"Adevarata stiinta duce la credinta"

[Ekaterina]

"In realitate, marii savanti au crezut in Dumnezeu. Galileo Galilei, Johannes Kepler, Robert Boyle, Mihail Vasilievici Lomonosov, Blaise Pascal, Gottfried Leibniz, Isaac Newton, Michael Faraday, James Joule, Lord Kelvin, James Maxwell, toti acestia credeau cu tarie in Dumnezeu.

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630), unul dintre intemeietorii Astronomiei moderne, spunea: Cred numai si numai in slujirea lui Hristos. Intentionam sa devin teolog, dar vad acum ca prin stradaniile mele Dumnezeu este slavit si in astronomie, intrucat cerurile spun slava lui Dumnezeu.

Fizicianul Isaac Newton (1642-1727), descoperitorul legii gravitatiei universale, minunandu-se de armonia sistemelor ceresti, spunea: Acest sistem extraordinar al soarelui, planetelor si cometelor poate sa apara doar din lucrarea unei Fiinte inteligente si atotputernice.

Fizicianul James Joule (1818-1889), unul dintre intemeietorii Termodinamicii, marturisea: Dupa cunoasterea si implinirea voii lui Dumnezeu, urmatorul meu tel este sa cunosc cat pot de mult despre atributele Sale intelepciunea Sa, puterea si bunatatea Sa, asa cum sunt ele aratate de lucrarea mainilor Sale.

Fizicianul William Thomson (Lord Kelvin, 1824-1907) a zis: Pretutindeni in jurul nostru se afla dovezi coplesitoare ale unui proiect divin. Conceptia ateista mi se pare atat de lipsita de sens, incat nici nu o pot exprima in cuvinte.

Medicul Nicolae Paulescu (1869-1931), descoperitorul insulinei, combatand teoria ateista a evolutiei speciilor, a zis: Generalizari nejustificate, rationamente defectuoase iata firul cu care este cusuta doctrina transformarii speciilor. In urma cercetarilor biologice, el a ajuns la urmatoarea concluzie: Viata este efectul a doua cauze imateriale: una, cauza secundara sau sufletul – unica pentru fiecare fiinta vietuitoare; alta, cauza primara, sau Dumnezeu – unica pentru totalitatea fiintelor vietuitoare.

Adevaratul om de stiinta ajunge la concluzia existentei Ziditorului. Studiind stiintele in continuare, el cauta intelepciunea Ziditorului aratata in zidiri. De aceea Sfantul Grigorie Palama zice: Deci care ar trebui sa fie lucrarea si telul celor ce cauta intelepciunea lui Dumnezeu din zidiri? Oare nu dobandirea adevarului si slavirea Ziditorului? Aceasta este vadit tuturor. Insa cunoasterea filosofilor pagani este departe de amandoua aceste teluri. Adica filosofii pagani nu au fost in stare sa faca trecerea mintala de la zidire la Ziditor. Sa laudam si noi si sa ne minunam contempland aceasta mareata lucrare a lui Dumnezeu: toata zidirea cea vazuta. Inca si inteleptii elinilor o lauda si o admira, cercetand-o. Insa noi facem aceasta spre slava Ziditorului, in vreme ce ei impotriva slavei Lui. Caci ei slujesc in chip nefericit fapturii, in loc sa-l cinsteasca pe Cel ce a zidit-o".

Dialoguri despre Stiinta si Credinta, de Ioan Vladuca

[Eugen7]

În prealabil postat de Ekaterina

Adevaratul om de stiinta ajunge la concluzia existentei Ziditorului.

Daca este ajutat de Dumenzeu, de teologie, de Biserica, sa isi continue onest, liber activitatea sa stiintifica ... caci multi dusmani are omul de stiinta si stiinta: filozofii atei, duhurile necurate, satana... ifatuarea intelectuala, desfranarea intelectuala, mandria si slava desarta!!!

În prealabil postat de Ekaterina

Studiind stiintele in continuare, el cauta intelepciunea Ziditorului aratata in zidiri.

Afirmatia dvs este eronata si tendetioasa.
Stiinta nu isi propune nici sa infirme nici sa confrime un Ziditor, Creator. Din punct de vedere filozofic si teologic, stiinta este neutra.

Scopul stiintei este acela de a explica modului in care functioneaza universul.

Stiinta se defineste ca fiind: studiul naturii (exclusiv a obiectelor si fenomenelor materiale) prin observatie si rationament.

Batalia cumplita se da insa intre teologie si filozofie. Cum intrpretam datele stiintifice? Ce sens le dam?
1) Un sens teologic care sa afirme inechivoc existenta Creatorului si astfel oamenii sa slaveasca pe Dumnezeu: "Domane Tu toate cu intelepciune le-ai facut"?
2) Un sens filozofic ateu: totul este intamplare... universul functioneaza in acest mod fara un scop anume. Omul nu are "voie" sa caute un sens al existentei... (iata una din marile dracovenii ale epocii noastre).

Asadar sa luam aminte fratilor. Domnul Iisus Hristos sa ne lumineze cu harul Sau.

În prealabil postat de Ekaterina

De aceea Sfantul Grigorie Palama zice: Deci care ar trebui sa fie lucrarea si telul celor ce cauta intelepciunea lui Dumnezeu din zidiri? Oare nu dobandirea adevarului si slavirea Ziditorului? Aceasta este vadit tuturor. Insa cunoasterea filosofilor pagani este departe de amandoua aceste teluri. Adica filosofii pagani nu au fost in stare sa faca trecerea mintala de la zidire la Ziditor. Sa laudam si noi si sa ne minunam contempland aceasta mareata lucrare a lui Dumnezeu: toata zidirea cea vazuta. Inca si inteleptii elinilor o lauda si o admira, cercetand-o. Insa noi facem aceasta spre slava Ziditorului, in vreme ce ei impotriva slavei Lui. Caci ei slujesc in chip nefericit fapturii, in loc sa-l cinsteasca pe Cel ce a zidit-o".
Dialoguri despre Stiinta si Credinta, de Ioan Vladuca

Slava Domnului intru Sfintii Sai (precum Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Maxim Marturisitorul, Sfantul Ioan Damaschin, Sfantul Simeon Noul Teolog, Safantul Nichita Stithatul, Sfantul Luca al Crimeei, Sfantul Serafim de Sarov...).

Tot Sfantul Grigorie Palama afirma: "stiinta este buna daca este folosita cu masura... caci vai de omul care isi risipeste viata in stiinta si nu ia aminte la sufletul sau". Consider ca putem vorbi in acest caz de desfranare intelectuala.
http://www.cartiortodoxe.ro/cartea-c...itru,-pr..html
"Viata si invatatura Sfantului Grigorie Palama - Pr.Prof. Dumitru Staniloae"

[Eugen7]

Si pentru ca veni vorba de credinta...

Deplinatatea actiunii credintei este cunosterea lui Iisus Hristos. Doar atunci vom striga impreuna cu Iov: " Din spusele unora si ale altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a vazut. Pentru aceea ma urgisesc eu pe mine insumi si ma pocaiesc in praf si cenusa ". (42, 5-6).

"noi am crezut si am cunoscut ca TU este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu" (Ioan 6)
"noi ceea ce stim vorbim si ceea ce am vazut marturisim" (Ioan 3)
"cum pot eu sa vorbesc de rau pe Dumnezeu cand simt Duhul Sau in pieptul meu" (Iov)

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Afirmatia dvs este eronata si tendetioasa.
Stiinta nu isi propune nici sa infirme nici sa confrime un Ziditor, Creator. Din punct de vedere filozofic si teologic, stiinta este neutra.
Scopul stiintei este acela de a explica modului in care functioneaza universul.

Ekaterina a dat un citat, nu e afirmatia ei. Iar afirmatia din citat nu este eronata sau tendentioasa, poate nu ai inteles sensul. Este foarte corecta si adevarata din punct de vedere al credintei. Este legata de propozitia dinainte: "Adevaratul om de stiinta ajunge la concluzia existentei Ziditorului. Studiind stiintele in continuare, el cauta intelepciunea Ziditorului aratata in zidiri."
Adica omul de stiinta credincios cerceteaza adevarul gandindu-se ca pe toate le-a facut Dumnezeu. Si vede intelepciunea cu care le-a facut Dumnezeu pe toate, pentru ca de fapt toul este o minune, dar noi fiind obisnuiti cu ele nu ne mai dam seama, credem ca e ceva obisnuit.
Asa gandeau si oamenii de stiinta in trecut, unii chiar afirmau cat de frumos a facut Dumnezeu totul. Si in vest la inceput cei ce se ocupau cu stiinta cautau sa vada cum a facut Dumnezeu toate lucrurile. Dar apoi au parut ateii si nu mai credeau ca exista un Creator, asa ca au incercat sa separe stiinta de orice credinta.
De un secol si ceva au trecut nu de la ce se poate observa si experimenta la speculatii despre macrounivers si microunivers. Si au tot lansat teorii, celor mai plauzibile le-au dat temporar credit si asa avem azi unele teorii bazate mai mult pe filozofie, nu pe stiinta (cele despre macrocosmos si microcosmos). Pe timpul lui Einstein se sustinea ca exista eter in univers, Einstein a trecut in ipoteza ca nu exista si pe baza acestei ipoteze a lansat teoriile sale.

[catalin2]

Asadar stiinta si ortodoxia nu sunt niciodata incompatibile, dar e vorba doar de stiinta adevarata, si nu de speculatiile filozofice transformate apoi in teorii care contravin credintei.

[Eugen7]

În prealabil postat de catalin2

stiinta si ortodoxia nu sunt niciodata incompatibile, dar e vorba doar de stiinta adevarata, si nu de speculatiile filozofice transformate apoi in teorii care contravin credintei.

Sunt intru totul de de acord cu acesta asertiune.

Precizez insa ca stiinta adevarata este cea care nu isi depaseste limitele: studiul modului de functionare al universului prin observatie si rationament.

Astfel stiinta nu va putea spune niciodata care este cauza si scopul acestui mod de functionare al universului. Doar teologia poate oferi raspunsul adevarat la aceste intrebari. Filozofia il intuieste... dar "taramul" filozofiei are marele dusman: demonul madriei, infatuarea intelectuala al carui tinta este inechvoca: ateismul (culmea mandriei si a nebuniei: nu avem nevoie de Dumenzeu... nu exista pronie). Asta nu inseamna ca nu exista si filozofi care au intutit ca in om constiinta este glasul chipului lui Dumnezeu, deci implicit nu doar exista Dumnezeu dar omul comunica cu Dumnezeu prin intermediul constiintei: Socrate spre exemplu.

Sfintii Parinti filocalici afirma inechivoc (asemenea lui Socrate): de vrei sa stii daca ceea ce faci este dupa voia lui Dumnezeu sau nu, asculta-ti constiinta. (Referinta Sf. Nichita Stitathul - Viata Sfantului Seimeno Noul Teolog). Desigur ca in Biserica constiinta si comunicarea cu Hristos Iisus prin intermediul Sfintelor Taine, prin conlucrarea cu harul lui Dumnezeu este la un nivel de neimaginat pentru filozofi... caci Sfintii Parinti Filocalici l-au vazut pe Dumnezeu (harul Sau, energia Sa) asa cum Sfintii Moise si Sfantul Ilie l-au vazut pe Tabor... si asa cum l-au vazut pe Tabor Sfintii Apostoli Petru, Ioan, Iacov...
Doar in Biserica, prin Sfintele Taine intru Hristos Iisus apare constiinta hristificarii, indumnezeirii omului prin harul lui Dumnezeu.

Acolo pe Tabor, ravna Sfantului Ilie Tesviteanul a fost implinita deplin, acolo pe Tabor la Schimbarea la fata, inima (intelectul, dragostea) Sfantului Ilie Tesviteanul care ardea de dragostea lui Dumnezeu caci voia sa il vada pe Dumnezeu... s-a saturat si s-a odhnit deplin.
In perioada Vechiului Testament Sfantul Ilie Tesviteanul nu a putut sa il vada pe Dumnezeu... a vazut doar urma Lui "ca o boare de vant" care il tragea pe Sfatnul Ilie Tesviteanul catre Tabor... catre Schimbarea la Fata.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[glykys]

Toti oamenii cu adevarat intelectuali pe care ii cunosc - nu produsele comuniste - sunt oameni credinciosi.

[Eugen7]

În prealabil postat de glykys

Toti oamenii cu adevarat intelectuali pe care ii cunosc - nu produsele comuniste - sunt oameni credinciosi.

Inseamna ca esti doar in medii intelectuale de credincisi. Si mai inseamna ca numesti intelectuali adevarati doar pe cei care au si intelectul (mintea) luminata de Duhul Sfant. Bine faci.

Totusi facultatea intelectului (rationala si contemplativa) este specifica speciei umane. Exista si intelectuali filozofi precum Socrate care au marturisit adevarul in ceea ce priveste virtutea, constiinta. Si ei au o doza de adevar (caci sunt dupa chipul lui Hristos) insa nu deplin.

In mediile intelecutale unversitare, cercetare, tehnologie sunt si filozofi onesti (care spun ca nu stiu cand sunt intrebati de existenta lui Dumnezeu sau ca nu ii intereseaza)... dar este si intunericul dracesc al ateismului care robeste mintile multor intlectuali si ii face fie sa afrima cuprinsi de mandrie si slava desarta: Nu avem nevoie de Dumnezeu... existenta universului nu are un sens si un scop.

E o lupta cumplita... caci idolatria din vechime care ii robea pe oameni sa se inchine la zei, a fost astazi inlocuita cu idolatria nihilismului, a negarii, a ateismului, a materiasmului filozofic ... ei sunt asemenea celor descrisi de cuvintele Sfatnului Pavel "sa bem si sa mancam caci maine vom muri, nu este inviere". Atunci erau putini... acum sunt multi caci si satana si duhurile necurate se adapteaza fiecarui veac, stiintei timpului... profita de orice ca sa il indeparteze pe om de Dumnezeu, de Sfanta Biserica, De Sfintele Taine, de Sfintii Parinti... de Hristos Iisus, de harul Duhului Sfant, de Maica Domnului... de cruce, de Schimbarea la Fata, Tabor!

Asadar sa luam aminte, sa nu ne hazardam, sa nu subestimam adeversarul: patimile, pacatele si demonii. Doar mila lui Dumnezeu ne tine si scopul vietii omului este trairea Evangheliei, dovandirea harului Duhului Sfant.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Sunt intru totul de de acord cu acesta asertiune.

Precizez insa ca stiinta adevarata este cea care nu isi depaseste limitele: studiul modului de functionare al universului prin observatie si rationament.

Astfel stiinta nu va putea spune niciodata care este cauza si scopul acestui mod de functionare al universului.

Asta e si problema, ca teorii filozofice au ajuns sa fie acreditate ca stiinta si sa se incerce construirea unei argumentatii stiinitifice cu orice pret. La fel a fost cazul teoriei evolutioniste, care la inceput a fost o teorie filozofica iluminista preluata de la ganditorii antici. Sau formarea universului.
Adrian Lemeni pe care il dadeai la bibliografie spune: "Karl Popper definea o teorie ca fiind stiintifica numai in masura in care ea este verificabila experimental. Din acest punct de vedere cosmologia nu poate fi sigura pe caracterul stiintific al supozitiilor facute, deoarece predictiile ei pentru a putea fi verificate experimentale ar necesita conditii ce depasesc (si vor depasi totdeauna) posibilitatile terestre."

[Dumitru73]

În prealabil postat de Eugen7

Sunt intru totul de de acord cu acesta asertiune.

Precizez insa ca stiinta adevarata este cea care nu isi depaseste limitele...

în toată istoria ei ştiinţă si-a depăşit întotdeauna limitele.