![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Tipul face intentionat un talmes-balmes confundand voit (sau poate e chiar asa stupid de felul lui?) partea morala a religiei cu cea sociala din contextul Vechiului Testament. Ca sa nu mai vorbim ca probabil din aceleasi motive, se plaseaza intentionat in contextul Vechiului Testament si nu incearca sa vada cum ar fi sa practice religia conform canoanelor Noului Testament. Poate pentru ca este de origine evreu..
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 03.12.2012 at 13:14:24. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
Poate fi ridicola o astfel de abordare... nu cred ca ar fi o idee buna sa umbli cu o haina lunga dupa o recomandare biblica! Dar no... sa gasit cineva sa o faca! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
@Mosh-Neagu
Apreciez ezitarea ta. Este o dovada de intelepciune. Sunt constient ca practicarea isihamului si a rugaciunii inimii nu se compara cu ceea ce fac eu in urma a ceea ce am inteles de la predica unui preot. Oricum ceea ce mi-a iesit este util si voi practica in continuare. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
@ Eliza si Alin
Referirea mea la ASUR era in legatura inregistrarea facuta de mine cu reportofonul. Adica nu vreau sa o fac publica fiindca risca sa iasa gargara pe internet in stil ASUR (ceea ce nu doresc). Nu m-am gandit sa fac o analiza a acelei asociatii, dar daca asta vreti... nu aveti decat! |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Exagerezi.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
Apoi, exista o multime de carti dedicate psihologiei rugaciunii. Sunt si autori romani, inclusiv preoti, care au scris astfel de carti publicate mai ales in ultimii ani. Deoarece psihologia omului care se roaga este diferita, in multe privinte, de psihologia celui care nu se roaga. Sfantul Teofan Zavoratul a scris cateva cuvinte, in mai multe locuri, legat de psihologie. Intr-una din scrisori, Sfantul recomanda unui psiholog rus care era credincios, sa scrie o lucrare in care sa descrie cum se desfasura viata sa sufleteasca inainte de practicarea sistematica a rugaciunii caom al Bisericii si cum se desfasoara viata de cand e om al Bisericii. Sfantul tinea ca psihologul sa precizeze clar diferentele, asa cum le vedea ca psiholog (privind viata senzoriala, gandirea, imaginatia, memoria, afectivitatea, motivatia, vointa, obisnuintele, caracterul, relatiile, unele dimensiuni cu ecouri spre patologie etc.). De cand am citit aceasta recomandare, am incercat eu insumi sa notez cate ceva si, intr-adevar, se pot spune multe... Iar demersul e ff complex. Din pacate, psihologia e un instrument care poate fi usor manipulat de oameni cu intentii diverse, uneori cu totul pagubitoare pentru semeni. Multe studii sunt reductioniste, ca si cum credinta ar fi o simpla afacere omeneasca. Lucru cu totul fals. E drept ca pana la un punct, in viata crestinului totul se reduce la psihologie. Probabil ca 99% din fenomenele sufletesti ale unui credincios sunt pura psihologie. Dar e o altfel de psihologie decat a omului necredincios! E suficient sa te rogi si sa mergi cu deschidere de cuget si simtire la slujbele Bisericii, dupa puteri, si iata, dintr-odata, incep prefaceri mari launtrice, chiar daca admitem fie si ipotetic ca harul nu ar lucra, deocamdata, in om (ceea ce eu de fapt nu cred, intrucat harul e mereu prezent, intr-un fel sau altul, in cel care se roaga - opinia mea)... Apoi, psihologia nu poate sa spuna, practic, nimic, despre taina lucrarii harului in om. Despre efectele lucrarii, da! Asta e posibil sa fie constatat si descris, insa despre "mecanismele" induhovnicirii nu cred ca putem sopti vreun cuvintel drept si curat. Nu stie psihologia, nu poate, nici nu-i treaba ei. Are alt orizont, alte instrumente, alte ancore, alte finalitati etc. De la un punct incolo, psihologia tace (daca e realista, lucida). De aici incolo se cuvine a vorbi doar sfantul. Vederea duhovniceasca, harismele si alte lucruri duhovnicesti nu sunt de competenta psihologiei. Aici e deja treaba duhovniceasca. Cand psihologii si psihologia isi baga nasul aici, nu se numeste altceva decat ca iscodeste. In sensul rau, netrebnic, pacatos. Parerea mea! In rest, totul e psihologie... Ce altceva, oare? Psihologie aparte (in mai toate privintele), a omului credincios in Dumnezeu. Last edited by cezar_ioan; 11.12.2012 at 02:21:09. |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Vizavi de acest subiect, imi vin 2 lucruri in minte:
1. Refuz sa cred ca omul este doar un proces biologic. 2. Omul fara Dumnezeu, este doar un biet animal rational, care vine de nicaieri si se duce spre nicaieri.
__________________
Iubesc românul ce-mi urează: Doamne ajută! |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Sunt in asentimentul dvs.
__________________
Pr. Arsenie Boca: "In mintea stramba si lucrul drept se stramba"; "Sa-ti feresti capul de frig si de prostie!"; "Mustrarea invinge, dar nu convinge"; "Bobul lui de grau se preschimba in taciune, iar el se crede grau nedreptatit"; |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cam asta pare a fi... dar parerea ateilor despre ei insisi este ca privesc adevarul cu ochii lar deschisi! |
|
#10
|
|||
|
|||
|
Ma indoiesc ca acest animal este ... rational. Dimpotriva, tot ce cunosc despre omul fara Dumnezeu, mai intai din experienta personala (propria mea razvratire), imi pare o lunga si convingatoare demonstratie despre irationalitate. Cu tot tragismul si nebunia care izvorasc din aceasta conditie...
|
![]() |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Discutie din cealalta lume | NEYRA 383 | Intrebari utilizatori | 8 | 19.08.2010 20:08:55 |
| Diferenta intre spovedanie si discutie cu preotul | sophia | Impartasania (Taina Euharistiei) | 37 | 06.03.2010 16:46:44 |
| Maturitatea cu care alegem un subiect de discutie. | LERIM | Biserica Ortodoxa Romana | 9 | 07.07.2007 15:00:44 |
|
|