Slavă Domnului!

Cred că înseamnă a te raporta în mod firesc la El....cred că e vorba de străpungerea, de entuziasmul celui care începe să îl vadă pe Dumnezeu precum este...iar în ceea ce ne privește pe noi poate că e un efort de a anticipa acea stare...o manifestare a dorinței noastre de a Îl vedea precum este....oricum astea mai mult ca sigur că sunt treburi care nu pot fi cunoscute decât în Duh...vorbind despre ele de la nivelul nostru gândesc că ne vom găsi în mod inevitabil vorbind pe lângă...eu unul nu mă simt prea legitim în ce am scris deși ceva ceva cred că am priceput eu din scrierile părinților legat de treaba asta