E adevarat ce e scrie in urmatoarea carte?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tinutza

Anterior anului 30, timp de sute de ani=inteleg in perioada vechiului testament.

Mergeţi prea mult înapoi în timp. Prin "sute de ani" am intenţionat să spun "în epoca Noului Testament, până la perioada contemporană".

De unde stiti ca intre anii 30 si 50 se prevedea un minim de 3 ore? Unde ati citit?

În canoane mai vechi, care acum sunt abrogate.

La fel si ca dupa anii 50 s-a introdus canonul care sa prevada ca omul se poate impartasi si dupa o ora? Imi puteti cita din sursa, canoane?

Iată canonul în vigoare: este articolul 919 paragraful 1 din Codex Iuris Canonici, în engleză pe sit oficial aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P39.HTM. Există şi tradus în română pe net, dar trebuie să descărcaţi un fişier-document de aici.

Deci, la greco-catolici se tine post si miercuri si vineri (miercurea introducandu-se de curand) in timp ce la romano-catolici se tine doar vineri (nu stiu daca asa au facut din 1054 de cand se spune ca s-a produs ruptura oficiala fata de Biserica Primara, sau daca la inceput s-au tinut ambele zile si apoi doar vinerea- poate stiti tot Dvs sa-mi spuneti).

Vinerea este zi de post în toate riturile catolice. În ceea ce priveşte miercurea, din câte ştiu a existat un timp în care era zi de post şi în Biserica Romano-Catolică. Nu cunosc când a fost abrogată această regulă.

La ce v-ati referit cand ati spus:"Sf Sinod al Bisericii Unite" ? E un mod de organizare in Biserica Catolica (Unite=se refera si la greco si la romano catolici)? Si a preafericitului Lucian? Exista exprimarea aceasta si in randul catolicilor, sau doar pt cei ortodocsi?

Sfântul Sinod, alcătuit din totalitatea episcopilor, este structura de conducere a Bisericii Greco-Catolice. Denumirea ei completă şi oficială este: Biserica Română Unită (greco-catolică). Adresarea pentru arhiepiscopul major (în prezent Lucian, pensionabil) este "preafericit". Fiind (de foarte curând) şi cardinal, i se poate spune şi "eminenţă". Nu se supără nici dacă îi spunem "părinte", deşi această formulă e mai puţin oficială, dar ar putea să-i fie cea mai dragă. Forumulele de adresare sunt de competenţa Sf Sinod, care, atunci când Biserica Română Unită a fost ridicată în rang de la mitropolie la arhiepiscopie majoră (sub actualul Suveran Pontif), a oscilat între "beatitudinea sa" (în uz în alte ţări) şi "preafericirea sa", preferând ultima variantă.

In ce fel poate sinodul sa ia decizii din moment ce il de cap pe Papa? Adica daca Papa are puterea de a lua decizia, el avand majoritatea voturilor ca sa zic asa, Sf Sinod ar fi mai degraba un fel de consilieri ai Papei, nu?

În general, în Biserică funcţionează principiul subsidiarităţii. Spus în puţine cuvinte, aceasta înseamnă că, dacă o decizie poate fi luată de o instanţă inferioară, în general ea trebuie luată de o instanţă inferioară. Spre exemplu, dacă şi Papa şi preotul de la parohia de la colţ au amândoi competenţă de a mă dezlega de post, trebuie să mă adresez preotului de la parohia de la colţ.

Mai mult, în cazul particular al Bisericii Greco-Catolice, NUMAI Sf Sinod are competenţă în orice ţine de liturgie şi rit, neexistând o autoritate pământească superioară lui, potrivit unei înţelegeri care datează din jurul anului 1700, încheiate între Inocenţiu Micu Klein şi Suveranul Pontif de atunci. Aceasta înseamnă că Papa trebuie să se abţină de la orice are legătură cu ritul şi singura sa prerogativă este să fie informat de ce hotărâri a luat Sf Sinod. Exact câtă competenţă are Mihnea Dragomir să modifice zilele de post din calendar, tot atâta are şi Sanctitatea Sa Benedict. Roma a semnat o dată înţelegerea de unire cu ortodocşii ardeleni, iar ambele părţi au înţeles să îşi respecte cuvântul dat şi semnat, chiar şi acum, după mai bine de trei secole. Se spune că timpul Bisericii este altul decât timpul oamenilor...

[tinutza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Iată canonul în vigoare: este articolul 919 paragraful 1 din Codex Iuris Canonici, în engleză pe sit oficial aici: http://www.vatican.va/archive/ENG1104/__P39.HTM. Există şi tradus în română pe net, dar trebuie să descărcaţi un fişier-document de aici.

Unde pot sa vad in ce an a fost adoptat pt prima oara acest canon ?

Tare as vrea sa vad si canoanele care s-au abrogat, cele dintre anii 30 - 50, in care omul nu ar fi avut voie sa manance in cele 3 ore inainte de impartasanie.

[MihaiG]

Aici puteti sa le cititi:

http://www.jgray.org/codes/

Can 858 §1. Qui a media nocte ieiunium naturale non servaverit, nequit ad sanctissimam Eucharistiam admitti, nisi mortis urgeat periculum, aut necessitas impediendi irreverentiam in sacramentum. (Codul canonic din 1917)

[Mihnea Dragomir]

Codul vechi (din 1917) în franceză: http://www.clerus.org/clerus/dati/20...6/CIC17l3.html

şi în engleză, diferite formate: http://www.ulrichrhode.de/kanon/cic17_e.html

Mergeţi direct la canonul 858 para 1.

[tinutza]

Din ce am inteles eu de la 858 para 1, postul era regula generala, iar exceptia, in cazuri extreme: moarte, pericole, doar atunci se putea impartasi fara post. Nu spune insa nimic de post pt o ora sau 3 inainte de impartasanie.

Iar codul vechi din 1917, e relativ recent, in comparatie cu primele veacuri, sau primii ani (30-50).

Am gasit urmatorul link, poate va uitati peste el mai ales unde gasiti ani. Eu am observat ca in anii 300 era obligatoriu postul, atat pt cel ce facea liturghia cat si pt cei ce urmau sa se impartaseasca (iar Preotul care incalca regula postului in savarsirea liturghiei si in impartasire era scos din functia de Preot). Iar in intr-un loc spunea ca e bine ca postul sa se faca dinainte de miezul noptii. http://www.ewtn.com/library/papaldoc/p12chdom.htm

Imi vine greu sa cred ca intre anii 30-50 ar fi fost atat de permisive canoanele, incat sa se dea voie la impartasanie la numai o ora sau 3 dupa ce omul a mancat.
Intre anii 30-50 si dupa, pana pe la anii 1000, biserica era Una, era biserica primara. Daca ar fi fost atunci canoane permisive in ceea ce priveste impartasania, ar fi ramas asa pana in zilele noastre. Dar cum la ortodocsi, si chiar in linkul de mai sus arata ca se cerea post, de preferat dinainte de miezul noptii, nu prea mai incape in discutie cele 3 ore de post. De asta am intrebat care sunt canoanele dintre anii 30-50 sau cele de dupa (intelegand un an apropiat de anul 50), caci nu prea cred sa se fi dat unele atat de permisive.

Pace si ajutor de la Domnul!

[MihaiG]

Doamnă, cred că s-a produs o mare confuzie - domnul Dragomir vorbea despre anii 30, respectiv 50 ai secolului trecut, nu ai primului secol.

[Mihnea Dragomir]

Deci, să conchidem: Potrivit unei venerabile tradiţii, catolicii se împărtăşeau ajunând, adică nemâncând nimic în ziua respectivă, înainte a primirea Sfintelor. Această regulă este menţinută în Codul Canonic din anul 1917. În perioada 1951-1960 (nu îmi amintesc exact anul) s-a dat un canon care reducea ajunarea la o oră înainte de primirea Sfintelor, canon inclus în Codul în vigoare din 1984 încoace.
A mai existat o reglementare trazitorie (între cele două) care prevedea ajunare de 3 ore.

Acuma, întrebarea care ne vine imediat în minte este: de ce Biserica, ce are fără îndoială autoritate în a legifera în materie de disciplină a Sacramentelor, a adoptat totuşi asemenea modificări ? Ce au avut în vedere cei care au autoritate, mai în amănunt decât binele general al credincioşilor ? Probabil (şi aici înaintez în domeniul ipotezelor) că a avut în vedere faptul că ora obişnuită la care se săvârşeşte Sf Liturghie s-a mutat, de unde se făcea dimineaţa foarte devreme, către ora 10. Mai mult, Biserica a permis şi recomandat săvârşirea Sf Liturghii şi după amiaza, pentru credincioşi care nu ar putea fi prezenţi la cea parohială, de dimineaţă. Astfel, regula ajunării ar fi devenit prea anevoie de respectat, şi este de presupus că lumea s-ar fi ferit de Sf Sacrament ca să nu ajuneze. Dacă ajungi la biserică la Liturghia de Duminică de la ora 18.30, cam greu să nu mănânci nimic de sâmbătă de la 12 noaptea şi să faci chestia asta săptămânal, fiindcă majoritatea catolicilor doresc să primească Sfintele săptămânal.
Bine, bine, dar de ce o oră ? Fiindcă de când pleci spre biserică, până când are loc Liturghia Cuvântului şi predica (inclusă la Liturghia cuvântului la catolici), până se face consacrarea Darurilor şi se distribuie ele credincioşilor, trece de obicei o oră.

Să mai reţinem că ceea ce este prevăzut în asemenea canoane sunt reguli minimale, obligatorii pentru toţi credincioşii care vor să se mântuiască. Dacă, printre ei, există persoane sănătoase care vor să ajuneze de la ora zero a zilei de Duminică, desigur că nu sunt opriţi şi Dumnezeu credem că apreciază asemenea nevoinţe supraminimale. După cum, dacă protocolul îmi cere să mă adresez cuiva cel puţin cu "dumneata", înţelegem că nu interzice să mă adresez cu "dumneavoastră" şi interlocutorul meu, departe de a se supăra, este de presupus că se va bucura să fiu încă mai politicos decât cere norma.