Creatie versus evolutie

În prealabil postat de stefan florin

formand anumite teorii pe care incerca sa ni le impuna noua ca certitudini

Nu chiar... Daca studiem putina epistemologie sau filosofie a stiintei, aflam imediat ca oamenii de stiinta sunt constienti ca teoriile sunt momente ale cunoasterii care se succed intr-o continua alternanta a ridicarii si prabusirii, ca sa zic asa... Ceea ce azi e o certitudine sau o lege generala, maine va deveni cel mult un caz particular sau de-a dreptul o afirmatie falsa. Putine "adevaruri" au ramas in picioare in istoria (stiintelor) omenirii.
Asadar, Florin, nu cred ca ne baga nimeni pe gat vreun mare "adevar", decat daca suntem noi foarte predispusi de a lua drept adevarat si cert ceea ce e doar o ipoteza sau modelare mintala de-o clipa...
Multi oameni cauta "adevarul" fix si imuabil in stiinte si filosofie. La inceput sunt incantati de oarecare sens gasit prin teorii, apoi devin constienti ca apar exceptii si chestiuni contradictorii sau date inexplicabile, apoi remarca multitudinea de teorii care se apleaca asupra unuia si aceluiasi fenomen, in fine baga de seama si interventia factorului uman in cunoasterea realitatii asazis obiective, si sfarsesc prin a ramane ori partizani rigizi ai vreunei scoli, ori nedumeriti, ori scarbiti de foiala continua a mintii iscoditoare ori... samd...
Multi ajung asa la "limanul" credintei si incep sa cunoasca Adevarul. Din "oboseala", pur si simplu. Oricat suna de ciudat, ma tem ca o parte din actualii credinciosi se numara printre cei care au obosit sa se dea cu capul de peretii propriilor constructii mintale in care s-au simtit, o vreme, prizonieri ca intr-un cub de ciment. Candva atei, apoi agnostici si iata-i printre credinciosi! E si asta o parte din starea reala a lucrurilor, cred.
Multi insa, nici macar unul din aceste demersuri nu le fac ci, ca oameni practici ce se afla, se ocupa cu lucruri mai "sigure", in maniera indemnurilor Ecclesiastului....:) Eventual isi "cumpara" oameni de stiinta si filosofi, pe care ii platesc sa gandeasca si sa iscodeasca (in locul si) in folosul lor. Oare nu-i asa?

[stefan florin]

În prealabil postat de ioan cezar

Nu chiar... Daca studiem putina epistemologie sau filosofie a stiintei, aflam imediat ca oamenii de stiinta sunt constienti ca teoriile sunt momente ale cunoasterii care se succed intr-o continua alternanta a ridicarii si prabusirii, ca sa zic asa... Ceea ce azi e o certitudine sau o lege generala, maine va deveni cel mult un caz particular sau de-a dreptul o afirmatie falsa. Putine "adevaruri" au ramas in picioare in istoria (stiintelor) omenirii.
Asadar, Florin, nu cred ca ne baga nimeni pe gat vreun mare "adevar", decat daca suntem noi foarte predispusi de a lua drept adevarat si cert ceea ce e doar o ipoteza sau modelare mintala de-o clipa...
Multi oameni cauta "adevarul" fix si imuabil in stiinte si filosofie. La inceput sunt incantati de oarecare sens gasit prin teorii, apoi devin constienti ca apar exceptii si chestiuni contradictorii sau date inexplicabile, apoi remarca multitudinea de teorii care se apleaca asupra unuia si aceluiasi fenomen, in fine baga de seama si interventia factorului uman in cunoasterea realitatii asazis obiective, si sfarsesc prin a ramane ori partizani rigizi ai vreunei scoli, ori nedumeriti, ori scarbiti de foiala continua a mintii iscoditoare ori... samd...
Multi ajung asa la "limanul" credintei si incep sa cunoasca Adevarul. Din "oboseala", pur si simplu. Oricat suna de ciudat, ma tem ca o parte din actualii credinciosi se numara printre cei care au obosit sa se dea cu capul de peretii propriilor constructii mintale in care s-au simtit, o vreme, prizonieri ca intr-un cub de ciment. Candva atei, apoi agnostici si iata-i printre credinciosi! E si asta o parte din starea reala a lucrurilor, cred.
Multi insa, nici macar unul din aceste demersuri nu le fac ci, ca oameni practici ce se afla, se ocupa cu lucruri mai "sigure", in maniera indemnurilor Ecclesiastului....:) Eventual isi "cumpara" oameni de stiinta si filosofi, pe care ii platesc sa gandeasca si sa iscodeasca (in locul si) in folosul lor. Oare nu-i asa?

atat tatal meu cat si eu am inghitit fortat la scoala teoria lui Darwin, chiar daca eu stiam ca nu e adevarata. Dar ce ne facem cu elevii "mai vulnerabili"?

În prealabil postat de stefan florin

atat tatal meu cat si eu am inghitit fortat la scoala teoria lui Darwin, chiar daca eu stiam ca nu e adevarata. Dar ce ne facem cu elevii "mai vulnerabili"?

Ne rugam pentru ei sa ii "fortifice" Bunul Dumnezeu si le mai spunem si noi cate ceva, chiar daca ne vor lua peste picior, cum se intampla adeseori chiar aici pe forum...:)
Ce altceva mai bun, oare?!

[iuliu46]

În prealabil postat de ioan cezar

Ne rugam pentru ei sa ii "fortifice" Bunul Dumnezeu si le mai spunem si noi cate ceva, chiar daca ne vor lua peste picior, cum se intampla adeseori chiar aici pe forum...:)
Ce altceva mai bun, oare?!

Ioan dar nu ar trebui sa le aratam oamenilor modul fraudulos in care oameni de tipul lui Dawkins foloseste stiinta pentru razboaiele personale ? Nu ar trebui sa le aratam oamenilor modul fraudulos in care este astazi privit adevarul ? Nu ar trebui sa le spunem oamenilor despre Discursul asupra metodei al lui Descartes sau despre cum privea Spinoza adevarata cunoastere si anume "scientia intuitiva" ? Nu ar trebui sa le spunem ca Leibniz ne vorbea despre existenta lui Dumnezeu in acelasi timp in care se juca de-a matematica ?
Nu ar trebui sa le spunem oamenilor ca stiinta asa cum arata ea azi este doar o conventie pe care oamenii au facut-o pentru a studia natura ? Si ca atunci cand vorbim despre naturalism metodologic ne abtinem sa facem consideratii asupra existentei lui Dumnezeu ?

În prealabil postat de iuliu46

Ioan dar nu ar trebui sa le aratam oamenilor modul fraudulos in care oameni de tipul lui Dawkins foloseste stiinta pentru razboaiele personale ? Nu ar trebui sa le aratam oamenilor modul fraudulos in care este astazi privit adevarul ? Nu ar trebui sa le spunem oamenilor despre Discursul asupra metodei al lui Descartes sau despre cum privea Spinoza adevarata cunoastere si anume "scientia intuitiva" ? Nu ar trebui sa le spunem ca Leibniz ne vorbea despre existenta lui Dumnezeu in acelasi timp in care se juca de-a matematica ?
Nu ar trebui sa le spunem oamenilor ca stiinta asa cum arata ea azi este doar o conventie pe care oamenii au facut-o pentru a studia natura ? Si ca atunci cand vorbim despre naturalism metodologic ne abtinem sa facem consideratii asupra existentei lui Dumnezeu ?

Ba da. Ca o consecinta a propriei noastre vieti de nevointa si pocainta, da, da, da, Domnul sa ne miluiasca!
Dealtfel multi inaintea noastra chiar asa au facut si astazi inca multi mai fac. E si aceasta o forma de marturisire a credintei, dusa pana la mucenicie, uneori...