Un exercitiu de imaginatie

[sophia]

In fond vorbim toti aici despre acelasi lucru, dar ii dam alt nume.

"Credinciosul ortodox nu trebuie sa isi imagineze nimic duhovnicesc (Doamne fereste-ne de orice imaginatie duhovniceasca care este draceasca). Orice imaginatie duhovnieasca este minciuna, este inselare... este similar nebuniei in ca si cum cineva ar spune: "nu ma uit pe geam sa privesc afara cu ochii fizici sa vad (cu mintea, creierul) natura asa cum este (real, obiectiv), ci imi imaginez eu (in mintea mea) o fabulatie despre realitatea lumii fizice vizibila prin fereastra"

Asta ce mai vrea sa insemne? Ce inseamna pentru tine in fond termenul duhovnicesc daca zici ca este dracesc?
Pentru mine duhovnicesc inseamna intru credinta.
Voi va dati seama cum smintiti aici oamenii?

Si exact asta spun si eu: mergem la moaste ca sa ne rugam la ele si sa le atingem spre mantuire trupeasca si ne rugam si le vedem/simtim si partea ne-trupeasca. Ei partea asta eu o consider imaginatia credintei. Trairea credintei. Trairea concreta a unui lucru abstract. Na, sa va dau si eu ceva fiilozofic.

In toate absolut, si mai ales in credinta intervine, fie ca vrem sau nu, atat concretul, fiinta, cat si abstractul.

Si in tot ceea incercati voi aici sa demonstrati, exact asa spuneti. Si eu spun la fel. Doar ca o numesc imaginatie, pentru ca nu pot pune mana pe dogma, regula, sfantul, sau Iisus, ci il port in minte si suflet.
Astea nu sunt lucruri dracesti.

Nu stiu sa explic altfel.
Pe Iisus il iubim pentru ceea ce intruchipeaza El.
Pe Iisus ca om, ca barbat, poate sa-l fi iubit mama Sa, unii apropiati din vremea lui.
Mie mi-ar fi placut sa cunosc si partea aceasta a Lui.

In fond asta a vrut Glykys sa spuna prin acest topic. pe cine am fi vrut sa cunoastem concret, ca latura umana. Si voi ati ajuns la filozofii fara margine.

Mai clar de atat nu pot sa explic.

[Eugen7]

În prealabil postat de sophia

In fond vorbim toti aici despre acelasi lucru, dar ii dam alt nume.

"Credinciosul ortodox nu trebuie sa isi imagineze nimic duhovnicesc (Doamne fereste-ne de orice imaginatie duhovniceasca care este draceasca). Orice imaginatie duhovnieasca este minciuna, este inselare... este similar nebuniei in ca si cum cineva ar spune: "nu ma uit pe geam sa privesc afara cu ochii fizici sa vad (cu mintea, creierul) natura asa cum este (real, obiectiv), ci imi imaginez eu (in mintea mea) o fabulatie despre realitatea lumii fizice vizibila prin fereastra"

Asta ce mai vrea sa insemne? Ce inseamna pentru tine in fond termenul duhovnicesc daca zici ca este dracesc?

Te rog sa nu cintesti printre randuri. Am afirmat ca "imaginaita duhovniceasca" este dracovenie. "vederea duhovniceasca" este binecuvantare!

În prealabil postat de sophia

Pentru mine duhovnicesc inseamna intru credinta.
Voi va dati seama cum smintiti aici oamenii?

Iertati-ma, dar nu cumva va smintiti singura? Studiati si traiti filocalia, acesta este indemnul meu... si acest indemn nu este sminteala.

În prealabil postat de sophia

Ei partea asta eu o consider imaginatia credintei. Trairea credintei. Trairea concreta a unui lucru abstract. Na, sa va dau si eu ceva fiilozofic.

Vreti sa ne luptam filozofic! Ei bine... ati castigat, eu ma dau "batut" (nu invins) caci nu sunt interesat de victorii filozofice... ci sunt interesat de evidentierea vederii duhovnicesti conform Sfintilor Parinti.

"Trairea concreta a unui lucru abstract" ce o mai fi si asta. Din cate cunosc, obiectele matematice sunt abstrace si de aceea realitatea lor (existentiala) obiectiva este discutabila. Deici cum poti trai concret un lucru abstract?

Vederea duhovniceasca nu este abstracta... ci reala. Experierea harului lui Dumnezeu sub forma de lumina (taborica, Schibara la Fata) este REALA si nu abstracta sau simbolica.

În prealabil postat de sophia

Si eu spun la fel. Doar ca o numesc imaginatie, pentru ca nu pot pune mana pe dogma, regula, sfantul, sau Iisus, ci il port in minte si suflet.
Astea nu sunt lucruri dracesti.

Iertati-mi indrazneala dar Sfanti ne indeamna "cercetati duhurile".
Astfel orice credinta diferinta de cea a Sfintilor Parinti trebuie privita foarte foarte foarte atent duhovniceste (sub aspect teologic, teopraxic, teognostic) pentru a vedea daca este vorba de: nedeplinatate, schisma, erezie... dracovenie (evidenta in cazul bionergeticienilor, reiki...)
Asadar, afirm ca nu stiu multe, insa stiu sigur ca Adevarul deplin (teologic, teopraxic, teolgnostic) este inechivoc si eshaustiv in filocalie, invatatura Sfintilor Parinti.

În prealabil postat de sophia

Si voi ati ajuns la filozofii fara margine.

Filosofia = dragostea de intelepciune
Filocalia = dragostea de frumos.
Filocalia este adevarata filosofie. Caci Hristos Iisus este inzvorul intelepciunii si al frumusetii.

Noi nu filozofam (adica nu cautam sensuri existentiale noi) ci noi incercam sa urmam pe Sfintii Parinti, filocalia cunoaste deja duhovniceste filozofia adevarata, cea duhovniceasca (are raspunsurile existentiale specifice filozofiei duhovnicesti, cauza si scopul universului: hristocentric). "va rog sa imi fiti urmaritori mie percum si eu urmez lui Hristos"

În prealabil postat de sophia

Mai clar de atat nu pot sa explic.

Nu va sfortati in acest sens... sophia=intelepciune si astfel va indemn sa mergeti al Sfanta Biserica, sa va spovediti... si harul lui Hristos Iisus lucreaza.

Iertati-ma daca v-am suparat (smintit) prin cuvintele mele... mai vorbesc si cand nu trebuie, si ce nu trebuie cateodata. Retinei va rog doar indemnul de mai sus.

Doamne ajuta.