Citat:
În prealabil postat de Yasmina
Asa si ? Trebuie sa punem toate accidentele astea pe seama povestilor sau a desenelor animate???
Si eu am avut un copil vecin care s-a inspirat din povestea"Alladin si covorul fermecat" si dus a fost pe balcon,cu pres cu tot de la etajul 4... Nu s-a mai ales nimic de el!
Eu am facut o gramada de boacane fara a ma inspira de niciunde.Pai in care desen animat eroul"gusta" lesie ramasa de la facutul sapunului?
Ca o ironie a sortii(ca acum nu-mi plac sporturile) cand eram copil eram obsedata de gimnaste si patinatoare :)
Faceam fel de fel de exercitii toata ziua,pana cand mi-a venit idea sa folosesc sarma de rufe a bunicilor;a mers o zi,doua pana cand intr-o zi s-a rupt si mi-am rupt si nasul,mi-am fracturat si barba,m-au bandajat doctorii fata ca ai unei mumii  (
Asa m-am dus la serbarea de sfarsit de an...
|
Saracul copilas si saracii parinti

(
Accidentele trebuie puse doar pe imaginatia copilului care se hraneste din ceea ce vede in jur fara discernamant. Mintea copiilor este ca un burete, absoarbe multa informatie din jur fara sa trieze prea mult. Insa apoi copiii nu sunt impresionati in acelasi mod de cele vazute si nu isi folosesc imaginatia in acelasi mod. Mie de exemplu imi placea Superman si am sarit de la etajul 7 ca sa zbor... dar doar in vis, niciodata in realitate, dar asta pentru ca deja aveam discernamant cand am vazut filmul.
De aceea raman la ideea ca este important ca parintii sa selecteze pe de o parte ceea ce dau copiilor sa vada, si pe de alta parte sa le explice cand e nevoie care este realitatea, ceea ce pot ei sa faca. Si asta pana ajung la varsta in care pot discerne si singuri.