Un chestionar cosmologic original

[ioanna]

Există concordanţă între cosmogonia Sfintei Scripturi şi cosmologia ştiinţifică conform teoriei Big Bang-ului? Enumeraţi câteva concordanţe în caz afirmativ, sau neconcordanţe în caz contrar.

In general teologii nu fac concordante, nu suprapun stiinta peste teologie, caci suprapunerea e intr-un fel abuziva, fiind doua forme de cunoastere distincte, ci intepreteaza teologic ideile de rationalitate si devenire a universului, se folosesc de cercetarea stiintifica in argumentarea teologica a invataturii de credinta despre crearea lumii conform Revelatiei. Intr-o prelegere despre "Puterea cuvantului", tinuta in 13 mai 2009, IPS Bartolomeu Anania a atins si subiectul Big Bang. Redau un fragment din prelegere:

"În ultima vreme m-am oprit asupra unei teorii cosmogonice care, datând de pe la mijlocul secolului trecut, a întrunit deja adeziunea celor mai mulţi oameni de ştiinţă în domeniu. E vorba de teoria Big Bang. Big Bang este o expresie inventată de un astronom englez, care s`ar traduce „Marea Explozie", un fenomen extrem de rapid şi de dimensiuni incomensurabile: începutul universului. E vorba de enorma energie răspândită în spaţiu, care la un moment dat se condensează într`un grăunte de materie nu mai voluminos decât nucleul unui atom. La rândul său, grăuntele explodează în particule de materie care, prin expansiune în spaţiu, vor deveni corpurile universului astral.

După calculele savanţilor, acest fenomen s`ar fi petrecut acum vreo 15 miliarde de ani (cam atât se apreciază de către astronomi că ar fi vârsta universului). Faţă de această uriaşă durată, fenomenul Big Bang s-a petrecut într-o unitate de timp infinitesimală. Dacă a milioana parte dintr-o secundă se exprimă cifric prin 10 -7, durata exploziei Big Bang a fost calculată cifric la 10 -43, ceea ce înseamnă o mică fracţiune dintr`o milionime de secundă.

Concluziile ştiinţifice se opresc aici. Savanţii nu pot pătrunde în ceea ce a fost înainte de Big Bang, cu alte cuvinte, dacă energia primordială şi acel minuscul grăunte din care s-a născut şi a crescut universul au fost create de cineva. Această tăcere (numită şi „peretele lui Plank") lasă loc neantului. Or, neantul este însăşi negaţia existenţei, tăgada a ceea ce poate fi. Ceea ce însă nu au cutezat astronomii, a intuit poetul nostru naţional, Eminescu, în scrisoarea I, la vremea când încă nu se ştia nimic despre teoria fenomenului Big Bang:

Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
„Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl.
„Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
„E stăpânul fără margini peste marginile lumii..."

Iată puterea cuvântului eminescian mărturisind literar ceea ce fizicienii şi astronomii au evitat să mărturisească (deşi nu puteau gândi altfel), anume puterea cuvântului creator al lui Dumnezeu!

Şi pentru că ştim, ştiinţific, că fenomenul Big Bang implică şi enorme explozii ale temperaturilor înalte şi că aceste explozii au azvârlit în spaţiu corpuri incandescente (care, în timp, aveau să se răcească treptat), accesul raţiunii noastre la înţelegerea lapidarului text biblic devine mult mai uşor. Prin cuvintele Creatorului: „Să fie lumină!", lumina necreată care zăcea latent în fiinţa lui Dumnezeu s-a activat în mai puţin de o milionime de secundă şi a inundat spaţiul infinit al universului finit."

extras din "Puterea cuvantului", rev. Tabor
http://www.tabor-revista.ro/in_ro.ph...sdfootnote1sym

[neica_nimeni_altul]

Universul nu a apărut în urma unui „accident", iar creştinii ar trebui să respingă din start această idee, a declarat Papa Benedict al XVI-lea.

„Contemplându-l [Universul], noi suntem invitaţi să citim ceva profund în paginile sale: înţelepciunea Creatorului, creativitatea fără margini a lui Dumnezeu", a spus suveranul pontif, ieri, în timpul predicii pe care a prezentat-o în biserica Sf. Petru, în prezenţa a 10.000 de credincioşi.

Papa a precizat că teoriile ştiinţifice cu privire la originile şi formarea Universului şi a fiinţei umane nu sunt neapărat în conflict cu credinţa creştină, dar lasă multe întrebări fără răspuns. „În frumuseţea lumii, în tainele sale, în măreţia şi în raţiunea ei... nu putem să facem altceva decât să ne lăsăm călăuziţi către Dumnezeu, creatorul cerurilor şi al pământului."

Benedict al XVI-lea a vorbit uneori despre evoluţie, însă s-a referit destul de rar la concepte precum evenimentul Big Bang, despre care unii oameni de ştiinţă presupun că ar fi condus la apariţia Universului în urmă cu 13,7 miliarde de ani, notează Reuters.

Vaticanul susţine, în prezent, ideea că evoluţionismul este o teorie ştiinţifică valabilă şi consideră că nu există motive temeinice pentru a susţine că Dumnezeu nu a folosit procesul evoluţiei naturale pentru formarea fiinţelor umane. Altfel spus, Biserica Romano-Catolică respinge creaţionismul, respectiv ideea că Dumnezeu a creat lumea în 6 zile, prin cuvântul Său. Relatarea din cartea Geneza (Facerea) este considerată de teologii catolici doar o alegorie prin care este prezentată facerea lumii.

Afirmaţiile Papei vin să le reînnoiască pe cele din 2007, când Benedict al XVI-lea a declarat că tensiunea dintre creaţionism şi evoluţionism reprezintă o „absurditate". „Acestea sunt prezentate ca alternative care se exclud reciproc. Acest război este absurd pentru că... există numeroase dovezi ştiinţifice în favoarea evoluţiei, care apare astfel ca un fapt real, pe care trebuie să-l observăm."

Teoria îmbrăţişată de Vatican este respinsă însă de teologii şi creştinii conservatori care susţin creaţionismul biblic şi care interpretează cartea Geneza ca relatare istorică, nu ca alegorie.

[Eugen7]

http://en.wikipedia.org/wiki/Theisti...atholic_Church
Evolution and the Roman Catholic Church
"The position of the Roman Catholic Church on the theory of evolution has changed over the last two centuries from a large period of no official mention, to a statement of neutrality in the 1950s, to limited guarded acceptance in recent years, rejecting the materialistic and reductionist philosophies behind it, and insisting that the human soul was immediately infused by God, and the reality of a single human ancestor (commonly called monogenism) for all of mankind. The Church does not argue with scientists on matters such as the age of the earth and the authenticity of the fossil record, seeing such matters as outside its area of expertise. Papal pronouncements, along with commentaries by cardinals, indicate that the Church is aware of the general findings of scientists on the gradual appearance of life. Indeed, Belgian priest Georges Lemaître, astronomer and physics professor at the Catholic University of Louvain, was the first to propose the theory of expansion of the universe, often incorrectly credited to Edwin Hubble. Under Cardinal Joseph Ratzinger, the International Theological Commission published a paper accepting the big bang of 15 billion years ago and the evolution of all life including humans from the microorganisms that formed approximately 4 billion years ago.[28] The Vatican has no official teaching on this matter except for the special creation of the human soul.[29] The Pontifical Biblical Commission issued a decree ratified by Pope Pius X on June 30, 1909 stating that special creation applies to humans and not other species.[30]"

Catholic Church and evolution
http://en.wikipedia.org/wiki/Evoluti...atholic_Church

[Eugen7]

Theistic evolution
http://en.wikipedia.org/wiki/Theistic_evolution

"Theistic evolution or evolutionary creation is a concept that asserts that classical religious teachings about God are compatible with the modern scientific understanding about biological evolution. In short, theistic evolutionists believe that there is a God, that God is the creator of the material universe and (by consequence) all life within, and that biological evolution is simply a natural process within that creation. Evolution, according to this view, is simply a tool that God employed to develop human life.

Theistic evolution is not a scientific theory, but a particular view about how the science of evolution relates to religious belief and interpretation. Theistic evolution supporters can be seen as one of the groups who reject the conflict thesis regarding the relationship between religion and science – that is, they hold that religious teachings about creation and scientific theories of evolution need not contradict."

Eastern Orthodox Church
http://en.wikipedia.org/wiki/Theisti...rthodox_Church

"The Eastern Orthodox Church is divided in two large categories, which might be labeled as compatibilism and dualism.

On the one hand, compatibilists hold that science and theology are compatible and view them as complementary revelations of God. As God is the source of both his specific revelation of himself in the Christian faith and the source of the general revelation of himself in nature, the findings of science and theology cannot really contradict; the contradictions must be merely apparent and a resolution possible which is faithful to the truth of God's revelation. Nicozisin (Father George) is a compatibilist.[26]

On the other hand, dualists hold that science can be incompatible with faith. They usually argue either that science is philosophically based on a kind of naturalism or that God's specific revelation is infallible and therefore trumps the findings of human reason in the case of any conflict between them. This is often based on a suspicion of human reason to arrive at reliable conclusions in the first place. Their stance is somewhat similar to Averroism, in that there is one truth, but it can be arrived at through (at least) two different paths, namely Philosophy and Religion. Bufeev, S. V, is a dualist, preferring to see the spiritual level above the mechanical, physico-chemical, or biological levels; he attributes discrepancies between spiritual matters and scientific matters to be because of the purely naturalistic views of evolutionists.[27]"

[neica_nimeni_altul]

Dl Eugen7, va reamintesc ca ne aflam in Romania, iar limba oficiala este romana.

Va rog sa fiti mai concis, sa folositi limba romana iar cand mai dati alte link-uri sa ne traduceti ce ati dorit sa subliniati si sa integrati aceasta in mesajul pe care vreti sa-l transmiteti.

Nota: prezumtia Dvs ca toata lumea stie engleza este una gresita, eu de exemplu stiu doar spaniola si franceza ...

P.S: orientarea Dvs neocatolica este evidenta, atat din link-urile pe care le dati cat si din ideile exprimate. Daca va place sa ganditi ca un catolic, nu vad ce va opreste sa treceti la catolici. Respect viziunea neocatolica a unui evolutionist teist chiar daca nu sunt de acord cu ea. Un crestin ortodox, spre deosebire de un catolic, interpreteaza total diferit Facerea Universului ca relatare istorică, nu ca alegorie.

____________
Doar filozofia are tendinta naturala de a se pune in acord cu "stiinta vremii lor", religia, nefiind filozofie, deci nesupusa rigorilor stiintifice, nu are nevoie sa se puna in acord vreodata cu "stiinta" pe niciun palier cognitiv sau epistemiologic.

[ioanna]

În prealabil postat de MihaiG

Probabil că evită din bun simţ să intre în dispute cu dumneata, domnule Cornel Lemnaru.

Editare ulterioară: Domnule Lemnaru, mă întreb când o să deschideţi un topic în care să arătaţi că şi legea gravitaţiei este eretică; nu de alta, dar am găsit acestă idee la mentorul D-vs., Bădulescu.

I-ar fi greu sa explice de ce F=k(m1m2)/r2 e erezie, de aceea adopta tactica hartuielii agresive, publica IP-urilor userilor, plus informatii calomnioase si false despre ei, daca acestia au un punct de vedere diferit fata de al sau. Dar da si rateuri mari. In cazul meu eroarea e de peste 200km.

[neica_nimeni_altul]

Va redau mai jos, un articol foarte echilibrat al lui John F. Haught, teolog romano-catolic si cercetator principal la Centrul Teologic Woodstock de la Universitatea Georgetown.

Nicio invatatura nu este mai vitala pentru credinta in Dumnezeu decat aceea a creatiei. Aceasta doctrina interpreteaza universul in mod fundamental, ca pe un dar adus vietii, in mod liber, de catre un Creator puternic, iubitor si personal. Cu alte cuvinte, cosmosul nu s-a autocreat, ci e produsul unei bunatati transcendente. Scripturile ebraice ne spun ca "la inceput" Dumnezeu a creat cerul si pamantul. Teismul crestin si cel musulman sustin chiar ca Dumnezeu a creat lumea ex nihilo, din nimic. Ce legatura are, prin urmare, stiinta moderna cu credibilitatea acestei invataturi religioase fundamentale? Face stiinta ca doctrina creatiei sa fie mai mult sau mai putin credibila?

Fizicianul britanic Peter Atkins spune direct ca, prin cosmologia moderna, notiunea de creatie de catre Dumnezeu devine inutila. Si, desi Atkins pare sa nu fie prea tulburat de aceasta, interpretarea sa loveste chiar in inima a ceea ce multi considera a fi unul dintre cele mai importante adevaruri din viata lor. Pentru credinciosii diverselor religii, doctrina creatiei este mult mai mult decat o poveste menita sa le satisfaca curiozitatea in legatura cu modul in care a inceput totul. Semnificatia sa e mult mai adanca, deoarece se adreseaza direct unei preocupari umane obisnuite, legata de intrebarea daca exista motive realiste de speranta in sensul vietii noastre si al universului.

Daca o putere si o generozitate transcendente au creat universul, atunci aceeasi putere si bunatate ne-ar putea elibera, cu siguranta, de toate relele, si ne-ar conduce spre implinirea dupa care tanjim. Un Dumnezeu capabil sa creeze acest univers ar trebui sa aiba si puterea de a aduce salvarea pentru cei disperati. Un Creator ar putea chiar readuce la viata pe cei morti. Existenta unui Creator ar trebui sa insemne ca intregul univers are o semnificatie adanca, desi nu putem sti exact care este aceasta.

Cat de important ar putea fi prin urmare daca stiinta ar da un sprijin nou sau, dimpotriva, ar pune sub semnul indoielii credibilitatea acestei invataturi religioase centrale. Sa ne miram atunci ca unele dintre cele mai aprinse discutii care au loc astazi intre stiinta si religie au ca subiect tocmai crearea universului?

Teoria "Big-Bang", recent formulata, privind originile cosmice, pare sa duca, cel putin la prima vedere, la ideea ca universul a avut un inceput. Or, daca a avut un incepui, acesta nu ar putea sa insemne ca ideea biblica a creatiei divine, cum e descrisa in Geneza, ar avea totusi o semnificatie stiintifica? Dupa cum vom vedea, multi oameni de stiinta nu agreeaza ideea ca universul a inceput sa existe in urma unui act de creatie divina. Unii nu sunt convinsi nici macar ca universul a inceput vreodata sa existe. Poate ca universul a existat dintotdeauna si va continua sa existe la nesfarsit. Dar oare, nu ataca astazi teoria big bang in mod serios o asemenea notiune?

Incepand din antichitate, filosofii au considerat deseori de la sine inteles faptul ca universul este etern si necreat. De aceasta parere au fost Platon si Aristotei, ca, de altfel, multi alti filosofi greci. Democrit spunea, mult timp inaintea lui Aristotel ca universul e alcatuit din "atomi si vid", care au existat din eternitate. Cel putin pana foarte de curand, aproape toti materialistii moderni au presupus ca materia nu are origini si ca e nepieritoare. Totusi, stiinta pare sa fi pus de o parte ideea unui univers etern. Desigur, aceasta s-a tacut prin lupta si mai sunt multi care nu cred in aceasta ipoteza. Trebuie sa ne aducem aminte ca mult timp chiar Albert Einstein a fost convins ca universul trebuie sa fi existat dintotdeauna, acesta fiind unul din motivele pentru care el a respins ideea unui Dumnezeu personal. El credea ca un asemenea Dumnezeu este pur si simplu inutil, atata timp cat universul este ordonat pentru eternitate si este matricea si sursa tuturor lucrurilor.

Si nu e surprinzator faptul ca, in ciuda tuturor discutiilor purtate astazi in jurul Big-Bang, exista oameni de stiinta care mai incearca sa salveze notiunea de univers fara inceput. Ei o fac fie formuland ipoteze privind existenta unei serii nesfarsite de lumi, fie imaginand alte idei fascinante, ce ar putea sa ne ajute cumva sa evitam concluzia ca universul ar fi trebuit sa aiba un inceput. Daca ar putea elimina orice neclaritate privind originea cosmica, ei spera ca ar face astfel inutila notiunea de Creator.

Cum vom arata mai jos, unii teologi ar raspunde ca si un univers cu o existenta eterna (indiferent ce ar insemna aceasta) nu elimina necesitatea unui Creator, a unui Factor de origine. Numai ca descoperirile astrofizice surprinzatoare ale secolului XX i-au determinat pe multi oameni de stiinta sa se indoiasca de faptul ca universul a existat dintotdeauna. Cosmologii au ajuns la un consens asupra duratei temporale a universului: desi inimaginabil de uriasa, ea este totusi finita.

Ne aflam, prin urmare, in fata a trei intrebari:
- Daca universul nu a existat dintotdeauna, e necesar ca originea sa sa aiba o cauza transcendenta?
- Si este aceasta presupusa cauza echivalenta cu ceea ce teismul numeste Dumnezeu?
- Sau este posibil ca universul nostru finit sa fi aparut spontan, fara nici un motiv?

continuare ...

[catalin2]

În prealabil postat de ioanna

In general teologii nu fac concordante, nu suprapun stiinta peste teologie, caci suprapunerea e intr-un fel abuziva, fiind doua forme de cunoastere distincte, ci intepreteaza teologic ideile de rationalitate si devenire a universului, se folosesc de cercetarea stiintifica in argumentarea teologica a invataturii de credinta despre crearea lumii conform Revelatiei. Intr-o prelegere despre "Puterea cuvantului", tinuta in 13 mai 2009, IPS Bartolomeu Anania a atins si subiectul Big Bang. Redau un fragment din prelegere:

Parerea mea e ca Mitropolitul a incercat sa faca o paralela a ceea ce stiu crestinii cu efortul oamneilor de stiinta de a descoperi adevarul prin mijloacele lor, nu neaparat sa spuna ca teoria ar fi adevarata. In mare oamenii de stiinta au afirmat ceva asemanator cu crearea luminii din prima zi a Facerii, iar apoi crearea universului si a vietii. Desigur, la nivelul permis de cunoasterea doar stiintifica, noi in Revelatie avem firul complet al evenimentelor. O alta descoperire a oamenilor de stiinta, care confirma ce scrie in revelatie, de data asta cu o mai mare acuratete, este descoperirea adevarului ca toti oamneii am avut o Eva comuna si un Adam comun.
P.S. De fapt nu exista un conflict intre stiinta adevarata si teologie. Doar ca la un moment dat stiinta si-a atins niste limite si a incercat sa intre si in domeniul speculatiei, in cazul microcosmosului si macrocosmosului. Adica din ce sunt formate cele mai mici particule, cum e alcatuit universul, cum s-a format, cum a aparut viata, cum s-a dezvoltat, etc. Pentru ca nu vrea sa lase ceva nelamurit si o portiune neacoperita, a acceptat si teorii care se bazau mai mult pe speculatii, nu pe demonstatii sau arguemente, asta din lipsa altor teorii mai solide.