Inima

[Tartaruga]

Draga Ioan,

Eu ma pot incumeta sa le scriu unul cate unul cele peste 800 versete in care apare cuvantul "inima" in Biblie ca sa vedem la ce se refera fiecare si sa facem sinteza la urma. Nu stiu daca iti place ideea dar incep cu primul verset. Este vorba de Geneza 6:5

"Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că toate cugetele şi dorinţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele,
I-a părut rău şi s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ."

Pentru a verifica cuvantul folosit, am deschis Torah tradusa de evrei iar versetele suna asa:

"HASHEM saw that the wickedness of Man was great upon the earth, and that every product of the thoughts of his heart was but evil always. And HASHEM reconsidered having made Man on earth, and He had heartfelt sadness."

Am pus in bold si cuvantul heartfelt caci imi pare interesanta alegerea traducatorilor, cuvantul avand sensul de traire profunda si sincera, sau cum am spune si noi "din toata inima". Deci o tristete (sadness) profunda (heartfelt) a trait Dumnezeu vazand degradarea umana.
In ceea ce priveste interpretarea rabinica - se leaga de versetele anterioare si este foarte interesanta traducerea lor pentru ca este diferita de a noastra. Ei zic asa:

1. And it came to pass when Man began to increase upon the face of the earth and daughters were born to them,
2. the sons of the rulers saw that the daughters of man were good and they took themselves wives from whomever they chose.
3. And HASHEM said, "My spirit shall not contend evermore concerning Man since he is but flesh; his days shall be a hundred and twenty years
4. The Nephilim were on the earth those days - and also afterward when the sons of the rulers would consort with the daughters of man , who would bear to them. They were the mighthy who, from old, were man of devastation"

Si acum comentariul rabinic, il voi scrie direct tradus in romaneste:

1. and it came to pass - cand aceasta sintagma apare in Scripturi previne faptul ca ceva necaz va veni. In acest caz, capitolul nostru incepe cu istorisirea caderii rapide a omenirii in abis.

2. the sons of the rulers - ( paranteza - la noi in Biblie este tradus prin Fiii lui Dumnezeu !! - paranteza inchisa ) - Acestia erau fiii printilor si judecatorilor, pentru Elohim ( paranteza - Elohim este Dumnezeu drept, HASHEM este Dumnezeu milostiv - paranteza inchisa) implica intotdeauna functia de a conduce ca si in Exodul 4:16 and you shall be his master .
The daughters of man Fiicele omului erau fiicele populatiei generale; multitudinea, clasele de jos, care nu aveau puterea sa se opuna superiorilor. Astfel Torah incepe nararea tragediei vorbind despre subjugarea celui slab de catre cel puternic.

Potrivit multor comentatori, Sons of God Fii lui Dumnezeu sunt literalmente descendentii cu frica de Dumnezeu ai lui Set, in timp ce fiicele omului (implicand un popor mai putin spiritual) sunt descendentii imorali ai lui Cain. Rezultatul unor astfel de casatorii a fost faptul ca urmasii drepti ai lui Set au fost sedusi de aparatorii unei culturi depravate, fara Dumnezeu suferind astfel soarta care a distrus umanitatea.

3. My spirit shall not contend - tradus la noi nu va ramane Duhul Meu in .
Vazand ca umanitatea nu mai traia dupa aspiratiile Sale, Dumnezeu hotaraste ca nu va mai astepta, dezbatand cu Sine insusi ca pana atunci, daca sa distruga umanitatea din cauza pacatelor sale sau sa ii arate mila pentru ca era doar trup si nu putea supravietui fara mila.
Omul nu este vrednic ca spiritul lui Dumnezeu sa ramana in el din moment ce este doar trup asemeni celorlalte creaturi si sufletul lui este atras de carne mai degraba decat de Spiritul lui Dumnezeu.

a hundred and twenty years - 120 ani - Dumnezeu ar fi asteptat 120 ani inainte de a aduce Potopul pentru ca omenirea sa aiba suficient timp de cainta. Altii interpreteaza ca speranta de viata a omului s-ar fi diminuat treptat pana ar fi ajuns de maxim 120 ani.

4. The Nephilim Ei erau uriasi - aceeasi rasa care i-a terorizat pe spionii lui Moise (Numere 13:33). Ei au primit acest nume de la radacina to fall (a cadea) pentru ca au cazut si i-au facut si pe altii sa cada prin pacatosenia lor fara margini. Sau ca si alternativa, ei erau numiti asa pentru ca inima celor ce i-au vazut au cazut in admiratia staturii lor.

6. And HASHEM reconsidered - tradus la noi cu I-a parut rau lui Dumnezeu - Intr-un discurs patrunzator despre regretul si durerea profunda a lui Dumnezeu, Akeidas Yitzchak explica fapul ca "durerea profunda" nu contrazice faptul ca Dumnezeu cunoaste viitorul. (paranteza - sar peste exemplul dat, neinspirat dupa parerea mea - paranteza inchisa).
Dumnezeu nu pedepseste in mod capricios, asa cum ar parea. Doar dupa ce omul s-a cufundat in rau dincolo de limita de la care mai putea fi salvat, abia atunci a lasat Dumnezeu deoparte atributul Sau de mila adoptand atributul dreptatii.

-----------

Nu stiu daca va pare util ce am scris, pe cine intereseaza as putea scrie cate un verset pe zi din cele ce contin cuvantul "inima", daca insa nu gasiti interesant, ma pot opri la acesta. In cazul de fata, exact versetul ce contine cuvantul "inima" nu are interpretare rabinica. Pare evident insa ca este in acord cu Cuvantul Domnului: din inima vin rautatile noastre.

Adriana, ce-ti veni?
Pana iei tu rand pe rand cele 800 de precizari/acceptiuni/sensuri/locuri sau ce or mai fi, iesim la pensie. Chiar vrei sa iesim la pensie impreuna pe aceeasi inima?...:)....

Buna prima ta incercare, imi place, multumesc! Am de meditat acum...

P.S. Ambitioasa incercarea de a aborda un verset pe zi. M-ai lasat c-o palpitatie...
Tinind insa cont ca tu esti, in mod evident, un om ambitios, cu mare putere sufleteasca, apoi, ce sa zic... Iti vei castiga astfel a treia specialitate!!! In ... inima, de data asta...:)
Succes, Domnul fie cu tine! AMIN+

[Demetrius]

În prealabil postat de nutucutu

Oare in toate aceste versete e vorba de inima, de minte sau de suflet? Am citit marturia une femei care a beneficiat de un transplant de inima. Femeia era balerina, ii placea muzica clasica, mancarea mai sofisticata. Donatorul, mort intr-un accident de circulatie, era un adolescent caruia ii placeau hamburgherii, muzica hip-hop (parca asa se chema acea muzica gen "dupa blocuri"). Femeia povestea ca atunci cand s-a trezit dupa operatie a fost intrebata ce si-ar dori si a raspuns ca si-ar dori un hamburgher cu cartofi prajiti cu toate ca nu manca asa ceva si ar fi fost ultimul lucru pe care s-ar fi gandit rudele sau prietenii sa-l aduca la spital. Hamburgherii cu cartofii prajiti erau mancarea preferata a acelui adolescent. Eu m-am mirat citind asta pentru ca imi imaginam ca inima e doar un organ fizic care nu ne influenteaza in ceea ce suntem, facem sau gandim. S-ar parea ca nu e asa.

Am citit și eu despre un asemenea transplant de organ(nu inimă) și o astfel de patimă ”transplantată” de la un donator... alcoolic, la care primitorul a făcut totuși față.

[Tartaruga]

"Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmă bună şi a zis Domnul Dumnezeu în inima Sa: "Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinereţile lui şi nu voi mai pierde toate vietăţile, cum am făcut."

Traducerea evreiasca:

"HASHEM smelled the pleasing aroma, and HASHEM said in His heart : "I will not continue to curse again the ground because of man, since the imagery of man's heart is evil from his youth; nor will I again continue to smite every living being, as I have done".

Si acum comentariul rabinic:

In His heart (In inima Lui) Cand Scriptura utilizeaza acest termen, inseamna ca Dumnezeu tine ascunsa hotararea Sa si nu o dezvaluie unui profet, profetul fiind Noe in acele timpuri. Cand i-a poruncit lui Moise sa scrie Torah, Dumnezeu i-a dezvaluit ca ofranda lui Noe fusese acceptata si ca, in consecinta, Dumnezeu a hotarat sa nu mai aduca un alt Potop peste intreaga umanitate.

Is evil from his youth Omul primeste inclinatia rea de la nastere inainte de a avea intelepciunea si maturitatea sa o combata [insemnand ca instinctele animalice ale omului sunt innascute, in timp ce intelectul si dorinta spirituala de a se ameliora/imbunatati trebuie sa ii fie invatate si dezvoltate pe masura avansarii in varsta si capatarii maturitatii]. Astfel in timp ce fiecare este responsabil de pacatele sale, umanitatea luata ca un intreg nu trebuie eliminata complet din cauza pacatului. Dumnezeu va pedepsi oamenii in alt mod mai putin drastic.

-----


Interesanta opozitie intre inima lui Dumnezeu si inima omului, intre cugetele ce le anima pe fiecare din ele: uul spre bine si celalalt spre rau.
Si nu in ultimul rand: Dumnezeu are inima! La figurat binenteles :)

În prealabil postat de Tartaruga

"Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmă bună şi a zis Domnul Dumnezeu în inima Sa: "Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinereţile lui şi nu voi mai pierde toate vietăţile, cum am făcut."

Traducerea evreiasca:

"HASHEM smelled the pleasing aroma, and HASHEM said in His heart : "I will not continue to curse again the ground because of man, since the imagery of man's heart is evil from his youth; nor will I again continue to smite every living being, as I have done".

Si acum comentariul rabinic:

In His heart (In inima Lui) Cand Scriptura utilizeaza acest termen, inseamna ca Dumnezeu tine ascunsa hotararea Sa si nu o dezvaluie unui profet, profetul fiind Noe in acele timpuri. Cand i-a poruncit lui Moise sa scrie Torah, Dumnezeu i-a dezvaluit ca ofranda lui Noe fusese acceptata si ca, in consecinta, Dumnezeu a hotarat sa nu mai aduca un alt Potop peste intreaga umanitate.

Is evil from his youth Omul primeste inclinatia rea de la nastere inainte de a avea intelepciunea si maturitatea sa o combata [insemnand ca instinctele animalice ale omului sunt innascute, in timp ce intelectul si dorinta spirituala de a se ameliora/imbunatati trebuie sa ii fie invatate si dezvoltate pe masura avansarii in varsta si capatarii maturitatii]. Astfel in timp ce fiecare este responsabil de pacatele sale, umanitatea luata ca un intreg nu trebuie eliminata complet din cauza pacatului. Dumnezeu va pedepsi oamenii in alt mod mai putin drastic.

-----


Interesanta opozitie intre inima lui Dumnezeu si inima omului, intre cugetele ce le anima pe fiecare din ele: uul spre bine si celalalt spre rau.
Si nu in ultimul rand: Dumnezeu are inima! La figurat binenteles :)

Asociam mai degraba cu deosebirea (opozitia, lupta) dintre legea trupului si legea Duhului, din cuvantul Apostolului... Intrucat legea trupului poate "intepa"/infecta inima, navalind acolo ca un ac nesteril introdus, basca, de o mana nepriceputa (sau rau intentionata) intr-un organ vital...
Pe de alta parte, in intreg VT este o continua lupta a dragostei lui Dumnezeu pentru om si dragostea omului pentru jucariile trecatoare ale veacului. Omul pare dispus sa se prapadeasca pe sine, cu totul, in caruselul distractiilor. Ca un copil care adoarme jucindu-se. Ori, se pare ca Domnului nu ii place prea mult aceasta exagerare, aceasta conduita patimasa. Ca si cum Dumnezeu reaminteste mereu "Hei, copii, v-am trimis aici si pentru o treaba, nu doar pentru distractii!", iar omul trage mereu la joaca. Or, ceea ce intelegem este ca joaca asta nu-i deloc nevinovata, nu-i benigna, nu-i chiar joaca precum pare ci de-a dreptul cadere in moarte. In prizon cumplit, in orice caz. Bipolul placere-durere, pe care il abordeaza Sfantul Maxim Marturisitorul pare chiar jucaria de baza a ratacirii omului...
As avansa aici si tema libertatii. Se pare ca nu poate fi rupta, ontologic vorbind, dragostea de libertate. Or, aici e si buba. Omul concepe dragostea ca pe o joaca aparte, plina de delicii, in conditii de libertate totala, absoluta. Devenind prin asta prizonier, implicit strain de dragoste. Cum asa?
Cred ca cel mai bine as ilustra asta (sugerind un inteles anume) printr-un vis. Unul de neuitat, unul din "cele mari".
E simplu de descris:
Ma aflam intr-un fel de magazin, plin de oameni si inconjurat cu tot felul de bunatati, de articole. Parea ca se gaseste totul acolo (orice as fi poftit). Aveam insa si simtamantul fin ca ma aflu provizoriu in acel loc. Ma plimbam incantat printre rafturi, ma simteam extrem de agreabil, totul era perfect, practic nu-mi lipsea nimic. Doar ca... deodata... mi-a trecut prin minte sa ies, sa-mi vad de treaba mai departe... Si-n clipa aceea totul s-a schimbat! Camera a devenit deodata o celula in care eram prizonier. Cautam iesirea si n-o mai stiam... Oamenii mi se impotriveau, ma impiedicau in cautarea mea... Treptat aveam sa inteleg ca sunt prins intr-o cursa pe care nu o banuisem la intrare... M-a cuprins ingrijorarea, apoi frica, spaima... In momentul de groaza (si de furie, intrucat intelegeam ca am fost pacalit), am avut inspiratia sa ridic ochii in sus, de fapt mi-a atras atentia ceva si am ridicat instantaneu privirea... Astfel am devenit constient de un aspect nou: nu eram de fapt pe pamant, cum crezusem, ci ...dedesubt... in pamant, sub pamant... Si n-am mai avut vreme sa ma ingrozesc si mai tare: o prezenta oarecum omeneasca, asa ca un duh cu forma ghicita omeneasca, pasea agale, cu pas majestuos, deasupra capului meu, afara... A fost suficienta aceasta vedere si dintr-odata m-am trezit. Surprinzator, eram linistit... Desi visul fusese evident un cosmar ingrozitor. Linistea se instalase instantaneu.

Daca ar fi sa compar bucuria si placerea agreabila pe care o simteam acolo la inceputul visului, ea seamana clar cu toate bucuriile mele lumesti, e din aceeasi "pasta", textura emotionala, acelasi tip de satisfactii. Seamana cu "dragostele" mele. Iar starea de liniste si bucurie calma de la "evadare" seamana izbitor cu linistea pe care o experimentez uneori la slujbe... si nu numai...

Zic deci ca Dumnezeu ne vrea afara din cutiuta noastra cu miracole pamantesti. Iar asta se intampla doar in duh de credinta, deocamdata.

[Tartaruga]

În prealabil postat de ioan cezar

Asociam mai degraba cu deosebirea (opozitia, lupta) dintre legea trupului si legea Duhului, din cuvantul Apostolului... Intrucat legea trupului poate "intepa"/infecta inima, navalind acolo ca un ac nesteril introdus, basca, de o mana nepriceputa (sau rau intentionata) intr-un organ vital...

La Apostolul Pavel este foarte pregnanta aceasta opozitie, dar in acelasi timp tocmai acest trup al nostru este Templu al Duhului Sfant. Deci ar trebui sa existe posibilitatea unei armonii intre ele, un punct de echilibru. Iar eu cred ca acest punct de echilibru il avem cu totii, trebuie doar sa ni-l constientizam pentru ca el trece exact prin inima. Inima duhovniceasca bine-nteles. :)

În prealabil postat de Tartaruga

La Apostolul Pavel este foarte pregnanta aceasta opozitie, dar in acelasi timp tocmai acest trup al nostru este Templu al Duhului Sfant. Deci ar trebui sa existe posibilitatea unei armonii intre ele, un punct de echilibru. Iar eu cred ca acest punct de echilibru il avem cu totii, trebuie doar sa ni-l constientizam pentru ca el trece exact prin inima. Inima duhovniceasca bine-nteles. :)

Trupul nostru este DESTINAT SA DEVINA Templu, de aceea si insista Apostolul, eu asa inteleg.
Nu inteleg ca ar fi deja.
De pilda trupul meu in nici un caz nu cred ca este deocamdata, vai mie, altceva decat cocina... Dar poate deveni, teoretic, Templu, ca dealtfel trupul oricarui om, tinind caile cunoscute in Biserica (asceza, toate cele sfinte).
Astfel vine si echilibrul, sfintirea, transfigurarea trupului omenesc: prin asceza crestina, prin Sfintele Taine, prin toate ale Bisericii, prin impreuna-lucrarea dintre nevointa si harul lui Dumnezeu. Altfel nu pot concepe, sa mai ierti...

P.S. Prin "trup" si legea trupului nu inteleg musai corpul, soma. Cat "trupescul" din noi, adica lumescul, poftele, cele sufletesti (toate ale psihismului, inclusiv intelectul, exclusiv ratiunea) insa "coborite", cazute. In fond, toate cele ale pacatului, asta e "legea trupului" victorioasa-n om. De aici prima treapta a desavarsirii nu poate fi alta decat: despatimirea, lepadarea "trupescului"/lumescului din fiinta noastra, iar nu a somei...:) (Altminteri ne reintoarcem la mitul calaretului fara cap...)

[Demetrius]

Laudat fie Iisus!

În prealabil postat de Tartaruga

La Apostolul Pavel este foarte pregnanta aceasta opozitie, dar in acelasi timp tocmai acest trup al nostru este Templu al Duhului Sfant. Deci ar trebui sa existe posibilitatea unei armonii intre ele, un punct de echilibru. Iar eu cred ca acest punct de echilibru il avem cu totii, trebuie doar sa ni-l constientizam pentru ca el trece exact prin inima. Inima duhovniceasca bine-nteles. :)

Splendid!

În prealabil postat de nutucutu

Oare in toate aceste versete e vorba de inima, de minte sau de suflet? Am citit marturia une femei care a beneficiat de un transplant de inima. Femeia era balerina, ii placea muzica clasica, mancarea mai sofisticata. Donatorul, mort intr-un accident de circulatie, era un adolescent caruia ii placeau hamburgherii, muzica hip-hop (parca asa se chema acea muzica gen "dupa blocuri"). Femeia povestea ca atunci cand s-a trezit dupa operatie a fost intrebata ce si-ar dori si a raspuns ca si-ar dori un hamburgher cu cartofi prajiti cu toate ca nu manca asa ceva si ar fi fost ultimul lucru pe care s-ar fi gandit rudele sau prietenii sa-l aduca la spital. Hamburgherii cu cartofii prajiti erau mancarea preferata a acelui adolescent. Eu m-am mirat citind asta pentru ca imi imaginam ca inima e doar un organ fizic care nu ne influenteaza in ceea ce suntem, facem sau gandim. S-ar parea ca nu e asa.

Buna intrebare... Ma tem ca o vreme s-ar putea sa ne zapacim un pic, mai ales ca vin informatii noi si multiple (de pilda exegeza pe care o incepe Adriana, cu informatii nefamiliare, cel putin pentru mine, insa binevenite). Dar pentru un progres real in cunoastere (fie si de acest tip, al studiului si dezbaterilor) se pare ca e nevoie de asumarea unei etape provizorii de "tulburare a apelor". Cu ajutorul lui Dumnezeu vom afla si limpezire noua, mai tarziu... Ca vinul nou se pune in butoaie noi... Altfel baltim in scheme si (ne)intelesuri vechi. (nu, nu voiesc vreo inovare ci dimpotriva, o improspatare a interesului si a instrumentarului de intelegere a vechilor teme, fara a parasi, in ceea ce ma priveste, invatatura Bisericii)

O ipoteza prematura deocamdata este ca, intre anumite limite si repere, termenii de inima, minte si suflet sunt intersanjabili, practic sinonimi. Vom vedea, sper, cu vremea, cu harul Domnului!