Legătura dintre practicile ezoterice şi bolile psihice

[laurastifter]

Doamne ajută!
O întrebare adresată în special celor care au cunoştinţe sau chiar lucrează în domeniul psihologiei: există vreo legătură între practicile ezoterice şi bolile psihice? Altfel spus: cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească?
Ştiu că toate formele de ezoterism/ocultism sunt înspăimântător de periculoase din punct de vedere spiritual, în primul rând pentru că îi îndepărtează de Dumnezeu pe cei care le practică. Ştiu că orice practică ezoterică = trădarea lui Hristos, intrarea în comuniune cu demonii şi moarte spirituală.
Acest aspect fiind lămurit (orice ar fi, în orice situaţie s-ar afla, creştinilor NU le este îngăduit să se încreadă în astfel de practici anticreştine), mă interesează din ce motiv unii dintre cei care îşi ucid sufletul practicând ocultismul ajung să se îmbolnăvească şi psihic. De exemplu, cunosc o persoană care, după ce a practicat câţiva ani yoga, s-a îmbolnăvit de schizofrenie... Acum se simte mai bine psihic, dar spiritual se află în cădere liberă. Mă întreb: cauza îmbolnăvirii psihice a fost practicarea ezoterismului, sau exact invers (s-a apucat de ocultism fiindcă deja era nebun)? Şi dacă boala psihică a fost efectul, atunci cum se explică acest fapt? Oare aceşti nefericiţi ajung la nebunie tocmai pentru că au intrat în legătură cu spiritele negative (ştim noi care), sau există şi cauze ştiinţifice?
Vă pun această întrebare pentru ca, în cazul în care voi fi în situaţia de a argumenta poziţia Bisericii faţă de ezoterism, să pot oferi şi dovezi ştiinţifice convingătoare pentru că, din păcate, cei mai mulţi dintre cei interesaţi de aceste practici acordă mai multă încredere explicaţiilor pur raţionale decât celor teologice. Mai exact, dacă eu, când voi fi profesoară de Religie (cu ajutorul Domnului), îi voi spune unui adolescent că ocultismul îl îndepărtează de Hristos, s-ar putea să-l amuz şi atât... pentru că el, fiind la vârsta căutărilor şi a răzvrătirii, este tentat să creadă în tot ceea ce-i pare senzaţional şi, dacă niciodată n-a crezut în Dumnezeu, perspectiva îndepărtării de El nu l-ar înfricoşa. În schimb, dacă i-aş argumenta ştiinţific unui astfel de elev inconştient că practicarea ezoterismului îl poate duce la probleme psihice, aş avea mai multe şanse de a-l trezi la realitate. Totuşi, n-aş vrea (Doamne fereşte!) să spun neadevăruri tocmai pentru a argumenta credinţa. De aceea, dacă nu există o legătură reală cauză-efect între ezoterism şi nebunie, atunci va fi necesar să mă limitez la explicaţiile de ordin teologic şi duhovnicesc.
Dvs ce ştiţi? :)

Doamne ajută!

[anna21]

Nu stiu sa iti raspund la intrebare.
Dar si eu mi-am pus aceeasi problema.. Poate intr-un sens mai larg. Adica da, am si eu amice preocupate de yoga (si asoterism) care au avut tulburari psihice uneori serioase (ocazie cu care s-au scufundat mai mult in acelasi tip de invataturi cautand leacul).

Dar uneori m-am intrebat daca mandria are legatura cu nebunia (si care din care decurge?).
Mandria izvorata din cunoasterea lumeasca, la aceasta ma refer. Stiu oameni care au ajuns la apogeul carierei (medici, oameni de stiinta..) doar ca sa o ia razna dintr-o data. (Si ma intreb la ce bun ca au atata inteligenta, daca nu au intelepciune deloc.)

[laurastifter]

În prealabil postat de anna21

Nu stiu sa iti raspund la intrebare.
Dar si eu mi-am pus aceeasi problema.. Poate intr-un sens mai larg. Adica da, am si eu amice preocupate de yoga (si asoterism) care au avut tulburari psihice uneori serioase (ocazie cu care s-au scufundat mai mult in acelasi tip de invataturi cautand leacul).

Dar uneori m-am intrebat daca mandria are legatura cu nebunia (si care din care decurge?).
Mandria izvorata din cunoasterea lumeasca, la aceasta ma refer. Stiu oameni care au ajuns la apogeul carierei (medici, oameni de stiinta..) doar ca sa o ia razna dintr-o data. (Si ma intreb la ce bun ca au atata inteligenta, daca nu au intelepciune deloc.)

Da, este interesant faptul că v-aţi pus aceeaşi întrebare. Am observat că, de foarte multe ori, se întâmplă ca cei credincioşi săse asemene uimitor de mult în gândire, ceea ce este explicabil şi foarte frumos. :)
Da, este foarte posibil să existe o legătură între mândrie şi nebunie... mai ales între mândrie şi nebunia duhovnicească (necredinţă): "Zis-a cel nebun întru inima sa: nu este Dumnezeu". Cred că mândria poate duce la necredinţă (cea mai gravă formă de nebunie spirituală) şi/sau la nebunie psihică.
Este foarte trist faptul că, aşa cum aţi spus, se creează un cerc vicios în viaţa acestor persoane care practică ezoterismul: se îmbolnăvesc psihic pentru că au astfel de preocupări, dar continuă cu ocultismul în nădejdea că în felul acesta se vor vindeca... Este exact ca şi cum un alcoolic, de exemplu, ar bea din ce în ce mai mult, sperând că astfel va reuşi să se lase de băutură. :)
Dumnezeu să Se milostivească de toţi aceşti semeni ai noştri şi să-i întoarcă la credinţa cea adevărată în El!

Doamne ajută!

[MihaiG]

Există câteva probleme în abordarea D-vs. Îmi îngădui să vă atrag atenţia, tocmai pentru că aţi spus că veţi fi profesoară.

1. Trebuie să lămuriţi foarte exact ce înţelegeţi prin noţiunea de practică esoterică. Faţă de definiţia larg acceptată a termenului, yoga predată pe toate gardurile nu se încadrează (aici mă refer la nenumăratele "şcoli" sau "cluburi" din Occident unde se predau strict aspectele de bază din Hatha Yoga, care este practic o formă orientală de gimnastică).

2. Dacă yoga, practicată sub diverse forme de către milioane de oameni, ar duce invariabil la nebunie, nu credeţi că am fi aflat acest lucru ?

3. În calitate de creştini practicanţi, se cuvine oare să osândim, catalogând în mod automat pe cei care practică esoterismul, drept suferinzi de "mândrie drăcească" ? Oare nu noi, cei bine ancoraţi în Evanghelie, conştienţi de superioritatea noastră faţă de aceşti îndrăciţi.... înţelegeţi unde bat ?

4. Trebuie înţeles şi cunoscut foarte exact motivul pentru care esoterismul şi/sau ocultimul sunt contrare poruncii lui Dumnezeu - care este acest motiv ? Asta ar trebui, în primul rând, să ştim să explicăm unui adolescent, nu doar să încercăm să-l înspăimântăm cu poveşti despre boli psihice. Dacă îmi permiteţi o paralelă, abordarea aceasta îmi seamănă cu cea a puritanilor care încercau să înspăimânte copii sau adolescenţii cu poveşti despre modul în care practicarea onaniei duce, invariabil, la grave consecinţe de ordin fiziologic - de la cancer la păr în palmă, toate elucubraţiile s-au susţinut la un moment dat.

Ca să revenim la subiect: de ce este nocivă (SPIRITUAL, nu neapărat psihic), practica ocultismului ? Pentru că contravine poruncii lui Dumnezeu. Dar de ce a poruncit dumnezeu aşa ? Ei, aicea devine problema mai spinoasă...

[Cornel Urs]

În prealabil postat de MihaiG

Ca să revenim la subiect: de ce este nocivă (SPIRITUAL, nu neapărat psihic), practica ocultismului ? Pentru că contravine poruncii lui Dumnezeu. Dar de ce a poruncit dumnezeu aşa ? Ei, aicea devine problema mai spinoasă...

pentru ca ocultismul inseamna "colaborare" cu demonii, acestia oferind ceva iti iau sufletul, provocand totodata si nenorociri aici, in viata aceasta, gen boli (mai ales psihoze), necazuri materiale, accidente etc.

demonii inseala intotdeauna, ofera initial niste chestii de ordin divinatoriu, poate chiar un succes material sau sentimental, apoi iau insutit ce au dat, spre distrugerea celor ce au facut marea greseala de a apela la ei (protectia divina dispare in acest caz, prin urmare demonii pot provoca orice daune doresc).

[Eugen7]

În prealabil postat de laurastifter

există vreo legătură între practicile ezoterice şi bolile psihice? Altfel spus: cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească?

DA.

Referinte bibliografice:

LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
http://www.librariasophia.ro/carti-T...e-so-2894.html

LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.
http://www.librariasophia.ro/carti-I...e-so-4318.html

Sfinti si mari duhovnici despre exorcizare si tamaduire, Ed. Sophia
http://www.librariasophia.ro/carti-S...--so-8638.html

Sfinti si mari duhovnici despre discernamantul duhovnicesc, Ed. Sophia
http://www.sophia.ro/Sfinti-si-mari-...-ro-496-o2.htm

În prealabil postat de laurastifter

Ştiu că toate formele de ezoterism/ocultism sunt înspăimântător de periculoase din punct de vedere spiritual, ... Ştiu că orice practică ezoterică ... intrarea în comuniune cu demonii şi moarte spirituală.

Asa este.
Prin aceste practici oamenii pot ajuge relativ usor sa fie posedati. Cunosc personal cazuri concrete. (Pentru cei interesati pot oferi detalii despre studii de caz, desi consider ehaustive lucrarile mentionate anterior.)

În prealabil postat de laurastifter

cauza îmbolnăvirii psihice a fost practicarea ezoterismului, sau exact invers (s-a apucat de ocultism fiindcă deja era nebun)? Şi dacă boala psihică a fost efectul, atunci cum se explică acest fapt? Oare aceşti nefericiţi ajung la nebunie tocmai pentru că au intrat în legătură cu spiritele negative (ştim noi care), sau există şi cauze ştiinţifice?

Ambele variante pot fi corecte. Totusi procentul este mult mai mare in cazul oamenilot sanatosi (la minte in primul rand) care dupa ce s-au apucat de practici oculte (vrajitorie, ezoterime) si-au "pierdut mintile" datorita duhurilor necurate (lacomie, desfranare, avaritie, manie, invidie, trandavie, slava desarta, mandrie).

In lucrarile de mai sus veti obesva ca Sfintii Parinti afirma inechivoc 3 mari cauze ale bolilor psihice:
a) patimi si pacate sufletesti care netratate corespunzator (Sfanta Spovedanie, Sfantul Maslu, Sfanta Euharistie) duc la "pierdera mintii" (boli psihice).
b) disfunctionalitati fiziologice, somatice...
c) duhuri necurate, demoni. (Demonii nu au existenta fiintiala ci doar personala parazita, adica ei au putere doar atat cat le confera omul: prin pacate, patimi, blesteme, vrajitorie etc. Demonii nu au putere in sine caci au fost "dezbracati" de putere de catre Hristos, si ei i-au puterea (energia) omului si o redirectioneaza catre rau. Deci dracii ca niste paraziti redirectioneaza lucrarea omului catre ceva contrar voii lui Hristos Iisus. De crestinul ortodox practicat nu se poate "lega" nici o activitate demonica datorata intrucat in Sfanta Biserica prin Sfintele Taine, hristificarea fiind inceputa... dracii nu au "putere"... evident in fata harului lui Dumnezeu de care este patrus omul. Nu vom intra in amanunte acum.)

În prealabil postat de laurastifter

să pot oferi şi dovezi ştiinţifice convingătoare pentru că, din păcate, cei mai mulţi dintre cei interesaţi de aceste practici acordă mai multă încredere explicaţiilor pur raţionale decât celor teologice.

In aceste situatii consider ca explicatiile stiintifice si teologice, oferite de Larchet si Sfantul Luca al Crimeii sunt pertinente.

În prealabil postat de laurastifter

În schimb, dacă i-aş argumenta ştiinţific unui astfel de elev inconştient că practicarea ezoterismului îl poate duce la probleme psihice, aş avea mai multe şanse de a-l trezi la realitate.

Draga Laura, consider ca argumentatia noastra trebuie sa aiba ca tina pe Hristos, Sfinta Sa Biserica, Sfintele Taine conform Sfintilor Parinti.
Adica efortul nostru trebuie sa fie centrat pe participarea omului la Sfanta Liturghie, caci Hristos Iisus lucreaza TAINIC si cu mare putere in Sfanta Sa Biserica prin Sfintele Taine.

Consider ca lupta intelectuala daca se duce doar in componenta ratioana nu prea are sanse de izbanda inturcat intelectul rational nu poate aduce o cognitie inechivoca a Domnului Iisus Hristos... si doar cognitia intelectuala umana (cu ambele componente: ratiune si contemplatie) care implica si afectivitatea (inclusiv sau mai ales cea duhovniceasca) poate contracara cu succes dracoveniile ateiste, ezoteriste, vrajitoresti etc.

Dracii sunt experti in ratiune, teologisesc rational foarte foarte bine "caci si dracii cred si se cutremura" (iacov cap 2) de Hristos Iisus... insa doar atat. Dracii au piredut ontologic intelectul duhovnicesc precum si afectivitatea duhovniceasca... sunt intr-o bezna toatala in ceea ce priveste colucrarea cu harul lui Dumnezeu.
Este intocmai ca atunci cand un om orbeste fiziologic definitiv si nu pai poate percepe lumina... desi lumina este langa el.

Avand in vedere ca inelectul uman contemplativ si afectivitatea duhovniceasca sunt Desavarsite si depline in Sfanta Biserica prin Sfintele Taine, devinde imperios necesar ca omul sa traiasca Sfintele Taine, in Sfanta Biserica conform Sfintilor Parinti.
Doar atunci cand omul CUNOASTE pe Hristos Iisus in Sfanta Sa Biserica, va ramane intru Hristos. "Noi am crezut si am cunoscut ca TU esti Hristosul, fiu lui Dumnezeu cel viu" (Ioan 6).
Totuşi, n-aş vrea (Doamne fereşte!) să spun neadevăruri tocmai pentru a argumenta credinţa. De aceea, dacă nu există o legătură reală cauză-efect între ezoterism şi nebunie, atunci va fi necesar să mă limitez la explicaţiile de ordin teologic şi duhovnicesc.
Dvs ce ştiţi? :)

În prealabil postat de laurastifter

Doamne ajută!

Sper ca indicatiile lapidare din aceasta postare sa iti fie cu folos si directia spre antropologia si psihoterapia filocalica sa fie inechivoca.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Eugen7]

În prealabil postat de Cornel Urs

"colaborare" cu demonii, ... iti iau sufletul.

"iti iau sufletul" in sensul ca obliga (forteaza prin patimi, pacate... prin luarea "mintilor") omul
sa lucreze (trup si suflet) contrar voii lui Dumnezeu, impotriva lui Dumnezeu.
De aceea Hristos Iisus si Sfintii Parinti vorbesc de robia pacatului, caci omul nu mai este liber sa lucreze firesc conform voii sale.
Filocalia are explicatii eshustive in acest insa, insa chiar si din punct de vedere stiintific, psihologic si psihiatric se cunosc si se explica destul de bine mecanismele prin care patimile (dependentele) "ocolesc" vointa (discernamantul) uman...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de laurastifter

există vreo legătură între practicile ezoterice şi bolile psihice? Altfel spus: cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească?

O legătură este foarte probabil să existe. Dar asta nu înseamnă că cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească. Nu e "altfel spus", între prima şi a doua propoziţie avem un non sequitur. Statistica e o ştiinţă foarte utilă în a stabili corelaţii, dar nu cauzalităţi. Este foarte posibil ca tulburările psihice preexistente să fie cauza unei apetenţe crescute faţă de ocultism, ezoterism. În mod special schizofrenicii suferă de delir mistic, iar ezoterismul le vine ca o mănuşă.

Atât eu, cât şi mulţi alţi oameni, medici şi profani, am observat o corelaţie între diverse tulburări psihice şi psihiatrie-psihologie. Părea normal ca psihiatrii şi psihologii să se scrântească la cap, având în vedere că lucrează cu scrântiţi la cap. Numai că cei mai mulţi psihiatri, care au observat ei înşişi această corelaţie, văd cauzalitatea inversată. Scrânteala preexistentă este ceea ce îl face pe un tânăr să aleagă ştiinţele psihicului. Este aici mai mult decât o simplă fascinaţie, este aproape un reflex de autovindecare a organismului, ca atunci când un diabetic hipoglicemic urlă după o linguriţă de dulceaţă.

Ştiu că toate formele de ezoterism/ocultism sunt înspăimântător de periculoase din punct de vedere spiritual, în primul rând pentru că îi îndepărtează de Dumnezeu pe cei care le practică. Ştiu că orice practică ezoterică = trădarea lui Hristos, intrarea în comuniune cu demonii şi moarte spirituală.
Acest aspect fiind lămurit (orice ar fi, în orice situaţie s-ar afla, creştinilor NU le este îngăduit să se încreadă în astfel de practici anticreştine), mă interesează din ce motiv unii dintre cei care îşi ucid sufletul practicând ocultismul ajung să se îmbolnăvească şi psihic.

Nu e exclus ca, în multe cazuri, explicaţia unor probleme psihice să fie, de fapt, spirituală. Când Dumnezeu vrea să-l piardă pe om, mai întâi îi ia minţile. Vedem în Biblie cazuri de posesie pură, care astăzi ar fi, eronat, catalogate drept schizofrenii.

De exemplu, cunosc o persoană care, după ce a practicat câţiva ani yoga, s-a îmbolnăvit de schizofrenie... Acum se simte mai bine psihic, dar spiritual se află în cădere liberă. Mă întreb: cauza îmbolnăvirii psihice a fost practicarea ezoterismului, sau exact invers (s-a apucat de ocultism fiindcă deja era nebun)? Şi dacă boala psihică a fost efectul, atunci cum se explică acest fapt? Oare aceşti nefericiţi ajung la nebunie tocmai pentru că au intrat în legătură cu spiritele negative (ştim noi care), sau există şi cauze ştiinţifice?

Acest cancer al psihicului care este schizofrenia e la fel de puţin elucidat ca şi alte cancere. Noi nu cunoaştem cauza schizofreniei. Dar, există un anumit consens al autorilor de a vedea în schizofrenie ceea ce jargonul de specialitate numeşte "tulburare endogenă", termen folosit în opoziţie cu "tulburare reactivă". De exemplu, dacă cedez psihic şi îl plesnesc pe userul "Decebal", înseamnă că sufăr de o tulburare reactivă, fiindcă există ceva din afara mea, obiectivabil, care a declanşat episodul acut al altoirii lui "Decebal". Dacă, însă, aplic un asemenea tratament unor persoane necunoscute, care nu m-au agresat cu nimic, doar din cauză că, să spunem, am avut convingerea că mă urmăresc, numim asemenea lucru "tulburare endogenă". Ei bine, schizofreniile sunt din categoria tulburărilor endogene. Nimic din exterior nu le declanşează, cu toate că vorbim de "trigger factor", o cauză aparentă, un declanşator al bolii în plan văzut. Poate să fie un examen sau altceva. Ar putea fi şi yoga. Ceea ce mai ştim despre cauzele schizofreniei ţine de o anumită ereditate. Dar nu atât de pronunţată încât să poţi susţine, cu argumente, că schizofrenia e transmisă cromozomial. În peste 50 la sută din cazuri o rudă suferă, la rândul ei, de schizofrenie. În 17 % din cazuri această rudă este unul dintre părinţi. Prea mult ca să fie întâmplare, prea puţin ca să fie transmitere cromozomială.

Vă pun această întrebare pentru ca, în cazul în care voi fi în situaţia de a argumenta poziţia Bisericii faţă de ezoterism, să pot oferi şi dovezi ştiinţifice convingătoare pentru că, din păcate, cei mai mulţi dintre cei interesaţi de aceste practici acordă mai multă încredere explicaţiilor pur raţionale decât celor teologice. Mai exact, dacă eu, când voi fi profesoară de Religie (cu ajutorul Domnului), îi voi spune unui adolescent că ocultismul îl îndepărtează de Hristos, s-ar putea să-l amuz şi atât... pentru că el, fiind la vârsta căutărilor şi a răzvrătirii, este tentat să creadă în tot ceea ce-i pare senzaţional şi, dacă niciodată n-a crezut în Dumnezeu, perspectiva îndepărtării de El nu l-ar înfricoşa. În schimb, dacă i-aş argumenta ştiinţific unui astfel de elev inconştient că practicarea ezoterismului îl poate duce la probleme psihice, aş avea mai multe şanse de a-l trezi la realitate.

Discutabil. Problema ridicată se subsumează unei chestiuni de apologetică generală: cum lămurim asupra unui aspect al credinţei pe cineva care nu crede în general. Deosebim, aici, tactica de strategie. Tactica pe care o recomandă apologeţi cu experienţă este să vorbeşi omului plecând de la ce crede el. Dacă voi vorbi unui ortodox, voi pune accent pe ceea ce au spus Sfinţii Părinţi, fiindcă asemenea argumente au greutate în faţa lui. Dacă voi vorbi unui baptist, trec pe lângă ţintă vorbind de Sfinţii Părinţi: sunt argumente fără greutate pentru el. Că a spus Ioan Gură de Aur sau că a spus Mihnea Dragomir e fix acelaşi lucru pentru el. Dar, dacă folosesc argumente scripturistice, s-ar putea să îl conving. Dar cu ateii ? Cu ateii avem mai mari şanse dacă folosim argumente ştiinţifice, singurele care au greutate. Faţă de ei, buletinul de analiză a unei Sfinte Ostii asupra căreia a avut loc Sfânta Prefacere în mod vizibil, cu stabilirea, de către medici legişti care au primit proba şi nimic despre provenienţa ei, a faptului că este vorba de ţesut uman cardiac cu celule vii, care continuă să râmână vii în ciuda fixării în laborator s-ar putea să aibă un efect mai mare decât oricare citat biblic sau patristic.

Dar strategia ? Strategia nu trebuie să fie ca acel copil să nu practice ocultismul. Ci ca acel copil să vină la Cristos. Venind la El, fiţi sigură că mai bine îşi va tăia mâna decât să folosească ghiocul.

O dispută de acest tip am avut recent cu cineva de la ProVita, care se străduia să-mi plaseze în cabinet pliante cu imagini de avorturi făcute sub baleiaj ecografic: se vedea cum, în utere, sunt copii vii, care încearcă fără succes să se apere de chiuretă. A fost foarte dezamăgită când i-am spus că nu pun aşa ceva în cabinet: tot efortul nostru trebuie să fie spre (re)aducerea oamenilor în Biserica lui Cristos. Sunt împotriva avorturilor nu fiindcă instinctul de conservare la agresiunea chiuretei a fost vizualizat cu nu ştiu ce aparate. Mutatis mutandis, copiii nu trebuie să practice ocultismul nu fiindcă nu ştiu ce studii arată că se scrântesc la cap: se vor găsi mereu studii contrarii, nimic nefiind mai relativ decât ştiinţele, mai cu seamă ştiinţele psihismului. Ci fiindcă aşa a spus Dumnezeu. Iar acest lucru ar trebui să fie suficient.

În prealabil postat de laurastifter

Doamne ajută!
O întrebare adresată în special celor care au cunoştinţe sau chiar lucrează în domeniul psihologiei: există vreo legătură între practicile ezoterice şi bolile psihice? Altfel spus: cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească?

Anumite practici presupun folosirea unor substante psihedelice. In cazul consumurilor de droguri este evident ca da.

In general oamenii vulnerabili si rupti de realitate se simt atrasi de astfel de practici... nu pare a fi o legatura intre ezoterism si bolile psihice. Oamenii care au deja anumite tulburari tind sa adere la grupari religioase ezoterice. Reclamele pentru cursuri de yoga promit eliberarea de temeri, depresie, griji, etc (simptomuri ale bolilor psihice iar cei cu asftfel de boli cauta eliberarea acolo) .

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

Doamne ajută!
O întrebare adresată în special celor care au cunoştinţe sau chiar lucrează în domeniul psihologiei: există vreo legătură între practicile ezoterice şi bolile psihice? Altfel spus: cei care practică diverse forme de ocultism riscă să înnebunească?
Ştiu că toate formele de ezoterism/ocultism sunt înspăimântător de periculoase din punct de vedere spiritual, în primul rând pentru că îi îndepărtează de Dumnezeu pe cei care le practică. Ştiu că orice practică ezoterică = trădarea lui Hristos, intrarea în comuniune cu demonii şi moarte spirituală.

Eu am auzit de unii din cei ce practica yoga ca au avut apoi probleme (e posibil sa fie vorba si de MISA). La yoga cred ca problema e ca se foloseste si mintea (de exemplu golirea de ganduri). In orice caz, cei ce practica ocultismul au aprte de o oarecare influentare de la ingerii cazuti, pentru ca intra in legatura cu ei, chiar daca nu stiu acest lucru. De exemplu mantrele de la unele forme de yoga sunt de fapt o forma de invocare a ingerilor cazuti si chiar si semnele (mandalele).
Unele forme moderne de ocultism sunt camuflate ca avand legatura cu stiinta (reiki, meditatia transcedentala, etc.).