![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Citat:
DEFINITIE OBIECT, in abordarea budista, reprezinta orice aspect cogniscibil al realitatii - inclusiv persoanele - in sensul ca pot fi cunoscute. Obiectele sunt de doua feluri obiecte-posesoare si obiecte non-posesoare. OBIECT-POSESOR Definitie: Un obiect-posesor este un aspect functional al realitatii care exprima sau cunoaste un alt obiect. Obiectele-posesoare sunt de trei feluri: 1. sunete-expresive 2. persoane 3. minti (felurite tipuri de constientizari) |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Sunetele sunt de doua feluri: sunete-expresive si sunete neexpresive.
Sunetele expresive sunt "posesoare" pentru ca exprima alte aspecte ale realitatii (mintii care le percepe) decat propria lor natura. Sunetele neexpresive nu sunt posesoare pentru ca nu au un inteles asociat, altul decat propria lor manifestare. Exemplu: rapaitul ploii, trosnete, suieraturi... Sunetele expresive sunt denominarile si frazele (propozitii), formate din unitatile structurale bazale: literele. Literele, in aceasta acceptiune, nu reprezinta pur si simplu expresia lor grafica ci sunt sunetele exprimate vocal. In scripturi se spune: Literele sunt generate prin forta motivatiei, Prin intentia inimii, Partea profunda a mintii. Sunetele expresive au o aplicabilitate esentiala in procesul spiritual. Dharma nu poate fi inteleasa si nici pusa in aplicare fara sunete expresive. Ansamblul invataturilor dharmice mai sunt denumite, din aceasta perspectiva: sunete expresive supreme. |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Citat:
"Persoana" este un "eu" imputat mental in baza oricarui din cele cinci agregate: - agregatul formei - agregatul simtirii - agregatul discriminarii - agregatul constientizarii - mintile primare / definite ulterior - factorii compoziti - factorii mentali /definiti ulterior Se spune ca sunt "agregate" pentru ca fenomenele in baza carora este imputat un "eu" sunt compuse. Last edited by florin.oltean75; 30.06.2012 at 23:30:09. |
|
#4
|
||||
|
||||
|
------------------------------------------------------
Aplicatiile intelegerii "persoanei" in practica Dharmei (exercitiul contemplativ) Este necesara o intelegere corecta atat al aspectului conventional al "persoanei", cat si al celui ultim. Dpdv conventional, functia de baza, intrinseca, a "persoanei" este facerea actiunilor (fara putinta de a se opri - "condamnarea la miscare") si culegerea roadelor acestora. Intelegand ca "persoana" este, in esenta, pur si simplu o forma de constientizare mentala conditionata de cele cinci agregate, dar ca aceasta nu poate fi identificata la modul ultim in interiorul acestora, incepem sa realizam natura ultima a "persoanei" (dincolo de icoanele mintii). Realizarea naturii ultime (chipul adevarat - dupa asemanarea dumnezeiasca - FARA ICOANA -) este cea care elibereaza cu adevarat din lanturile procesualitatii (miscarile pacatoase). --------------------------------------------------------------------- Kelsang Gyatso Last edited by florin.oltean75; 30.06.2012 at 23:47:56. |
|
#5
|
||||
|
||||
|
Citat:
Mintea este ceea ce este clar si cunoaste. Mintea este claritate pentru ca ii lipseste o forma specifica. (Insa, nu orice fenomen fara forma este claritate. Exemplu: spatiu necompus - nu poseda putere de cognitie). Tipurile de minti pot fi identificate in baza mai multor criterii: 1. minti grosiere, subtile si foarte subtile Toate mintile in starea de veghe ale persoanelor obisnuite sunt minti grosiere. Mintile subtile si foarte subtile devin manifeste pentru acestea doar in somn si procesul mortii. Insa acestea pot deveni active pentru o persoana in rugaciune, care aduce atentia in inima dizolvand toate miscarile grosiere. 2. constientizari senzoriale si constientizari mentale 3. perceptii directe cognitii directe cognitii inferentiale recognitii convingeri corecte perceptii neidentificate indoieli constientizari eronate 4 cognitii valide cognitii invalide 5. minti primare factori mentali Last edited by florin.oltean75; 02.07.2012 at 22:41:54. |
|
#6
|
||||
|
||||
|
Citat:
Este important sa intelegem relatia dintre minte si trup. Mintea si trupul, desi se influenteaza reciproc, in fapt sunt continuumuri separate. De exemplu, persoanele cu profunde realizari spirituale pot realiza separarea mintii de trup si calatori in lumi pure, inaccesibile capacitatilor senzoriale fizice. Mintea este non-fizica. Trupul poate fi obstructionat de fenomene fizice, in timp ce mintea nu poate fi obstructionata nici de cele mai subtile manifestari materiale (ex. fotoni - lumina). Mintea nu poate fi obstructionata de procese tranzitorii. Astfel, nu poate fi obstructionata nici de timp. Se poate deplasa instantaneu in orice punct spatio-temporal. Cauza substantiala a mintii este propriul sau continuum anterior. Last edited by florin.oltean75; 02.07.2012 at 23:15:41. |
|
#7
|
||||
|
||||
|
Citat:
Desi mintea nu are obstructii fizice, aceasta are obstructii in forma naturii proprii: diferite inselari (necuratii) si intiparirile acestora Last edited by florin.oltean75; 07.07.2012 at 16:09:53. |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Mintile pot fi clasificate dupa modul cum angajeaza obiectul constientizarii, in minti non-conceptuale si minti conceptuale.
Mintea non-conceptuala angajeaza obiectul direct, in timp ce mintea conceptuala angajeaza obiectul indirect, prin intermediul unei imagini generice. |
|
#9
|
||||
|
||||
|
Exista invataturi gresite potrivit carora mintile conceptuale trebuie abandonate.
Aceste invataturi au fost diseminate de cei ce au interpretat superficial invataturile budiste despre vacuitate (calugarul chinez Hashang), crezand ca mintea trebuie golita de toate gandurile si suspendata in "nimic". Chiar si cei mai avansati Bodhisattva, realizeaza Uniunea adevarului ultim cu cel conventional cu o minte conceptuala. Realizarile conceptuale sunt cauza proxima a "vederii directe" fara de care eliberarea este imposibila. |
|
#10
|
||||
|
||||
|
Mintile conceptuale au doua functii de baza:
1. imputa/recunosc obiectele experientei prin intermediul denominarii ("aceasta este lumina", "acesta este cer", "acesta este foc"...) 2. reactualizeaza experientele cognitive prin intermediul imaginilor generice (reprezentari mentale - imbibate de esenta carateristicilor obiectelor) Cea de a doua functie este esentiala in practica spirituala. Aceasta este angajata in efortul meditativ/rugaciune pentru "gasirea/identificarea obiectului meditatiei". Last edited by florin.oltean75; 07.08.2012 at 19:14:17. |
![]() |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Budism - Lamrim | florin.oltean75 | Alte Religii | 4 | 06.12.2011 13:40:18 |
| Natura necompusa a ultimei realitati | florin.oltean75 | Generalitati | 0 | 25.07.2011 21:55:44 |
| Manifestarea proniei in natura | Ioana-Andreea | Teologie si Stiinta | 1 | 17.06.2011 02:45:20 |
| Să admirăm natura | colaps | Generalitati | 56 | 28.06.2010 22:46:41 |
| Papa: Avantul comunicatiilor se explica prin natura omului | mihailt | Biserica Romano-Catolica | 75 | 25.06.2009 09:50:07 |
|
|