajărilor retorice, al verbalizărilor evlavioase şi al sfaturilor pseudoduhovniceşti a trecut demult, nu vă mai osteniţi să umpleţi topicul ăsta cu vorbe că o faceţi degeaba.
Omul are nevoie de cineva care să-i fie aproape cu trup şi suflet, o prezenţă în carne şi oase plus o uriaşă disponibilitate pentru sacrificiu de sine.

Petre trăieşte în Bucureşti precum cel puţin o treime din membrii acestui forum. Căutaţi-l neîntârziat, fiindcă este în mare primejdie şi, Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva rău, s-ar putea ca vrodată să vă spună Hristos că rugăciunile pe care le-aţi făcut, slujbele la care aţi participat, ideile înalte inspirate de oameni sfinţi şi microscopicele voastre înfrânări să nu valoreze cât negru sub unghie în comparaţie cu salvarea acestui om.

În momentul de faţă omul are voinţa la cota minus, nu aşteptaţi o iniţiativă din partea lui. E paralizat ca prada unui painjen şi nu se mai poate ajuta singur. Intraţi în mocirlă după el, nu-i daţi sfaturi experte de pe mal că nu ţine. Cine ştie, poate că în mocirla aia o să găsiţi chiar diamantul pe care-l căutaţi de-o viaţă!

Pai...poate il gasiti inaintea noastra...Succes!
Sper sa aiba tot ajutorul de la Dumnezeu atat gasitorul cat si persoana cautata.

[Petre.]

Multumesc tuturor pentru incurajari si sfaturi, parca mi-a mai revenit speranta ca poate ceva se va schimba in viitor, fie el apropiat sau indepartat. Si m-a facut sa vad alte aspecte ale problemei. Nu ma asteptam la atat de multe reply-uri.

Zicea cineva de ajutor specializat gen psihologi si psihiatri pentru depresie, si apelez la aceasta metoda de 7 ani, insa zecile de pastile pe care am ajut ocazia sa le testez in aceasta perioada si psihoterapiile si multe alte metode, vorbit cu preoti, mers si dat acatiste pe la mai multe biserici renumite din Bucuresti, chiar bioenergeticieni, remedii naturiste de tot felul, florale, reiki, mers si la vrajitoare (si stiu ca am gresit, dar eram disperat si in stare sa incerc orice), toate astea si altele care nu mi le amintesc acum nu au avut nici un efect si ma gandesc ca poate asta e voia Domnului si trebuie sa suport crucea.

Mai zicea cineva ca sunt mandru daca nu ma simt implinit pe plan profesional, personal si social, insa acestea lipsesc cu desavarsire, nu e ca si cum n-as fi multumit de job, de cercul social in care ma invart sau de iubita. Adica in ultimii 5 ani am tot incercat sa tin un servici si nu pot mai mult de cateva zile, orice servici, chiar si om de servici unde spalam vc-uri. Am incercat sa imi fac un cerc (restrans) de prieteni si n-am reusit, ma evita de parca sunt lepros, refuzandu-ma politicos totusi. Pe plan personal am incercat sa imi fac o prietena, dar am primit zeci de refuzuri, si nu ma consider prost sau urat, sunt un om ca oricare altul.

Nu vad in asta decat ori un blestem, ori voia Domnului care daca L-as gasi as zice: faca-se voia ta, Doamne, pt ca nu este dupa cum voiesc eu, ci dupa cum voiesti Tu. Si mi-as duce crucea in continuare daca asa trebuie. Insa nu Il gasesc, si deschisesem si un topic pt asta: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=14800. Sper sa imi ia valul de pe ochi ca sa il pot simti si ''vedea''.

Multumesc inca o data pt cuvintele de ajutor si pt cei care au zis ca se vor ruga pt mine. Faca-se voia Domnului.

[AlinB]

În prealabil postat de Petre.

Adica in ultimii 5 ani am tot incercat sa tin un servici si nu pot mai mult de cateva zile, orice servici, chiar si om de servici unde spalam vc-uri.

Motive...?

Cate servicii ai avut mai exact, ce competente profesionale ai?

Adica sa intelegem si noi, e o chestiune de ordin psihic - gen o plictiseala incontrolabila, un ghinion teribil - sefului i se pune pata din nimic si te da afara..altceva?

[Petre.]

În prealabil postat de AlinB

Motive...?

Cate servicii ai avut mai exact, ce competente profesionale ai?

Adica sa intelegem si noi, e o chestiune de ordin psihic - gen o plictiseala incontrolabila, un ghinion teribil - sefului i se pune pata din nimic si te da afara..altceva?

Desi stiu ca m-ati putea ajuta mai mult daca v-as spune ce am, experientele anterioare neplacute imi spun ca e mai bine sa ma abtin. Am spus de la inceput ca nu vreau sa divulg.

Desi putine, la joburile la care ma pot duce unde nu intervine problema mea, atunci intervine depresia, un fel de durere psihica, ganduri despre trecut si esecurile pe care le-am avut si ganduri despre cum voi esua si in viitor. Desi incerc sa gandesc pozitiv si sa le inlatur, sunt prea intense si ma macina incontinuu, nu imi dau pace, cred ca a devenit cronica situatia. Sunt insuportabile daca le las sa escaladeze si singura metoda e sa-mi distrag atentia cu ceva, ceva in general placut, ca sa le alung. E greu de explicat, dar cred ca intelegeti in mare.

Am postat pe acest forum si nu pe altul pentru ca numai Dumnezeu si gasirea Lui cred ca m-ar puta determina sa nu recurg la sinucidere, sa inlatur aceasta optiune dintre variante pt ca daca as avea acel: ''Evrika, Dumnezeu chiar exista si nu mai am indoieli in privinta asta'', altfel as pune problema, si as putea sa-mi pun viata in totalitate in mainile Lui.



Vreau sa multumesc tuturor care si-au rupt din timpul lor sa ma ajute pe topic aici, in mesaje private, si celor care vor sa isi rupa chiar mult mai mult din timpul lor pentru a ma ajuta intalnindu-se cu mine, un necunoscut. Daca imi zicea cineva ca asa ceva e posibil, nu il credeam, dar vad ca este posibil. Ma gandesc ca acesti oameni poate sunt ingeri cu chip de om trimisi de Dumnezeu ca sa imi mai usureze crucea si sa nu ma simt singur.

Frate, dacă așa gândești, nu ești departe de Dumnezeu. Noi, cei de aici, nu-ți putem oferi dovezi că Dumnezeu există, ci doar că ne-am încredințat viața Lui (într-o măsură mai mare sau mai mică, deși trebuie să fie total), că L-am crezut, și că în viața cu El am găsit sens. Iar fără El, eu, unul, chiar nu găsesc sens în viață.

Într-un fel cu toții suntem chemați să ne desprindem de viața noastră, să ne omorâm într-un fel, însă nu ca s-o pierdem, ci ca să I-o oferim lui Hristos, să încetăm a trăi pentru noi ca să înceapă El să trăiască în noi. Atunci poți spune că ai căpătat o nouă viață și ai scăpat de a ta, care era moartă și tindea către moarte. Poate ceea ce simți tu e tocmai „boala de moarte”, de care suferim toți atunci când suntem departe de Dumnezeu, atunci când nu suntem în har. Și ea este, cu adevărat, cumplită, imposibil de suportat.

Dacă vrei să găsești adevărata viață, nu trebuie să aștepți, nu trebuie să te convingi, ci trebuie să te hotărăști, să faci o alegere. Lasă toată preocuparea de sine și de problemele tale, încetează să mai exiști pentru tine și începe să exiști pentru Dumnezeu.

Invata sa ierti.
Cere-i lui Dumnezeu sa-ti arate sensul ascuns al necazurilor tale. De ce? Unii au vazut in acestea o chemare speciala a lui Dumnezeu, au luat-o in serios si au devenit sfinti. Citeste
Viața Sfântului Teofil cel nebun după Hristos (28 octombrie)


Daca te-a impresionat, citeste si

Acatistul Sfantului Teofil


Vezi si:
http://www.sfintiiarhangheli.ro/sa-ne-vindecam-iertand

Alunga orice gand rau din minte si alipeste-te de Dumnezeu cu toata fiinta, caci scris este:


33.,,Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.

34. Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei."

Sursa:http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6