Ce carte v-a marcat/placut?

Cu vremea întâlnirile noastre s-au rărit, iar eu am început să lucrez
mai intens la teza de doctorat despre puşcării. Într-una din vizitele
mele de documentare la penitenciarul Rahova am dat nas în nas cu
Mădălin. Fusese arestat pentru că spărsese casa liderului Partidului
Social-Democrat din sectorul 6. Era deja şmecher - cel mai înalt grad
în ierarhia informală a deţinuţilor şi unul din cei mai influenţi
puscăriaşi. Discuţiile cu el m-au lămurit asupra multor fenomene
sociale care se petrec în închisori şi graţie lui deţinuţii şi
gardienii au vorbit liberi despre o serie de subiecte tabu şi mi-au
povestit numeroase cazuri neobişnuite, pe care le-am prezentat în
câteva povestiri, articole şi studii de caz. Am reuşit să obţin de la
conducerea administraţiei centrale a puşcăriilor autorizaţia să-l
angajez în proiectele mele de cercetare, iar munca să-i fie
recunoscută oficial şi scăzută din pedeapsă. Cu această autorizaţie am
mers cu el ca asistent de cercetare în multe din închisorile patriei,
iar ajutorul lui a fost atât de important încât teza mea de doctorat a
fost una din cele mai bune lucrări susţinute în ultimii ani la
Universitate, iar cartea mi-a fost tradusă imediat în SUA, devenind
vreme de 4 luni cea mai bine vândută carte de sociologie. Acest succes
a contat decisiv la cererea lui de eliberare condiţionată, el reuşind
să iasă din puşcărie cu 2 ani înainte de termen.

Eliberarea lui a fost un eveniment pe care banda lui trebuia să-l
serbeze cu fast, spre timorarea vecinilor. În spatele blocului s-au
întins mesele pline cu bucate, iar grătarele sfârâiau continuu pentru
a asigura fripturile şi micii pentru toţi cocalarii zonei. Însuşi Adi
Minune şi Vali Vijelie au venit şi au cântat la această petrecere, iar
versuri precum: "puşcărie, puşcărie / urâtă mi-ai fost tu mie" ori
"n-ai venit la vorbitor / curvo, vezi că te omor" au răsunat până
târziu în noapte. Mădălin m-a pus în capul mesei alături de el şi le-a
cerut maneliştilor să compună pe loc o serie de cântece pentru mine.
"Dom` profesor eşti deştept / i-ai tras pe gabori în piept" a fost
refrenul cel mai cântat în acea seară ca omagiu adus mie -
eliberatorul lui Mădălin.

În a doua seară m-am trezit cu el la uşa apartamentului meu. Venise
să-mi vorbească despre planurile lui, despre loviturile pe care voia
să le dea şi despre modurile în care vedea reorganizarea bandei lui de
tâlhari. Era plin de optimism şi avea chef de băutură. Am scos din
cămară un vin mânăstiresc adus de la Muntele Athos de un prieten. A
băut bidonul de 2 litri pe nerăsuflate, mi-a mulţumit pentru ajutor şi
a plecat să se culce. De-atunci nu l-am mai văzut. Fratele lui mi-a
spus că a doua zi s-a dus la biserică - lucru neobişnuit pentru el.
S-a spovedit şi apoi a plecat la mânăstirea Neamţ să se călugărească.
Banda lui şi-a continuat activitatea la fel cum şi-o continuase şi în
timpul detenţiei lui, dar mai puţin agresivă, mai puţin zgomotoasă. O
parte din membrii ei au plecat după integrarea României în Uniunea
Europeană în diverse ţări la furat. Cei rămaşi s-au băgat în politică
şi i-am văzut în campaniile electorale alături de Traian Băsescu -
idolul absolut al lui Mădălin şi al întregii bande. Între timp eu m-am
mutat din acel bloc din cartierul Militari, iar amintirea lui Mădălin
se ştergea tot mai mult din memoria mea, lăsând locul altor evenimente
şi personaje mai actuale.

În săptămâna patimilor din acest an am fost la Muntele Athos împreună
cu câţiva prieteni. La izvorul tămăduirii am întâlnit un pustnic român
care vorbea câtorva pelerini cu înflăcărare despre Fecioara Maria.
M-am apropiat să-l ascult şi eu. Călugărul care mă însoţea mi-a şoptit
că cel care vorbeşte este pustnicul Varsanufie, un cucernic capabil să
vadă în oameni trecutul, bolile sau dorinţele lor. Varsanufie a fost
cel care l-a gonit pe Traian Băsescu afară din Muntele Athos anul
trecut. Când a aterizat pe helioportul de la mânăstirea Marea Lavră,
cei mai mulţi călugări români s-au apropiat să-l vadă, să-l audă şi să
dea mâna cu presedintele României, mai ales că venise cu o donaţie
importantă pentru cele mai multe schituri şi chilii româneşti.
Va urma