despre imbracaminte si machiaj

[Tartaruga]

În prealabil postat de Yasmina

Deoarece,in vremurile actuale vestmintele sunt un accesoriu indispensabil fiecarei activitati in care suntem implicati.Avem un cod vestimentar pt orice:tinuta pt scoala,tinuta pt vacanta,tinuta pt petreceri,tinuta pt vizite la biserici si manastiri,tinuta pt sport.

Rugaciunea,prin definitie este procesul prin care incercam sa ne conectam la Dumnezeu iar in acest demers procesul opus este deconectarea de pamantesc,relaxarea,parasirea gandurilor legate de instincte.
Atentia catre haine si aspect exterior trebuie lasata pe locul secundar,daca nu tertiar :)


As intelege daca niste sportivi,in graba mare dintre 2 antrenamente si o competitie ar trece si pe la biserica imbracati in costum sportiv...Orice se poate intelege,mai putin cei neispirati care pleaca imbracati nepotrivit de acasa,cu bunastiinta :)

Intr-adevar, totul nu este decat un cod vestimentar stabilit de societate. Cum biserica este un loc sfant, codul vestimentar ales tine cont de murdaria din privirea oamenilor. Cu cat privirea este considerata mai murdara, cu atat vestimentatia acopera mai mult din corp. In sport insa, codul vestimentar tine cont de aspectul practic, de utilitate, nu se sinchiseste de ochii murdari ai lumii acesteia si iata ca nici oamenii nu privesc murdar cu exceptia celor indoctrinati sa faca asa si care se dau de gol prin modul cu care isi acopera propriile femei de privirile lor si a altora.

Sa va spun o intamplare din manastire. M-am dus sa imi vizitez sora care se afla in manastire. O schimbase pe cea in care se afla inainte si ducandu-ma eu sa o vad, stau de vorba cu stareta care de-abia astepta sa vina cineva din familie pentru ca era disperata, nu stia cum sa o scoata la capat cu sora mea. Ceea ce mi-a spus m-a facut sa zambesc pentru ca stareta era o femeie cat se poate de cu capul pe umeri (si fara scoala! Abia acum face liceul!!), in timp ce sora mea este o habotnica hranita cu toate cartile filocalice, vieti de sfinti etc. Ca atare stareta incepe sa se planga printre altele cum sora mea merge la toaleta trecand prin mijlocul muncitorilor ce lucreaza pentru ele, in loc sa ia alt drum si sa-i ocoleasca, ca doar diavolul da ispite. Zambind am intrebat-o daca asa si este. Nu mi-a raspuns la intrebare ci a insistat pe ideea ca sora mea nu are ce trece prin mijlocul lor. Tare simpatica era stareta cum se framanta ea pentru sora mea neputand intelege ca ea (sora mea) este cu mintea de mult in cer, nu mai observa pamantul acesta. De aceea o alta plangere a fost ca sora mea sta complet nemiscata in timpul slujbei, nu minute in sir ci o ora si peste. Concluzia ei a fost: cum face sora mea rugaciunile din slujba daca sta atat de nemiscata? Ehe, le face si inca cum! I-am spus totusi surorii sa se mai miste si ea din cand in cand ca altfel o sperie pe stareta care nu-i obisnuita cu dinastea. A ras, amuzata de reactia staretei. Si mi-a zis: bine. Si multe ar fi de spus despre aceste coduri stabilite de societate dupa masura celor mai slabi. Ca atare si sora mea, a trebuit sa se adapteze codurilor staretei, si acum este mai bine, stareta este mai multumita :) Ce mi-a placut la stareta, pe langa franchetea ei si grija pentru bunul mers al manastirii, mi-a placut si modul in care isi purta baticul: exact ca piratii, ca sa aiba gatul descoperit caci era tare cald, si ea este si putin grasuta :) Simpatica, este stareta cea mai simpatica pe care am vazut-o pana acum, dar e drept ca nu am vazut prea multe :)