Iubirea de aproape (ruda) vs donatie manastire!

[ioanna]

Ufff....nici nu stiu cum sa incep. In urma cu ceva ani de zile mama mea a donat o suma foarte mare (pentru posibilitatile noastre) cu acordul meu la o manastire, pe langa alte sume. Daca ar fi sa totalizam cred ca trei sferturi din averea de o viata, bani pusi deoparte: vreo 450 - 500 milioane de lei vechi. Repet, pe langa alte sume: o casa vanduta la tara, facut partaj, urmat de donatie si de acolo.

Va dati seama ca suma aceea donata s-a folosit pentru diverse activitati filantropice, iar acum 8 ani nici nu v-ati confruntat cu probleme de natura financiara ca acum. Inteleg ca d-voastra vreti ca suma aceea apartinand mamei d-voastra ,donata, sa-i fie returnata inapoi,dupa 8 ani, ca sa o puteti (eventual) folosi d-voastra. Cand ati donat ar fi trebuit sa va ganditi ca ii ajutati pe altii, fara a astepta nimic in schimb.

[stanciuf]

În prealabil postat de mihaiB

Bun venit pe forumul crestin ortodox.

Am putea sa credem ca sunteti persoana care a postat in decembrie aici:
http://forum.softpedia.com/lofiversi...t826704-0.html

cata perspicacitate !
exact! eu sunt persoana care a postat in decembrie pe softpedia.

pot spune ca SP m-a ajutat intr-o anumita masura sa incep sa imi pun mai multe intrebari
dar e si multa bataie de joc pe acolo. consider crestin ortodox forum ca fiind serios, fara ironii si lipsa de empatie.

În prealabil postat de ioanna

Dar cand a facut mama d-voastra donatia? Va dati seama ca suma se foloseste pentru diverse activitati filantropice.
Sa inteleg ca d-voastra, vreti ca acea suma apartinand mamei d-voastra si donata de ea sa va fie acum returnata inapoi? Dansa ce spune?

in 2005. nu e chiar asa - banii erau pe numele meu in banca. eu am dispus de ei, dar m-am lasat influentat. daca as fi avut "mintea de pe urma"...

Toata povestea asta a revenit la spusele amicului meu in legatura cu atitudinea staretului, care ar fi dorit si mai mult.
cat despre activitatile filantropice....ma abtin

[ioanna]

În prealabil postat de stanciuf

Toata povestea asta a revenit la spusele amicului meu in legatura cu atitudinea staretului, care ar fi dorit si mai mult.cat despre activitatile filantropice....ma abtin

Ce-i donat e donat, doar va faceti ganduri rele gandindu-va "ce-as fi facut daca as fi avut banii aceia". Asa ne gandim fiecare la ce am facut si avem deseori regrete. I-ati fi putut foarte bine sa-i pierdeti banii aceia odata cu criza, daca ati fi inceput o afacere in 2008. Nu trebuie sa aveti regrete, pentru ca i-ati donat intr-un scop nobil, n-ati facut o risipa, iar Dumnezeu daruieste inapoi inzecit. Mai bine cautati solutii pentru situatia curenta, nu va mai ganditi la banii aceia, nu intrati in panica, ca nu va foloseste la nimic, din contra, nu veti putea sa va adunati si sa ganditi limpede. Inteleg ca v-a fost greu in ultimii ani, criza ne-a afectat pe toti, dar acum piata muncii a inceput sa se redreseze, nu va pierdeti speranta, rugati-va Lui Dumnezeu si cautati in continuare.

[stanciuf]

În prealabil postat de ioanna

iar Dumnezeu daruieste inapoi inzecit..

Sa speram ca daruieste inapoi macar suma donata. Tot ar fi bine.

De fapt topicul deschis se rezuma la o singura intrebare la care as dori un raspund din partea dvs.:
Considerati ca dorinta de a dona in scopuri inalte, caritabile trebuie sa fie mai presus de iubirea fata de propriul copil, care se afla intr-o situatie disperata de mult timp?

In principal asta ma preocupa.

[ioanna]

În prealabil postat de stanciuf

In principal asta ma preocupa.

Ar trebui sa va preocupe solutionarea situatiei curente, nu regretele tardive sau invinovatirea propriei mame, care atunci cand a insistat sa faceti impreuna o donatie, nu cunostea probleme d-voastra financiare, pentru ca nu le aveati atunci. Inteleg ca simtiti nevoia sa va descarcati, dar mai bine ati spune ce pregatire aveti sau ce servici cautati, ca poate cineva din zona in care locuiti, va ajuta cu o informatie, decat sa ne pierdem in discutii sterile, fara niciun folos. Nu stiti niciodata de unde apare o mana intinsa.

Apoi, nu-i prea bine ca acuma va pare rau si vreti inapoi ce-ati dat de bunavoie...
Dar fiul ce varsta are? e cumva minor? trebuie sa-l intretina mama, care are o pensie, pana la adanci batranete?

Ar trebui un principiu: nu vreau sa dau? nu ma obliga nimeni! dau? o fac din toata inima. Si atat

[mihaiB]

daca nu gasiti loc de munca in ro. atunci veniti in Germania. Se cauta forta de munca cu disperare. Daca esti om harnic, cu rabdare si multa economie o sa aduni acei bani, poate chiar mai multi.

Incercati sa nu ii judecati pe mama si pe staret. Pentru ca, cu aceasi masura cu care judeci vei fi judecat.

Nu ma indoiesc ca banii s-au folosit in scop bun. Prin ce treceti acuma este o incercare, rugati-va cu credinta la Dumnezeu pentru a va lumina calea.

[Raoul]

În prealabil postat de stanciuf

De fapt topicul deschis se rezuma la o singura intrebare la care as dori un raspund din partea dvs.:
Considerati ca dorinta de a dona in scopuri inalte, caritabile trebuie sa fie mai presus de iubirea fata de propriul copil, care se afla intr-o situatie disperata de mult timp?

NU! Chiar ne invata Biserica noastra ca daca dezbraci pe cineva ca sa imbraci pe altul,aia nu e fapta buna...

În prealabil postat de stanciuf

Banii m-ar ajuta sa depasesc problemele. Mi-as gasi usor un loc de munca, as studia, as deschide o mica afacere etc.

Sunt curios,cam ce afacere ai porni?

În prealabil postat de mihaiB

daca nu gasiti loc de munca in ro. atunci veniti in Germania.

Crezi ca e asa usor sa gasesti un job acolo?

[glykys]

Draga StanciuF,


Am citit postarea ta si tare m-am intristat...
Ai facut bine ca nu te-ai calugarit, daca stii ca nu ai vocatie.
Intuiesti bine si ce intuiesti, in sensul ca un crestin trebuie sa aiba discernamant si dreapta masura si in ceea ce priveste milostenia.

Dar, e un mare dar... Tu te raportezi exclusiv la bani. Viata ta, chiar si mama ta... toate le valorezi in bani. A fi mama inseamna, zic eu, mai mult de a ii da copilului cele materiale. Asta inseamna pentru tine o mama? O persoana care iti acorda bani neconditionat, fara dobanda si giranti? Mama ta oare te sustine moral in aceste clipe grele, iti este sprijin?

Fericirea unei vieti nu e data de lucrurile materiale. Cred ca asta a fost greseala ta si de aceea ai pierdut asa usor toate cele materiale greu dobandite. Si sa stii ca daca vei continua sa persisti in aceasta gandire, in aceasta goana dupa bani, nu vei avea succes, orice ai face. Ce nu e castigat cu Dumnezeu se pierde foarte usor.

Cred ca, in acest moment, ai nevoie mai degraba de o reevaluare a scarii de valori si a prioritatilor din aceasta viata. Un duhovnic bun si o spovedanie cred ca te-ar ajuta sa iti pui ordine in ganduri.

[Ekaterina]

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: nu dupa insemnatatea darurilor se masoara milostenia, ci dupa duhul celui care da.Si tot el: As fi multumit acum, daca v-as putea invata sa nu fiti zgarciti, sa pricepeti frumusetea milosteniei si indatorirea de a da ceva din ceea ce aveti. Faptul ca ati avut deschidere sa donati, arata ca nu ati fost un om zgarcit.Treceti prin ispite mari si vrajmasul va chinuie cu multe ganduri pentru a va fura plata pentru milostenia pe care ati facut-o, care nu e putin lucru. Alergati la Dumnezeu, la Sfintii Sai, nu deznadajduiti, nu va lasati cuprins de parerea de rau.

Spunea un Parinte in Pateric: de vei da milostenie si se va necaji gandul tau ca ai dat mult, sa nu iei aminte la gand, ca este de la satana. Daca ati donat banii unei manastiri, i-ati donat Lui Dumnezeu, indiferent ce a facut staretul cu ei. Sunteti pomenit ca unul din binefacatorii manastirii, pentru care rugaciunile ce se fac zilnic, cer mila de la Dumnezeu. In acea manastire traiesc si oameni cu viata sfanta, modesti, nestiuti si chiar daca banii nu ajung direct la ei, acestia va vor pomeni in rugaciune. Cadeti inaintea lui Dumnezeu cu umilinta si rugati-L sa nu va lase in aceste clipe grele. Aceasta parere de rau este ca un zid care nu va lasa sa primiti ajutorul lui Dumnezeu.