Implicarea Bisericii in politica , un aspect deloc de neglijat !

Mereu au existat abuzuri,inselari sau pactizari cu duhul lumesc.Uitati-va numai cate a indurat Sfantul Ioan Gura de Aur si cum a stiut el sa apere credinta.Nu luarea de atitudine este problema,tine de normalitate,ci modul cum este ea facuta.Poti sa zidesti prin ea si sa dai si altora o pilda sau poti sa smintesti si sa ii faci pe altii sa plece crezand ca pot gasi Adevarul in locuri false.Unde-i Adevarul acolo este si lupta cu legiunile necuratului,unii vor cadea iar altii vor ramine in credinta pana la capat.Uitati-va cum a inteles Sfantul Ioan Gura de Aur sa intampine sfarsitul,nedreptatile omenesti si chinul la care era supus:

,,Calatoria a fost foarte grea; ostenelii drumului i se adaugau arsita soarelui si ploile. Ajungand in localitatea Comana, Sfantul Vasilisc, - fostul episcop al acestei localitati, care suferise moarte martirica pe vremea imparatului Maximian -, ale carui moaste se aflau in cetate, i s-a aratat lui Ioan si i-a zis: "Curaj, frate Ioane, caci maine vom fi impreuna". A doua zi, Ioan a rugat pe soldati sa mai zaboveasca un timp in cetate, dar ei n-au vrut si au plecat la drum. O ploaie torentiala i-a intors insa inapoi.

Revenind deci in Comana, Ioan a cautat hainele cele stralucitoare, demne de viata (dusa de el) si, dezbracandu-le pe cele de pe el, fara sa manance, le-a imbracat, apoi si-a schimbat incaltamintea, iar (lucrurile) care au ramas le-a impartit celor de fata. Si, impartasindu-se cu Sfintele Taine, a facut ultima rugaciune inaintea celor prezenti, zicand cuvantul sau obisnuit: "Slava Iui Dumnezeu pentru toate". Si adormind, trupul sau a fost asezat langa moastele Sfantului Vasilisc . A fost chemat din lumea aceasta in Imparatia Iui Dumnezeu, cea pururea fiitoare, la anul 407."

Reactia la eroare este necesara dar sa fie fara patima si cu dreapta socotiinta,cum au lasat Sfintii Parinti.Sa zideasca lupta si nu sa demoleze ca raul sa fie transformat in biruinta Luminii.Asa sa ne ajute Dumnezeu!+

[cristiboss56]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Reactia la eroare este necesara dar sa fie fara patima si cu dreapta socotiinta,cum au lasat Sfintii Parinti.Sa zideasca lupta si nu sa demoleze ca raul sa fie transformat in biruinta Luminii.Asa sa ne ajute Dumnezeu!+

Exact , asta trebuie inteles , caci ne dorim cu totii o Biserica curata , cat de cat , in care sa fie biruitoare doar Lumina ! Din pacate nu invatam din greseli , ci dinpotriva , ne situam deasupra lumii si a lui Dumnezeu ! Am devenit robi ai mandriei , si toate relele de aici pornesc , iubirea de putere ,iubirea de arginti , aroganta , indiferenta , minciuna , desfranarea , si toate cele !

[stefan florin]

În prealabil postat de cristiboss56

Exact , asta trebuie inteles , caci ne dorim cu totii o Biserica curata , cat de cat , in care sa fie biruitoare doar Lumina ! Din pacate nu invatam din greseli , ci dinpotriva , ne situam deasupra lumii si a lui Dumnezeu ! Am devenit robi ai mandriei , si toate relele de aici pornesc , iubirea de putere ,iubirea de arginti , aroganta , indiferenta , minciuna , desfranarea , si toate cele !

"radacina tuturor relelor este iubirea de argint" ne spune apostolul Pavel. Iar unde este mult argint, acolo este si putere multa

[cristiboss56]

În prealabil postat de stefan florin

"radacina tuturor relelor este iubirea de argint" ne spune apostolul Pavel. Iar unde este mult argint, acolo este si putere multa

Tocmai am postat o povestioara la Topicul Pocaina , pe care vreau s-o postez si aici :

Suflet întunecat Într-o iarnă grea, un călugăr a plecat din mănăstire spre satul de la poalelemuntelui, să vadă de sănătatea unui copil pe care boala îl ţintuise la pat. La marginea pădurii, a găsit, căzut în zăpadă, un cerb mort de foame şi frig, dar şi-acontinuat drumul. Ajuns în casa băiatului, l-a chemat pe tatăl acestuia şi i-aspus:- Am găsit, nu departe de aici, un cerb pe care frigul şi foamea l-au răpus.Haide să îl iei şi veţi avea hrană pentru o vreme!Bucuros, omul i-a mulţumit călugărului şi l-a urmat la locul cu pricina.Lângă cerbul mort însă, zăcea acum un lup, care, găsind între timp animalul, îl devorase. Neştiind să se oprească la timp, mânat doar de o lăcomie exagerată,lupul mâncase mult mai mult decât i-ar fi trebuit şi decât ar fi avut nevoie. Acum zăcea mort, ucis de propria lui lăcomie.Văzând toate acestea, călugărul îi spuse ţăranului:- Vezi tu, unii sunt asemenea cerbului, răpuşi de griji şi nevoi, de lipsuri şi
greutăţi. Sufletul lor se întunecă şi "îngheaţă" în atâtea necazuri. Aceştia uită de Dumnezeu şi de cele sfinte, furaţi de viaţa grea pe care o trăiesc, când doar credinţa le-ar mai putea încălzi sufletul. Numai dragostea şi mila lui Dumnezeuîi pot întări; nu trebuie decât să le caute, însă alţii - vai de aceia! - sunt asemenea lupului. Au ce le trebuie, au chiar mai mult decât le-ar trebui şi, cu toate acestea,sunt şi ei morţi sufleteşte. Trăiesc doar pentru ei, când ar putea să dea şi altora.Sufletul lor este "îngheţat" de egoism, întunecat de lăcomie. Vai de ei, căci păcatul lor este cu atât mai mare! Să fii copleşit de greutăţi este o neputinţă, însăsă fii doborât de plăceri este o ruşine! La Judecata ce va veni curând, va fi rău desufletul îngenunchiat de greutăţi, dar va fi vai şi amar de sufletul îngenunchiat de plăceri.
"Ispitele sunt de două feluri: sau strâmtorile vieţii încearcă inimile, vădind răbdarea lor, sau belşugul vieţii devine iarăşi chip de ispită. E la fel de greu, atât să-ţi păstrezi sufletul neînjosit de greutăţi, cât şi să nu ţi-l jigneşti în situaţii înalte. "(Sfântul Vasile cel Mare )

[stefan florin]

În prealabil postat de cristiboss56

Tocmai am postat o povestioara la Topicul Pocaina , pe care vreau s-o postez si aici :

Suflet întunecat Într-o iarnă grea, un călugăr a plecat din mănăstire spre satul de la poalelemuntelui, să vadă de sănătatea unui copil pe care boala îl ţintuise la pat. La marginea pădurii, a găsit, căzut în zăpadă, un cerb mort de foame şi frig, dar şi-acontinuat drumul. Ajuns în casa băiatului, l-a chemat pe tatăl acestuia şi i-aspus:- Am găsit, nu departe de aici, un cerb pe care frigul şi foamea l-au răpus.Haide să îl iei şi veţi avea hrană pentru o vreme!Bucuros, omul i-a mulţumit călugărului şi l-a urmat la locul cu pricina.Lângă cerbul mort însă, zăcea acum un lup, care, găsind între timp animalul, îl devorase. Neştiind să se oprească la timp, mânat doar de o lăcomie exagerată,lupul mâncase mult mai mult decât i-ar fi trebuit şi decât ar fi avut nevoie. Acum zăcea mort, ucis de propria lui lăcomie.Văzând toate acestea, călugărul îi spuse ţăranului:- Vezi tu, unii sunt asemenea cerbului, răpuşi de griji şi nevoi, de lipsuri şi
greutăţi. Sufletul lor se întunecă şi "îngheaţă" în atâtea necazuri. Aceştia uită de Dumnezeu şi de cele sfinte, furaţi de viaţa grea pe care o trăiesc, când doar credinţa le-ar mai putea încălzi sufletul. Numai dragostea şi mila lui Dumnezeuîi pot întări; nu trebuie decât să le caute, însă alţii - vai de aceia! - sunt asemenea lupului. Au ce le trebuie, au chiar mai mult decât le-ar trebui şi, cu toate acestea,sunt şi ei morţi sufleteşte. Trăiesc doar pentru ei, când ar putea să dea şi altora.Sufletul lor este "îngheţat" de egoism, întunecat de lăcomie. Vai de ei, căci păcatul lor este cu atât mai mare! Să fii copleşit de greutăţi este o neputinţă, însăsă fii doborât de plăceri este o ruşine! La Judecata ce va veni curând, va fi rău desufletul îngenunchiat de greutăţi, dar va fi vai şi amar de sufletul îngenunchiat de plăceri.
"Ispitele sunt de două feluri: sau strâmtorile vieţii încearcă inimile, vădind răbdarea lor, sau belşugul vieţii devine iarăşi chip de ispită. E la fel de greu, atât să-ţi păstrezi sufletul neînjosit de greutăţi, cât şi să nu ţi-l jigneşti în situaţii înalte. "(Sfântul Vasile cel Mare )

frumoasa povestioara si plina de invataminte!

[stefan florin]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Reactia la eroare este necesara dar sa fie fara patima si cu dreapta socotiinta,cum au lasat Sfintii Parinti.Sa zideasca lupta si nu sa demoleze ca raul sa fie transformat in biruinta Luminii.Asa sa ne ajute Dumnezeu!+

AMIN prietene!