Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

„Se confundă egalitatea cu egalitarismul. Un cuplu heterosexual nu este un cuplu de homosexuali. Se sacrifică dreptul copiilor de a fi adoptați de către un tată și o mamă pentru a satisface dorințele egoiste ale adulților.”



În baza planurilor controversate de a legaliza căsătoriile între homosexuali, în Franța un proiect delege prevede că actul căsătoriei este unirea a doi oameni, de gen diferit sau de același gen. Dacă acesta va fi aprobat, cuvintele „mamă” și „tată” vor fi eliminate din codul civil al Franței, fiind înlocuite cu „părinți”. Astfel guvernul francez va putea deschide calea căsătoriilor între persoanele de același sex. Legea ar oferi, de asemenea, drepturi egale de adopție și cuplurilor homosexuale.
Catolicii cer guvernului organizarea unui referendum
Catolicii au fost scandalizați de acest fapt. Săptămâna trecută, primatul Bisericii catolice franceze, cardinalul Philippe Barbarin a atras atenția asupra căsătoriilor dintre homosexuali. El a precizat că ele ar putea conduce la legalizarea incestului și poligamiei și la anunțarea unei descompuneri complete a societății. „Ulterior, ei vor dori să creeze cupluri cu trei sau patru membri și după aceasta, într-o zi, tabu-ul incestului nu va mai exista”, a mai arătat cardinalul francez. A fost publicată și o „Rugăciune pentru Franța” care spune: „Copiii nu ar trebui să fie subjugați dorințelor și conflictelor adulților, ci să poată beneficia pe deplin de dragostea mamei și a tatălui lor”.
Papa Benedict al XVI-lea a invitat 30 de episcopi francezi din Italia, îndemnându-i să lupte împotriva noii legi, pe care o consideră „o adevărată provocare pe care trebuie să ne-o asumăm”. Familia, care este fundamentul vieții sociale este amenințată în multe locuri de o idee a naturii umane care s-a dovedit a fi incorectă.
Episcopul Dominique Rey a cerut guvernului francez să organizeze un referendum cu privire la căsătoriile între homosexuali deoarece o majoritate a populației este de acord cu perspectiva tradițională a căsătoriei.
Christiane Taubira : „căsătoria pentru toți răspunde unei cerințe de egalitate”
Ministrul Justiției din această țară, Christiane Taubira a declarat pentru cotidianul francez La Croix: „Căsătoria este într-adevăr o instituție veche, care deține un loc foarte special în codul civil francez. Aceasta este un act juridic solemn creat pentru a structura societatea. Reformarea căsătoriei prin acceptarea cuplurilor de același sex creează într-adevăr o dezbatere. Dar, după cum știm, reformele emoționante privind căsătoria sunt concepute întotdeauna într-o atmosferă pasională. Cine crede că un cuplu heterosexual va crește și educa un copil mai bine decât un cuplu homosexual, că vor garanta cele mai bune condiții pentru dezvoltarea copilului?”.
Ea a mai precizat că și atunci când a fost introdus divorțul (1884), el a provocat dezbateri extrem de violente și intense: exista deja o confruntare filosofică și antropologică evidentă între cei care aveau o percepție mai mult religioasă asupra căsătoriei și cei care, sub influența iluminismului, aveau o percepție mai mult laică. „Suntem destul de conștienți de toate dimensiunile filosofice și antropologice din jurul căsătoriei. Dar noi estimăm că ele nu pot lovi cerința de egalitate pe care noi, prin acest proiect de lege, o satisfacem”, a menționat ministrul francez al Justiției.
„Codul civil se aplică inclusiv primarilor”
Ce opțiuni au însă primarii francezi care vor refuza să oficieze căsătorii între homosexuali? Potrivit ministrului, ei sunt funcționari publici care reprezintă statul atunci când oficiază o căsătorie, așadar e o misiune de care trebuie să fie foarte mândri. „Suntem într-un stat de drept, codul civil va fi modificat, iar acesta se aplică tuturor, inclusiv primarilor. În prezent lucrez cu Asociația primarilor din Franța. Vom sistematiza datele de contact astfel încât primarii să fie strâns asociați în activitatea de gândire și elaborare a proiectului de lege. Am început deja să consultăm numeroși actori ai societății: personalități, asociații favorabile și ostile căsătoriei pentru toți, instituțiile, reprezentanții cultelor etc. Pot să vă spun că aceste întruniri se desfășoară în spiritul unei mari sincerități și ascultări reciproce”, a mai adăugat aceasta.
Proiectul de lege va extinde dispozițiile actuale ale căsătoriei și asupra persoanelor de același sex, și prin filiație și rudenie. Adopția pentru cuplurile de homosexuali din Franța va debuta într-un cadru identic celui în vigoare. Aceștia vor putea, la fel ca și ceilalți, să adopte în mod individual sau în comun.
Astfel, persoanele homosexuale care doresc să devină „părintele” unui copil vor putea accesa procedura de adopție în aceleași condiții ca și heterosexualii. Proiectul de lege nu echivalează „prezumția de paternitate” care există astăzi în rândul cuplurilor căsătorite.
„Pentru a adopta un copil, condițiile sunt stricte, tocmai pentru a-i proteja drepturile”, mai afirmă aceasta. Doritorul trebuie să obțină mai întâi o licență eliberată de consiliul general care va efectua o anchetă. După acordarea acestei aprobări, judecătorul intervine pentru a permite sau nu adopția.
Proiectul de lege nu prevede extinderea accesului la reproducerea asistată medical (procreearea pentru cuplurile de femei). În ceea ce privește mamele – surogat, ele nu vor fi legalizate, președintele republicii fiind foarte clar în aceasă privință pe tot parcursul campaniei sale.
Președintele Franței, Franҫois Hollande s-a angajat în manifestul său să legalizeze căsătoriile între homosexuali. Proiectul de lege va fi prezentat consiliului de miniștri spre aprobare pe 31 octombrie a.c.
„Unirea dintre homosexuali este orice altceva, înafară de căsătorie”
În zona dedicată comentariilor a cotidianului La Croix, un cititor remarcă sărăcia de argumente a ministrului în favoarea căsătoriei între homosexuali și se întreabă pe baza căror studii antropologice și psihanalitice se bazează ideea pe care aceasta o vehiculează: „Cine poate spune că un cuplu heterosexual va crește un copil mai bine decât un cuplu homosexual, că îi va garanta condiții mai bune pentru dezvoltarea sa? Ce vrea să însemne o consultare cu societatea civilă franceză atunci când deciziile sunt deja luate? – se întreabă acesta.
Un alt cititor remarcă existența egalității într-o căsătorie: un un bărbat, o femeie.
„Este într-adevăr trist dacă se va ajunge până acolo. Se confundă egalitatea cu egalitarismul. Un cuplu heterosexual nu este un cuplu de homosexuali. Se sacrifică dreptul copiilor de a fi adoptați de către un tată și o mamă pentru a satisface dorințele egoiste ale adulților. Se hotărăște o lege fără o dezbatere rațională și calmă care poate să aibă loc în societate. Legea nu respectă libertatea de conștiință a primarilor din Franța, această situație e ca un dezastru pentru țara noastră”, apreciază o cititoare.
Sunt consternată, dar, în fond, deloc surprinsă, deoarece actualul președinte al republicii anunțase această „evoluție”. Personal, găsesc acest lucru ca fiind absurd și împotriva naturii. Potrivit lui Rousseau, o căsătorie înseamnă un bărbat și o femeie, iar ei mai aleg ca pretext principiul egalității pentru căsătoria între doi bărbați sau două femei? Este un nonsens. Unirea dintre homosexuali este orice altceva, înafară de căsătorie”, concluzionează o altă cititoare a cotidianului francez La Croix.
Surse: dailymail.co.uk, la-croix.com

[cristiboss56]

"O dată cu zorii veacului 21, un nou holocaust îşi ascute colţii. Este vorba de o mişcare criminală care urmăreşte eradicarea creştinismului din ţările în care aceştia sunt minoritari, deşi au trăit acolo de două milenii.
Am auzit de multe ori în societatea occidentală despre holocaustul iudaic din timpul celui de-al doilea război mondial, când milioane de evrei au fost ucişi în lagăre de concentrare şi ghetto-uri monstruoase pentru etnia şi credinţa lor.
Cultura Europei de Vest şi a Americii au asimilat această tragedie a umanităţii şi încearcă pe cât posibil să evite condiţiile şi pretextele unui asemenea genocid, urmărind şi pedepsind extremiştii de dreapta, examinând atent grupările rasiste skin head şi celebrând memoria celor ucişi fără de vină în lagărele morţii.
Însă aproape nimeni nu vorbeşte despre holocaustul comunist, acolo unde zeci de milioane de oameni au fost ucişi sistematic de maşinăria terorii staliniste. Comunismul este privit ca o curiozitate în vest, mulţi italieni care au experiat extrema dreaptă a lui Mussolini chiar admiră idealurile comuniste, francezii au cochetat întotdeauna cu iluziile egalitariste. Toţi cei care în timpul jumătăţii de veac de întuneric şi teroare comunistă s-au dezvoltat relaxaţi tind să minimalizeze orbrobriul socialist şi să uite în mod vinovat tragediile şi morţile datorate comuniştilor.
La sfârşitul veacului 20, comunismul şi-a dat obşescul sfârşit în Europa. În înţelepciunea paradoxală a lui Dumnezeu, ciuma roşie a stigmatizat umanitatea, dar a umplut cerurile cu milioane de martiri. După exploziile sociale din anii 90, comunismul mai supravieţuieşte rezidual şi embrionar în subsolul mental colectiv, împovărat cu prea multă responsabilitate în democraţie.
Însă o dată cu zorii veacului 21, un nou holocaust îşi ascute colţii. Este vorba de o mişcare criminală care urmăreşte eradicarea creştinismului din ţările în care aceştia sunt minoritari, deşi au trăit acolo de două milenii. Există planuri vaste de purificare religioasă a Africii, care să devină un continent musulman, aşa cum Europa este unul creştin (sic). Asia geme de plânsul creştinillor ucişi pentru credinţa lor. Unele ţări musulmane în special au instaurat un regim insuportabil de persecuţie religioasă anti-creştină, uneori pe faţă, alteori pe ascuns. În alte ţări, mişcări extremiste, finanţate generos din fonduri oculte, întreţin o atmosferă de frică, teroare şi moarte printre creştini.
La fiecare 5 minute, un creştin moare pentru vina de a crede în Dumnezeul Treime. Legi strâmbe, precum legea blasfemiei, sunt folosite viclean pentru a intimida, expulza şi ucide pe urmaşii lui Hristos. În unele ţări civilizate din Asia, a purta o Cruce la gât echivalează cu linşarea sau cu bătaia cruntă pe stradă. Bisericile creştine din Betania au sârmă ghimpată şi geamuri cu plasă de fier. La Wadi el Natroun, în Egipt, creştinii mărturisitori sunt ucişi de salafiţi pe drumul către apă. În China, câteva zeci de milioane de creştini se roagă pe ascuns, de frica regimului comunist care şi-a „hirotonit” o Biserică muncitorească de tip sindical, singura aprobată de tăvălugul morţii roşii. 10 milioane de creştini copţi nu au dreptul ca cea mai frumoasă mănăstire a lor să aibă indicatoare de drum. În Nigeria, în fiecare duminică, unul sau mai mulţi terorişti Boko Haram detonează câte o bombă în faţa Bisericilor. Irakul şi-a pierdut jumătate din creştini de la începutul invaziei americane. SMS-urile cu Hristos sunt interzise în Pakistan. Şi lista poate continua la nesfârşit.
Ceea ce este îngrozitor este faptul că occidentul se face că nu aude gemetele a sute de milioane de creştini prigoniţi pentru credinţa lor. Regimuri ateiste sau potrivnice lui Dumnezeu, o societate civilă debilitată de bunăstare, de silă şi de păcat, interese economice uriaşe bazate de transferul oceanului de petrol de sub nisipul arab în cerurile occidentale prin eşapamente şi furnale, strategii politice de cucerire a rezervelor naturale, o poluare imensă imensă din partea Statelor Unite, şi până la urmă lipsa de vocaţie jertfelnică a creştinilor majoritari din Europa, toate acestea contribuie la perpetuarea acestei tragedii uriaşe.
Avertizările palide ale Departamentului de Stat al Americii sunt invalidate de salutarea alegerilor „libere” din Egipt de către administraţia Obama şi de stimularea revoluţiilor Facebook în lumea arabă. Zeul banului a devenit mai puternic decât zecile de mii de morţi al căror sânge strigă din pământ ca sângele lui Abel. Interesele financiare sunt mai de preţ decât sutele de Biserici patrimoniu universal dărâmate de buldozerele extremiştilor. Liniştea prosperă, consumismul agresiv, labilitatea lăuntrică, secularizarea masivă, atomizarea de tip protestant, gustul croissant-ului proaspăt la all inclusive, sunt noile direcţii ale umanităţii de tip post-modern.
Holocaustul creştin poate fi oprit. Statele persecutoare de creştini pot fi avertizate sau chiar izolate de restul celorlalte. Un cuvânt rostit de un preşedinte inept într-o discuţie amicală despre bani, mulţi bani, poate salva viaţa a sute sau mii de oameni. În tot acest timp, occidentul se decreştinează din interior, obosit de plăcerile trupului, iar creştinii orientali se mută cu tot cu bisericile lor în ceruri.
Activarea conştiinţei publice a creştinilor şi trezirea din somnolenţa majorităţii care anesteziasză simţul jertfei şi al învierii sunt necesare astăzi mai mult decât oricând. Criza economică a occidentului derivă clar din degenerarea şi decadenţa morală a oamenilor lui. Omul fără Dumnezeu şi-a zidit raiul pe pământ şi este neputincios să-l întreţină cu tot mai multe bunătăţi, de vreme ce iadul interior al răutăţii sapă la rădăcinile umanităţii lui. Occidentalul e tot mai bogat şi tot mai singur. Şi pentru că bunăstarea creează dependenţă şi cere mereu tot mai mult, omul s-a văzut lovit de o indigestie a valorilor materiale. Criza economică nu e altceva decât o supradoză cu materie după care urmează şocul durerii şi al lipsei drogului."

[cristiboss56]

Sfânta Scriptură a fost tradusă în sute de limbi de pe tot cuprinsul pământului. În octombrie, anul acesta, va fi tipărită prima Biblie integrală în limba cecenă.
Traducerea nu s-a făcut după versiunile ruse sau slavone, ci după originalul ebraic şi grec, în colaborare cu Academia Rusă de Ştiinţe.
15 ani au fost necesari pentru o astfel de iniţiativă laborioasă, care va fi imprimată în 2000 de exemplare.
Este pentru prima oară când cecenii pot citi Biblia pe limba lor maternă şi integrală. Pentru poporul cecen, este o sărbătoare a credinţei şi a culturii şi semnul unei identităţi religioase şi naţionale.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va sfinţi sâmbătă, 29 septembrie 2012, un nou magazin al Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureştilor: „Galeriile Cuvântul Vieţii”. Magazinul este situat la parterul Palatului Nifon din strada Calea Victoriei Nr. 28 colţ cu Strada Doamnei nr. 1-3.

Amenajarea magazinului s-a făcut în ultimele trei luni, după cum ne informează TRINITAS TV.

Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureştilor va avea astfel 12 magazine, pe lângă cele două depozite de aprovizionare şi desfacere, din Bucureşti şi Ploieşti.

[cristiboss56]

Prin grija profesorilor Alexandrina Cernov şi Ilie Luceac din Cernăuţi, cu ajutorul Mănăstirii Putna, în data de 22 septembrie s-a slujit la Cernauca - Ucraina, fostă moşie a familiei Hurmuzachi, slujba Parastasului pentru Eudoxiu Hurmuzachi şi familia sa. S-a marcat astfel deschiderea colocviului „Personalităţi bucovinene: Eudoxiu Hurmuzachi şi epoca sa. Bicentenar Eudoxiu Hurmuzachi“. Au participat personalităţi ale vieţii culturale din România şi Cernăuţi.
Eudoxiu Hurmuzachi, istoric şi om politic român, alături familia sa au fost pomeniţi sâmbătă, 22 septembrie 2012, printr-o slujbă de pomenire oficiată de arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, împreună cu alţi trei preoţi români şi ucraineni. S-a marcat astfel deschiderea unui colocviu organizat de mai multe instituţii: Editura „Alexandru cel Bun“ şi Catedra de Filologie Română şi Clasică de la Universitatea din Cernăuţi, Consulatul General al României la Cernăuţi, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“, Universitatea Bucureşti, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina. Prin grija organizatorilor, la crucile de la mormintele membrilor familiei Hurmuzachi au fost montate plăci noi, de marmură, purtând textul inscripţiilor originale, astăzi deteriorate. După rugăciune, părintele Melchisedec Velnic şi domnul profesor Ilie Luceac au rostit câte un cuvânt de aducere-aminte. Cei prezenţi, atât invitaţi, cât şi credincioşi ortodocşi din satul Cernauca, au servit bucate tradiţionale, pentru odihna sufletelor răposaţilor membri ai familiei Hurmuzachi. În continuare s-a vizitat Hotinul, vechea cetate moldovenească şi fostul Palat mitropolitan din Cernăuţi. În zilele de 23 şi 24 septembrie, la Cernăuţi, s-au desfăşurat activităţile colocviului amintit. „Aici odihneşte Eudoxiu Hurmuzachi. Liberatorul Bucovinei şi marele istoric român“, aceste cuvinte au fost aşezate în 1934, de către conducerea Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rădăuţi, pe o cruce monumentală de la mormântul lui Eudoxiu Hurmuzachi, sintetizând cele două direcţii în care el a adus o contribuţie cu totul excepţională. Într-un frumos gest de continuitate şi nepieritoare aducere-aminte, conducerea liceului a schimbat în anul 2006 vechea cruce de lemn, afectată de trecerea timpului, cu o alta asemănătoare care străjuieşte mormintele astăzi, dar având aceeaşi inscripţie plină de recunoştinţă. Eudoxiu Hurmuzachi a trăit, a muncit şi s-a afirmat în perioada în care Bucovina s-a aflat sub stăpânire austriacă, fiind cea mai importantă personalitate a românilor de aici. În frământata luptă naţională şi confesională a românilor de aici, familia lui a jucat un rol de seamă. Astăzi se împlinesc 200 de ani de când s-a născut această personalitate marcantă a neamului românesc.
Familia Hurmuzachi, exemplu de vieţuire creştină şi românească
Eudoxiu Hurmuzachi se trăgea dintr-o veche familie de boieri având diverse dregătorii, slujitori credincioşi ai Ţării Moldovei. Familia a trecut în Bucovina în anul 1804, stabilindu-se la moşia Cernauca, la 15 km distanţă de Cernăuţi. Această vrednică familie a avut 12 copii, dintre care şapte au ajuns la maturitate. Atmosfera din sânul familiei se regăseşte în memoriile oaspeţilor de la Cernauca. Petru Ruşindilar a scris: „Astfel, Bucovina din leagănul întemeierii Principatului românesc Moldova, devine şi locul de pregătire a unităţii naţional-statale a românilor. Planul unirii tuturor românilor era subiectul de predilecţie al discuţiilor de la Cernauca şi Cernăuţi“. George Bariţiu a consemnat următoarele: „Casa lui Doxachi Hurmuzachi era altarul naţionalităţii şi limbii noastre“. Toţi cei cinci băieţi şi cele două fete ale familiei au fost crescuţi în spirit creştin şi naţional, virtuţile fiind aşezate la temelia educaţiei copiilor. Vorbind despre ei, Nicolae Iorga spunea: „Feciorii bunului boier Doxachi, atât de moldovean, de creştin, de gospodar“. În Testamentul publicat în ziarul „Telegraful Român“, bătrânul tată indică trei datorii pe care cei şapte fraţi trebuie să le aibă permanent în vedere, având să răspundă pentru ele în faţa lui Dumnezeu, înaintea oamenilor şi a urmaşilor. Acestea erau iubirea de patrie, iubirea de limbă şi iubirea de Dumnezeu. Pentru a nu se pierde în valul înstrăinării, românul trebuie să iubească patria, limba şi Biserica. „Românească este ţara aceasta în care trăim, câştigată şi păstrată cu sângele străbunilor şi înzestrată cu drepturi româneşti care n-au putut să apună, pentru că sunt o proprietate nepieritoare a ei. Limba română, sufletul naţionalităţii noastre, pe care ne-au păstrat-o străbunii în timpul barbariei, chiar cu răpunerea vieţii, a fost totdeauna şi este adevărata limbă a acestei ţări, nici un drept nu s-a aflat în puterea ca să o desfiinţeze. Biserica ţării noastre este Biserica Ortodoxă, odorul cel mai scump al sufletului nostru, care, cu toate că are drepturile cele mai frumoase, se află totuşi în împrejurările de faţă ameninţată de nişte împrejurări nefavorabile şi cere ajutorul fiilor săi ca să o apere“. Fraţii Hurmuzachi au scos primul ziar în limba română din teritoriul aflat sub stăpânire austriacă, intitulat „Bucovina“. Tot ei au determinat înfiinţarea catedrei de limba română la Liceul german de stat din Cernăuţi şi l-au adus aici pe Aron Pumnul, ilustrul dascăl al lui Mihai Eminescu. Alături de viitorul mitropolit Silvestru Morariu Andrievici şi de arhimandritul Miron Călinescu (care i-a predat religia la şcoală lui Mihai Eminescu), ei au făcut parte dintre membrii fondatori ai Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina. (Monahul Timotei Tiron)
Eudoxiu Hurmuzachi, repere biografice
Eudoxiu Hurmuzachi s-a născut la 29 septembrie 1812, ca al doilea fiu al vornicului Doxachi şi al soţiei sale, Ilinca, care i-au insuflat din copilărie credinţa ortodoxă şi iubirea statornică de neam. După studiile gimnaziale la Cernăuţi, pleacă împreună cu fratele său Constantin la Viena, unde studiază istoria şi dreptul, dobândind şi cunoştinţe în domeniul politic. În activitatea sa, ajunge în capitala Imperiului Otoman, unde cercetează arhive şi se familiarizează cu situaţia creştinilor de acolo. Întors la Viena, se înscrie la doctorat. În anul 1848, Eudoxiu se implică în mişcările revoluţionare ale românilor. El face parte din alcătuitorii Memoriului românilor din Austria (Transilvania, Banat, Ungaria şi Bucovina) în care se cerea înfiinţarea în zonele locuite de români a unui Mare Ducat românesc asemenea altor părţi ale Imperiului. Efortul românilor este răsplătit în 1849 prin stabilirea Ducatului Bucovinei, care însemna mai multă autonomie a românilor în cadrul Imperiului Austriac, prin dezlipirea de Galiţia şi limitarea eforturilor de deznaţionalizare de după 1775, când Bucovina a fost alipită Austriei. În 1852 Eudoxiu Hurmuzachi se întoarce la Viena şi lucrează în arhive, căutând informaţii privitoare la români. Cunoscător, pe lângă limba maternă, al limbilor germană, franceză, italiană, engleză, latină, polonă şi greacă, el începe o călătorie de studii în diverse oraşe europene, fiind sprijinit material de fratele său Constantin. În această călătorie va aduna circa 6.000 de documente istorice privitoare la români. În urma acestei munci asidue, sunt publicate 12 volume de documente. După o viaţă intensă, la 28 ianuarie/10 februarie 1874, în vârstă de 61 de ani, Eudoxiu Hurmuzachi trece la cele veşnice. El rămâne în memoria românilor ca un mare iubitor al poporului său, care n-a avut odihnă luptând pentru libertatea lui, pentru întărirea credinţei şi a limbii strămoşeşti. Curentul pe care l-a trezit în românii din Bucovina a pregătit conştiinţele pentru Unirea din 1918, câştigându-şi supranumele binemeritat de „liberatorul Bucovinei“.
Sursa informatiei : doxologia

[cristiboss56]

Legislativul australian a votat în mod covârşitor pentru păstrarea definiţiei tradiţionale a căsătoriei ca unirea între un bărbat şi o femeie, votând împotriva unei iniţaitive legislative care lărgea definiţia şi pentru cuplurile homosexuale.
Casa Reprezentanţilor a votat cu 98 de voturi faţă de 42 împotriva legalizării căsătoriilor homosexuale, a raportat Associated Press.
„Ca şi lideri creştini reprezentând diferite tradiţii şi biserici, ne unim pentru a afirma angajamentul nostru comun pentru a promova şi proteja căsătoria” a spus Cardinalul George Pell de Sydney.
Declaraţia liderilor creştini din Australia afirmă:„Onorăm iubirea unică între soţ şi soţie, rolul vital al tatălui şi mamei în viaţa copiilor şi idealul tuturor copiilor de a cunoaşte iubirea şi rolul modelator al tatălui şi al mamei”.
sursa: christianpost.com

[cristiboss56]

Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad s-a adresat Adunării Generale a Naţiunilor Unite, spunând că venirea a doua a lui Iisus Hristos este aproape. In învăţătura musulmană, Mântuitorul Iisus Hristos va veni la sfârşitul lumii, dogmă preluată din religia creştină. Preşedintele iranian a spus: „Dumnezeu Atotputernicul ne-a promis un om al bunătăţii, un om care iubeşte oamenii şi dreptatea absolută, un om care este fiinţa umană perfectă, numit Imamul Al Mahdi, care va veni împreună cu Iisus Hristos – Pacea să fie cu El”.
Conform credinţei musulmanilor şiiţi, urmată de Ahmadinejad, Iisus din Nazaret va veni din nou pe pământ, împreună cu imamul mai sus menţionat, pentru a aduce dreptate pe pământ.
El a adăugat: „Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat încă o şansă să particip la această întâlnire. Ne-am adunat aici să lucrăm împreună, să creăm o viaţă mai bună pentru întreaga comunitatea umană şi pentru naţiunile noastre”.
El a spus că creştinii, musulmanii, iudeii şi budiştii nu au nicio problemă în a trăi împreună: „Ei trăiesc împreună în mod confortabil şi într-o atmosferă de pace şi unitate”.
Ahmadinejad a spus însă că problemele curente şi incidentele amare ale istoriei sunt datorate „managementului greşit” şi „centrelor auto-proclamate de putere care s-au încredinţat diavolului”.
El a chemat liderii lumii să îşi pună încrederea în Dumnezeu şi să apere drepturilor omului.
Preşedintele a spus că opresiunea, imoralitatea, sărăcia şi discriminarea se vor sfârşi, pe când dreptatea, iubirea şi compasiunea vor birui.
sursa: http://www.christianpost.com