filioque

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de delia31

Intrebare: Stiind ca in fiinta nou-nascutului din pestera din Betleem se afla intreaga firea divina cea nedespartita si comuna tuturor celor trei ipostasuri dumnezeiesti, intrebarea ar fi: inainte ca acest bebelus divino-uman sa se nasca, pe cand inca era nedesavarsit in faza embrionara in pantecele fecioarei, Persoana Tatalui si Persoana Duhului Sfant erau separate ipostatic de Persoana Fiului celui nascut din veci, dar a carui fire umana nu era inca deplin constituita?

Mai întâi, o clarificare terminologică: atunci când spunem "uniune ipostatică" ne gândim la cele două naturi (firi) ale lui Isus şi nu la cele trei Persoane ale Dumnezeirii. De aceea, a susţine că Sfânta Fecioară este Maica lui Cristos, dar nu şi Maica lui Dumnezeu, este negare a uniunii ipostatice.

În anul 557, Sfântul Părinte scrie o scrisoare regelui Childeric prin care clarifică faptul că Isus, întrupându-Se, nu a părăsit Tronul Ceresc. Prin urmare, nici când Isus era embrion locul Lui în Cer nu era gol. Chenoza trebuie înţeleasă ca o coborâre a lui Dumnezeu în planul uman, nu că Dumnezeu îşi abandonează dumnezeirea. Cum se poate ca Isus să fie prezent, ca om, în pântecele Preacuratei în timp ce acelaşi Isus este prezent, ca Dumnezeu, în Cer, pe pământ şi în tot locul, niciun veac nescăpându-l din putere ? Mister al credinţei !

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În anul 557, Sfântul Părinte scrie o scrisoare regelui Childeric prin care clarifică faptul că Isus, întrupându-Se, nu a părăsit Tronul Ceresc. Prin urmare, nici când Isus era embrion locul Lui în Cer nu era gol. Chenoza trebuie înţeleasă ca o coborâre a lui Dumnezeu în planul uman, nu că Dumnezeu îşi abandonează dumnezeirea. Cum se poate ca Isus să fie prezent, ca om, în pântecele Preacuratei în timp ce acelaşi Isus este prezent, ca Dumnezeu, în Cer, pe pământ şi în tot locul, niciun veac nescăpându-l din putere ? Mister al credinţei !

E corecta invatatura din acea scrisoare. Facand o scurta paranteza e o problema doar cu sintagma "Sfantul Parinte", facand referire la invatatura catolica. Sfintii sunt canonizati dupa moarte, altfel se ajunge ca la neoprotestanti, unde toti sunt sfinti in viata dupa ce se boteaza la ei. Mai mult, in acest caz e vorba de Papa Pelagius I despre care e discutia ca a semnat pentru inavatura monifizita, e adus si ca argument impotriva infailibilitatii papale.
Inchei paranteza si revin la scrisoare, in cadrul Sfintei Liturghii se spune: "În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi pe scaun împreună cu Tatăl şi cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le Cel ce eşti necuprins."
Ca o concluziela ceea ce s-a discutatpana acum, scrie in continuare in articol: "Ca Dumnezeu Hristos nu s-a despărţit niciodată de Tatăl şi de Duhul, Tatăl , Fiul şi Duhul Sfânt fiind „Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită”, umplându-le toate, El Însuşi fiind necuprins."