Tradatorii lui Hristos - cei care-si abandoneaza copiii sau parintii!

Umilinta nu este rea, te smereste. Somajul este neplacut, dar se opate trece peste. Poti face orice cu credinta in Dumnezeu, ce este asa greu de crezut? Sunt oameni care au izbutit sa infrunte toate necazurile cu ajutorul Domnului, nu puteti sa spuneti ca sunt raritati sau povesti.
Nu prea suna a oameni cu credinta exemplele date de tine. Jertfa, milostenia se face din iubire si nu simte regrete. Cand faci de nevoie, ca o obligatie, atunci nu mai este milostenie adevarata.

Si nu vorbesc din buzunar, vorbesc din ce stiu. Exista in Romania azile, comunitati si centre ptr. batrani, oameni bolnavi etc. construite de ortodocsi. Nu le vei gasi pe prima pagina din ziar sau in cele mai mari orase. Deobicei sunt in orasele mici sau pe la sate, pe langa manastiri,monahi,preoti. Mai ales la batranete sau in cazul bolnavilor consider ca ar fi mai benefic sa stea undeva la tara, decat inchis intr-un spital de cartier intre 4 pereti.

Apoi, Romania este plina de manastiri. La batranete, daca sunt singuri, de ce nu se duc la manastire sa isi traiasca ultimii ani acolo? Nu e mai bine la manastire decat singur cuc intr-un azil sau intr-o casa veche? Nici o manastire nu cred ca va alunga un batranel sau o batranica venita sa isi traiasca batranetile. Asa faceau inaitne oamenii! La batranete, cand le crestea copii se duceau la manastire! Unii erau cu copii, dar nu era strigator la cer sau sfarsitul lumii sa se duca la manastire! Care e problema cu manastirea?

Nu s-au dat exemple numai traite de altii, ci si personale din propriile familii. Apoi, nu se stie cine ce face de pe acest forum. Iar cei care trambiteaza si arata cu degetul la ceilalti sa faca ce trebuie, ei ce fac? Fac si ei ceva, sau asteapta numai de la altii? Sunt multi si in Romania care fac tot ce pot, avand in vedere ca multi nu se implica, chiar si oameni din Biserica. Nu se implica. Si singur, nu poti face f.multe, ci cat poti cu 2 maini, 2 picioare si un cap.

Sa nu mai dramatizam si sa ne plangem de mila. Orice necaz, orice boala se petrece asupra noastra are un scop si se poate izbuti. Totul este sa ai credinta, dar credinta sincera si completa. Iar cand ai credinta sincera nu mai stai sa descpici firul in patru si sa cauti nod in papura la fiecare citat din Biblie si vorba mai dura a unui Sfant!

Si da, am dat din experianta parintilor mei, a unchiului meu si a bunicii mele, nu din viata mea personala, desi avand in vedere ca sunt familia mea, m-a implicat si pe mine treaba mai mult sau mai putin. Apoi, nu am precizat deloc prin ce am trecut eu si situatia mea din prezent ptr. a trage concluzii ca nu stiu ce e saracia,suferinta si disperarea. Poate indirect am vorbit din experienta, dar am omis sa dau exemplu concret despre viata mea si nici n-am sa o fac pe acest forum. (mi-am invatat lectia) Sunt situatii si situatii, probleme si probleme, chiar daca nu este vb. strict despre a avea grija de mama ta bolnava, sunt si altele care pot implica saracia,suferinta si disperarea. Si chiar daca as fi trait in puf toata viata mea, un lucru sigur ramane valabil: la Dumnezeu totul este posibil, totul este sa ai credinta(credinta cea dreapta, spre ca se intelege). Nu m-a suparat, n-am de ce, doar ca am observat de multe ori ca se trag concluzii pripite despre unii useri cand spun ceva corect, mai ales din punct de vedere ortodox. Stiu useri care asa cum zic, asa si fac, dar au primit etichete de teoretician de f.multe ori ptr. ca nu si-au expus viata pe topice. Sau useri considerati copii, cand defapt ei sunt oameni in toata firea.

În prealabil postat de Laura19

Apoi, Romania este plina de manastiri. La batranete, daca sunt singuri, de ce nu se duc la manastire sa isi traiasca ultimii ani acolo? Nu e mai bine la manastire decat singur cuc intr-un azil sau intr-o casa veche? Nici o manastire nu cred ca va alunga un batranel sau o batranica venita sa isi traiasca batranetile. Asa faceau inaitne oamenii! La batranete, cand le crestea copii se duceau la manastire! Unii erau cu copii, dar nu era strigator la cer sau sfarsitul lumii sa se duca la manastire! Care e problema cu manastirea?

Esti sigura ca e posibil sa te retragi la manastire la anii batranetii? Eu nu sunt asa sigura, ca te primesc asa netam-nesam.

[Mena59]

În prealabil postat de Miha-anca

Esti sigura ca e posibil sa te retragi la manastire la anii batranetii? Eu nu sunt asa sigura, ca te primesc asa netam-nesam.

Laura este o fata inimoasa si foarte tanara. Este de admirat pentru pasiunea ei pentru credinta ortodoxa, citeste si stie foarte multe lucruri, in timp ce alti tineri populeaza cluburile de noapte. Isi iubeste tara si de aceea o vede ca pe un taram de vis.
Manastirile nu sunt azile de batrani. Calugarii nu au pregatire medicala si chiar pentru ei este o problema batranetea si boala. Apoi, ar fi necinstit din partea noastra sa traim o viata in lume, si la batranete, hop si noi la manastire ca e gratis si are cine sa ne poarte de grija. Nu, nu, asa ceva nu se face...

[AlinB]

În prealabil postat de Mena59

Laura este o fata inimoasa si foarte tanara. Este de admirat pentru pasiunea ei pentru credinta ortodoxa, citeste si stie foarte multe lucruri, in timp ce alti tineri populeaza cluburile de noapte. Isi iubeste tara si de aceea o vede ca pe un taram de vis.
Manastirile nu sunt azile de batrani. Calugarii nu au pregatire medicala si chiar pentru ei este o problema batranetea si boala. Apoi, ar fi necinstit din partea noastra sa traim o viata in lume, si la batranete, hop si noi la manastire ca e gratis si are cine sa ne poarte de grija. Nu, nu, asa ceva nu se face...

Depinde de manastire, depinde de adevaratele motive pentru care vrei sa intri in manastire si daca esti capabil sa te adaptezi vietii de manastire.

Sigur, la 65 ani, un orasean mai greu sa dea cu sapa de dimineata pana seara, dar ceva treaba tot poate face.
Plus, de obicei are o pensie, chiar si una mai mica si tot acopera intretinerea personala (daca n-ar fi venit la manastire nu se intretinea din ea?).

[Mena59]

În prealabil postat de AlinB

Depinde de manastire, depinde de adevaratele motive pentru care vrei sa intri in manastire si daca esti capabil sa te adaptezi vietii de manastire.

Sigur, la 65 ani, un orasean mai greu sa dea cu sapa de dimineata pana seara, dar ceva treaba tot poate face.
Plus, de obicei are o pensie, chiar si una mai mica si tot acopera intretinerea personala (daca n-ar fi venit la manastire nu se intretinea din ea?).

Ai dreptate, Alin, dar in discutie erau batranii bolnavi care nu se puteau descurca singuri.
Si chiar in putere daca as fi, nu mi se pare corect din partea mea ca o viata intrega sa mi-o petrec de voie, in lume, si cand nu mai pot, cand mi se apropie neputintele sa ma retrag strategic la o manastire. Pot eu fi eu inca buna de munca, dar cat? Hai sa fim seriosi...

[AlinB]

În prealabil postat de Mena59

Ai dreptate, Alin, dar in discutie erau batranii bolnavi care nu se puteau descurca singuri.
Si chiar in putere daca as fi, nu mi se pare corect din partea mea ca o viata intrega sa mi-o petrec de voie, in lume, si cand nu mai pot, cand mi se apropie neputintele sa ma retrag strategic la o manastire. Pot eu fi eu inca buna de munca, dar cat? Hai sa fim seriosi...

Pai la manastire nu ajungi cand te duc acolo altii pe brate, de fapt cei care ajung altfel, putin probabil ca isi doresc de fapt sa fie acolo.

Pentru asta sunt azile (eventual intretinute de calugari/calugarite) sa zicem, daca vrei un mediu mai duhovnicesc si ti-ai dorit asta toata viata dar din motive obiective nu ai reusit sa ajungi pe picioarele tale intr-o manastire.

[Mena59]

În prealabil postat de Laura19

Umilinta nu este rea, te smereste. Somajul este neplacut, dar se opate trece peste. Poti face orice cu credinta in Dumnezeu, ce este asa greu de crezut? Sunt oameni care au izbutit sa infrunte toate necazurile cu ajutorul Domnului, nu puteti sa spuneti ca sunt raritati sau povesti.
Nu prea suna a oameni cu credinta exemplele date de tine. Jertfa, milostenia se face din iubire si nu simte regrete. Cand faci de nevoie, ca o obligatie, atunci nu mai este milostenie adevarata.

Si nu vorbesc din buzunar, vorbesc din ce stiu. Exista in Romania azile, comunitati si centre ptr. batrani, oameni bolnavi etc. construite de ortodocsi. Nu le vei gasi pe prima pagina din ziar sau in cele mai mari orase. Deobicei sunt in orasele mici sau pe la sate, pe langa manastiri,monahi,preoti. Mai ales la batranete sau in cazul bolnavilor consider ca ar fi mai benefic sa stea undeva la tara, decat inchis intr-un spital de cartier intre 4 pereti.

Apoi, Romania este plina de manastiri. La batranete, daca sunt singuri, de ce nu se duc la manastire sa isi traiasca ultimii ani acolo? Nu e mai bine la manastire decat singur cuc intr-un azil sau intr-o casa veche? Nici o manastire nu cred ca va alunga un batranel sau o batranica venita sa isi traiasca batranetile. Asa faceau inaitne oamenii! La batranete, cand le crestea copii se duceau la manastire! Unii erau cu copii, dar nu era strigator la cer sau sfarsitul lumii sa se duca la manastire! Care e problema cu manastirea?

Nu s-au dat exemple numai traite de altii, ci si personale din propriile familii. Apoi, nu se stie cine ce face de pe acest forum. Iar cei care trambiteaza si arata cu degetul la ceilalti sa faca ce trebuie, ei ce fac? Fac si ei ceva, sau asteapta numai de la altii? Sunt multi si in Romania care fac tot ce pot, avand in vedere ca multi nu se implica, chiar si oameni din Biserica. Nu se implica. Si singur, nu poti face f.multe, ci cat poti cu 2 maini, 2 picioare si un cap.

Sa nu mai dramatizam si sa ne plangem de mila. Orice necaz, orice boala se petrece asupra noastra are un scop si se poate izbuti. Totul este sa ai credinta, dar credinta sincera si completa. Iar cand ai credinta sincera nu mai stai sa descpici firul in patru si sa cauti nod in papura la fiecare citat din Biblie si vorba mai dura a unui Sfant!

Si da, am dat din experianta parintilor mei, a unchiului meu si a bunicii mele, nu din viata mea personala, desi avand in vedere ca sunt familia mea, m-a implicat si pe mine treaba mai mult sau mai putin. Apoi, nu am precizat deloc prin ce am trecut eu si situatia mea din prezent ptr. a trage concluzii ca nu stiu ce e saracia,suferinta si disperarea. Poate indirect am vorbit din experienta, dar am omis sa dau exemplu concret despre viata mea si nici n-am sa o fac pe acest forum. (mi-am invatat lectia) Sunt situatii si situatii, probleme si probleme, chiar daca nu este vb. strict despre a avea grija de mama ta bolnava, sunt si altele care pot implica saracia,suferinta si disperarea. Si chiar daca as fi trait in puf toata viata mea, un lucru sigur ramane valabil: la Dumnezeu totul este posibil, totul este sa ai credinta(credinta cea dreapta, spre ca se intelege). Nu m-a suparat, n-am de ce, doar ca am observat de multe ori ca se trag concluzii pripite despre unii useri cand spun ceva corect, mai ales din punct de vedere ortodox. Stiu useri care asa cum zic, asa si fac, dar au primit etichete de teoretician de f.multe ori ptr. ca nu si-au expus viata pe topice. Sau useri considerati copii, cand defapt ei sunt oameni in toata firea.

Cu mine vorbesti? ... Se pare ca da, desi pari a fi tare suparata. Ce-am zis Doamne?
Oricum, Laura, iarta-ma... Tu sti mai bine.
Pace si bucurie de la Domnul, noua tuturor.