Suferinta baiatului neinsurat

[Cornel Urs]

În prealabil postat de Mihailc

Domnule, adevărații sfinți se feresc ca de foc să creadă sau să spună că au dobândit sfințenia. În Scara lui Ioan Sinaitul sunt arătate primejdiile care-i pândesc pe cei îmbunătățiți, dintre care cea mai perfidă este slava deșartă, sau automulțumirea de propria performanță spirituală.

Un lucru uimitor este faptul că sfinții veritabili îi vedeau pe ceilalți mai desăvârșiți ca ei, fără ipocrizia conformismului la tema obligatorie a smereniei. De unde putem trage concluzia că sfințenia există numai în măsura în care persoana și-o integrează în natura proprie, ca o caracteristică naturală a ființei, deci nu e un scop în sine, nici rezultatul unui comportament programat special pentru dobândirea ei.

conform Scripturilor, eu pot sa va numesc "sfant" pe dumneavoastra deoarece din mesajele pe care le-ati postat pe acest forum, se deduce ca traiti o viata pentru Domnul, fara a va murdari trupul prin diverse pacate nefiind in situatia unora care desi stiu foarte bine ce este pacat si ce nu, totusi inventeaza tot felul de formule "istete" de a iesi din culpa (cum a fost chestia aia cu trairea prin anticipatie a casatoriei !)

[Mihailc]

În prealabil postat de Cornel Urs

conform Scripturilor, eu pot sa va numesc "sfant" pe dumneavoastra deoarece din mesajele pe care le-ati postat pe acest forum, se deduce ca traiti o viata pentru Domnul, fara a va murdari trupul prin diverse pacate nefiind in situatia unora care desi stiu foarte bine ce este pacat si ce nu, totusi inventeaza tot felul de formule "istete" de a iesi din culpa (cum a fost chestia aia cu trairea prin anticipatie a casatoriei !)

Cred că n-ați înțeles totuși ideea principală a mesajului meu anterior. Nu era vorba de a ne flata public unii pe alții în mod exagerat, ci de a încerca să folosim cu mai multă atenție limbajul Scripturilor, doar după ce ne-am asigurat că avem habar măcar teoretic de realitățile la care se referă. Din păcate, agitația și suspicionita din jurul moravurilor altora se declanșează din cauza unor confuzii legate de înțelegerea distincției între natură și păcat sau sfințenie și moralitate, ca să nu mai spun de perceperea Tainelor Bisericii ca niște ceremoniale și degradarea lor la statutul de simple rituri de trecere ce jalonează etapele vieții unui om. Sigur că nici înțelegerea acestor lucruri nu constituie neapărat un avantaj și un motiv de balonare a sinelui, însă ajută la economisirea precaută a pretențiilor propriului subiectivism atunci când suntem tentați să-i judecăm pe alții.

[Mihailc]

În prealabil postat de Cornel Urs

conform Scripturilor, eu pot sa va numesc "sfant" pe dumneavoastra deoarece din mesajele pe care le-ati postat pe acest forum, se deduce ca traiti o viata pentru Domnul, fara a va murdari trupul prin diverse pacate nefiind in situatia unora care desi stiu foarte bine ce este pacat si ce nu, totusi inventeaza tot felul de formule "istete" de a iesi din culpa (cum a fost chestia aia cu trairea prin anticipatie a casatoriei !)

Ca să mă fac mai bine înțeles, reproduc un fragment din Evagrie Ponticul din putem învăța multe.

”Om ești, să nu-ți treci marginea firii. Cunoaște-ți ce-i al tău și ce-i al firii tale...să nu asuprești pe cel smerit, că-i mai tare decât tine și, mergând mai aproape de pământ, nu cade rău, iar cel înalt de va cădea, se va sfărâma. Putred scaun este mândria, pentru că cel ce șade pe ea degrabă va cădea. Iar cel smerit totdeauna stă tare, și mândria nu-i clatină lui piciorul niciodată. Omul cel mândru este ca un copac fără rădăcini, nu suferă furtuna vânturilor. Gândul cel smerit cetate își zidește și cel ce locuiește în ea nesurpat este. Spuma de pe apă piere și pomenirea celui mândru nu rămâne după moarte. Cuvântul celui smerit este tărie sufletului, iar al celui mândru este plin de mânie. Rugăciunea celui smerit trece prin văzduhul demonilor și sosește la Dumnezeu, iar a celui mândru piere pe drum. Când ai ajuns chiar la vârful faptelor bune, nici atunci nu-ți este trebuință să te lauzi și să ocărăști de la înălțime. Cel ce cade jos de pe pământ degrabă se scoală, iar cel ce cade de sus capătă rană de moarte”