Sa nu ne fie rusine cu nimeni!

În prealabil postat de Laura19

Una e sa emigrezi, sa te muti in alta tara si alta e sa iti fie rusine sa spui strainilor ca esti roman. Chiar daca in tara nu e totul perfect, nu inseamna ca trebuie sa iti fie rusine si jena de nationalitatea pe care o ai. Daca tie ti se pare normal sa te duci in Germania de exemplu, si daca te intreaba cineva de unde esti sa spui ca din Italia sau Grecia in loc de Romania, mie nu mi se pare.

Bravo Laura!

În prealabil postat de zaharia_2009

Nu doresc sa polemizez cu dvs. sau chiar mai mult , sa va trezesc resentimente , dar incerc o senzatie destul de neplacuta dupa aceasta marturisire pe care mi-o faceti.
Aproape de fiecare data cind m-am bucurat pt. ceva bun ce am vazut pe forum (adica, o postare buna) si am apreciat userul respectiv fatis nu a durat mult si am constatat ca aceasta ,,bunatate" nu a fost premeditata ci total intimplatoare , total neintentionata.

Daca as fi avut gandirea Laurei atunci cand aveam si eu 20 de ani, ce bine ar fi fost.. ....Si cand spun asta vorbesc in numele meu. Eu apreciez preocuparea, profunzimea si cunostintele multor tineri de pe acest forum.
Fiti intelegator si bland, ca merita!

[horatiu.miron]

În prealabil postat de Laura19

Una e sa emigrezi, sa te muti in alta tara si alta e sa iti fie rusine sa spui strainilor ca esti roman. Chiar daca in tara nu e totul perfect, nu inseamna ca trebuie sa iti fie rusine si jena de nationalitatea pe care o ai. Daca tie ti se pare normal sa te duci in Germania de exemplu, si daca te intreaba cineva de unde esti sa spui ca din Italia sau Grecia in loc de Romania, mie nu mi se pare.

Si cand esti intr-o tara in care conationali de-ai tai, prin actiunile si comportamentul lor, au patat imaginea tuturor romanilor, ce te faci? Cand constati ca esti discriminat doar pentru limba ce-o vorbesti, doar pentru locul in care s-a intamplat sa te nasti si sa cresti, ce te faci?

Asta ar fi cazul standard, insa exista cazuri de oameni care au fugit din tara asta pentru ca au fost persecutati sau pentru ca simteau ca nu se mai poate. Unii din ei s-au dus pe meleaguri straine, s-au stabilit acolo, poate chiar au intemeiat familii. Poate unii s-au integrat complet si poate cand aud de Romania se supara, poate ca nu mai vor sa auda de tara asta din diverse motive.

Este dreptul fiecaruia sa vrea sau sa nu vrea sa se mandreasca cu provenienta lui. Abureala asta cu "sa ne iubim tara neconditionat" e o chestie patriotarda, irationala, sforaitoare. Tara nu e de pus pe soclu, tara e doar un concept, o unealta.

În prealabil postat de horatiu.miron

Tara nu e de pus pe soclu, tara e doar un concept, o unealta.

Ei, e un pic mai mult...
E locul unde m-am nascut si de care voi fi legat ""ombilical"" toata viata mea, si pentru ca locul acela face parte din acea tara, se extinde legatura la toata tara...
E locul unde ma duc la mormintele parintilor, bunicilor, strabunicilor, acolo unde mi-s radacinile.... si durerile
La mine-acasa iarna e mai iarna, vara-i mai vara, aerul miroase a acasa.. Cel putin un capitol fericit din viata, copilaria, e strans legat de tara, de sat, de ulita satului, apoi de cartier, de drumul spre casa de la scoala (stiam toate soneriile de la porti!), iar drumul nu ducea drept, era totdeauna cotit pe undeva, pe la vreun prieten (nu de joaca, ci cate un om mai in varsta caruia ii era drag sa sporovaiasca cu noi copiii), ori la nenea pantofaru' sa mai schimbam o vorba, ori la nenea Vincze sa ne dea din gradina o zmeura, o agrisa, strugurei, un mar, depinde de sezon, ori in coștei (ca trebui sa sa vedem ce-a mai aparut nou la biserica din Dealul Calvariei veche de vreo 1100 ani), era musai sa trecem pe-acolo sa ne zgaim iar la toate crucile alea interesante, cu litere necunoscute, si era musai-dar musai sa coboram dealul pe ghiozdan direct in curtea Milenei, nu pe drum, ca pe-acolo umblau toti-asa n-avea nici un farmec! ori de parcul Babes, in care niciodata nu am intrat altfel decat sarind gardul, in copilarie...
Oricat de frumos si de bine a fost in alte locuri pe unde am calatorit, tot acasa m-am simtit in largul meu.
Nu prea stau eu bine la capitolul poezie....
Am stat o perioada buna de vreme departe de Ardeal, dar in tara. Oricat de frumos a fost acolo, si a fost, oricat de bine a fost, si a fost, tot mai bine-mi era cand ma apropiam de Cluj.... Eu nu cred ca as rezista departe de tara, oricat de jalnic ar suna asta...
Cand aud cantecele noastre populare, simt eu acolo ceva in piept...ceva ce nu simt nici de mi-ar canta cei mai tari cantareti francezi, englezi, americani, etc... Nu misca nimic acolo in piept..
Cand vad dansurile noastre populare, nimic nu-i mai frumos, oi fi eu subiectiva, dar ale noastre mi se par cele mai faine, ai nostri au costumele cele mai faine, etc.... Chiar asta seara am asistat la un spectacol... Ei, frate, tot ai nostri mi-au placut. Nu le neg meritele celorlalti, dar ale mele-mi merg la inima..
Sa nu mai vorbim de colinde, de sarbatorile noastre, de Pasti, de biserica noastra....
Ma opresc...

Dar... nu e obligatoriu ca toata lumea sa simta la fel...

[mihailt]

Am cautat mult si am gasit si ce e cu "maretul" neam traco-dac,din care sunt romanii.
Ca din colonisti Imperiului Roman nu prea sunt asa mult,romanii.
Traco-daci ,exceptand bulgarii,erau un neam care conform cu Herodot se ocupau in principal cu traitul din jecmanirea altora (cu razboiul adica),ca le era rusine sa cultive pamantul.Femeile lor aveau o moralitate egala cu 0,adica era ceva firesc sa se culce cu cine vroiau inainte de casatorie.

Apoi ca s-au crestinat si probabil la amenintarile preotilor ca merg in Iad daca continua sa jecmaneasca pe atlii s-au mai calmat cu jecmanitul.
Da daca a fost comunismul si generatia de a crescut in timpul comunismului nu au mai auzit majoritatea de Dumnezeu,vechiul caracter a iesit din nou la iveala.Si acum Romania e cea mai corupta tara din Europa.
(acum nici macar patrioti nu mai sunt,ca jecmanesc romani pe romani.)

Rusinea asta de a cultiva pamantul a ramas in continuare la romani,exceptand pe cei din Transilvania,care au fost educati de cat au fost sub imperiul Austriac,ca nu e rusine sa muncesti la pamant.
Asa s-a intamplat si cu sarbii si cu croati unde educatia din Imperiul Austriac se vede.

Pe langa trasaturile astea negative,traco-daci din Romania acum mai sufera si de un ultranationalism foarte puternic si de trait prin naluciri,ca sunt "latini" si de un egoism foarte dezvoltat.

Pai daca mergi si te uiti in Italia nici in Sudul Italiei,unde e cea mai nasoala situatie economica si oameni cei mai putin civilizati nu e atata neomenie ca in Romania,adica patronul obisnuit italian din Sud e cu mult mai omenos decat patronul obisnuit roman.
Pe patronul obisnuit roman nu prea il intereseaza ca muncitoru roman,cu salariu de i-l plateste nu are cum sa isi asigure nici macar strictul necesar.
Aia nu e "problema lui" e problema muncitorului.

Da daca mergi in nord sau la Roma unde sunt latini,parca ai fi in Germania.
(latini sunt italieni de langa Roma si cei din nordul Italiei).

Pai nu stiti ce s-a intamplat cu mozaicul color de s-a gasit la Sarmisegetuza reprezentand o scena din razboiul troian?
L-a copiat o unguroaica,ca era interesata de istorie apoi ciobani romani de prin zona l-au spart si au vandut placutele de mozaic in targ.Bine ca a apucat sa il copie respectiva unguroaica,ca se stie cum arata.
Asta spune despre neamul traco-dac de aci de s-a scos mai nou "latin" :) .

Eu numai in Romania am mai vazut sa fure romani piatra de pe drum sa isi puna din asta pietris in curtea vilei sau sa se fure o cale ferata cu totul,traverse macadam si postament inclus,ca daca treci pe acolo nici nu ai crede ca a fost cale ferata,cum s-a intamplat cu calea ferata Pitesti-Ramnicu Valcea.

Iar asta cu Europa care are ce are cu noi,ca noi suntem ortodocsi,e de tot rasu,daca stai sa privesti problema un pic realist.
Pai cand romanii sunt primi la coruptie in Europa,pe primul loc la numarul de avorturi la 1000 de femei pe ani etc ei cred ca Europa ii considera crestini?
Si cu atat mai putin ii considera crestin ortodocsi cei din Europa pe romani.
Ar fi foarte bucurosi cei din Europa sa fie romani crestini ortodocsi da se pare ca la multi din Romania crestin-ortodoxia se intelege tare ciudat...

Parca zicea Sfantul Simeon Noul Teolog,zidirea casei incepe de la fundatie nu de la acoperis asa si zidirea casei duhovncesti,adica a noastra ca biserici insufletite a Duhului Sfant incepe de la incercarea de urmare a poruncilor lui Dumnezeu Iisus Hristos,sa te oglindesti pe tine in oglinda acestor porunci si daca te oglindesti asa atunci te vezi ca esti pacatos si asa mai departe nu incepe zidirea casei de la a incepe sa explici nu stiu ce "dogme".
Da stai ca tara noastra si-a zis ca Imperiul Bizantin adica Romania si Sfantul Simeon Noul Teolog a fost gonit din Constantinopol ca a laut peste picior pe niste "drept-credinciosi" de acolo in loc sa se apuce sa le cante osanele cat de "drept-credinciosi sunt" si asa mai departe.
:)

[mihailt]

Eu cred ca mai bine am incepe sa fim realisti sa nu mai traim in naluciri si sa vedem ce situatie e acum in Romania si sa incercam sa ne corectam noi mai intai si apoi sa incercam usor usor sa mai explicam si altora ca ce e pe aci e mult din vina noastra,a romanilor de traim in ziua de azi aci.
Si mi se pare ca e normal sa ne fie rusine de e acum in Romania,adica daca nu le-ar fi fost rusine de ce gunoaie erau in Romania acelora care au participat la "Let's do it Romania" ar mai fi strans ceva gunoaie?
Nu cred.
Puteau sa zica,gunoaiele le-au aruncat tigani (desi nu cred,majoritatea tot de romani sunt aruncate) ,"nu e problema noastra" si nu se facea nimic.
Asa si noi putem sa continuam cu imbatarea cu apa rece,cu traitu in naluciri sa zicem ca vai ce maret e neamu nostru si ce tara grozava e Romania si situatia nu se va schimba in bine deloc sau putem sa incercam sa constientizam ce e pe aci si sa facem constructiv.

O natiune poate fi considerata infranta numai atunci cand ultimul membru al ei considera ca nu mai merita sa traiasca liber.

"Noi românii, suntem locuitorii cei mai vechi ai acestui pamânt, si anume unul din cele mai vechi popoare ale întregului continent. Istoricii pun de obicei începuturile vietii poporului nostru la cucerirea Daciei de catre Traian. (…) Nici ca se poate mai superficiala conceptia. Departe de mine de a scadea cât de putin meritele marelui împarat (…) dar (…) împaratul Traian este abia un episod în viata milenara a poporului nostru. Când a sosit el la Dunare, statul dac era de o suta ¥i mai bine de ani în culmea în floririi; era singura putere europeana capabila de a tine în cumpana Imperiul Roman. Si nu e de mirare ca ajunsese asa. La 513 î.e.n. când Roma stapânea doar câteva sate de pe malul stâng al Tibrului (nici cât Tara Bârsei), parintii nostrii de la Dunare, formau un neam mare, închegat ¥i puternic, care tinea calea în Balcani, celui mai mare monarh al Asiei, lui Darius al lui Histaspe." Simion Mehedinti


"Printre neamurile fara noroc, ne numaram in frunte noi românii (…). Istoria neamului românesc n-a fost decât o lunga, necontenita, halucinanta hemoragie. Ne-am alcatuit într-un uragan si am crescut în vifor. Popor de frontiera luptam si muream pentru toti. Muream mai ales, platind miopia si neghiobia altora (…) Istoria neamului românesc este alcatuita din atâta sânge si atâta nenoroc datorita în primul rând, incapacitatii Occidentului de a vedea de unde vine primejdia. Pe noi, timp de cinci secole <<ne-a scos din istorie>> victoria Imperiului Otoman. Timp de secole, am luptat singuri. Hartuiam necontenit armatele turcesti, cu pretul pe care îl stiam: traiul <<în afara istoriei>>. Istoria se facea în Apus, fara noi, dar datorita sângelui nostru. Occidentalii nu sedeau nici ei cu mâinile în sân, ci se luptau: dar se luptau între ei (…) Civilizatia noastra taraneasca se adaptase nivelului vegetal la care se redusese istoria. Asezarile românesti dispareau si reapareau cu aceeasi ireluctibila, misterioasa încapatânare a vegetatiei. În timpul acesta la o mie, doua de kilometri, spre Apus, se înaltau catedrale, se îmbogateau castele, se înfrumusetau mânastiri si oamenii aveau prilejul, macar la rastimpuri, sa citeasca pe sfinti, pe teologi si pe poeti. Sa înteleaga ca sunt oameni si sa se bucure ca traiesc omeneste – iar nu ca fiarele salbatice prin munti si paduri, ca stramosii nostrii, care nu aveau alta vina decât aceea de a se fi nascut în calea rautatilor."
Mircea Eliade

Dragostea de omenire, care nu se sprijină pe patriotism, pe dragostea
pentru naţiunea ta, nu este decît o iluzie, iar cei ce se laudă că iubesc
pe toată lumea, o fac pentru a demonstra că de fapt nu iubesc pe nimeni.
Johann Herder

[philalex]

ce sa zic, suntem o natiune cu bune si rele....bune ar fi credinta si mancarea ...rele mai multe...de fapt ne tragem din daci si romani....latinismul are destule lacune...

"Pe plan educational, influentele romane au fost net negative. De la un popor educat in cultul cotropirii si jafului, dacii n-aveau ce invata si nici nu au preluat nimic. Poporul român a ramas caracterizat de acelasi spirit pasnic, ospitalier si bland ca si stramosii lui traco-daci. Ei si-au continuat traditiile lor spirituale, mult mai bogate decat se credea, situatie pe care arheologicii nostri au demonstrat-o convingator si in repetate randuri dupa cel de-al doilea razboi mondial. Poate ca tocmai in aceasta rezida si unele cauze care i-au favorizat pe romani: productia redusa de arme si, in general, lipsa spiritului de agresivitate si a dorintei de a se infrupta din bunurile materiale ale vecinilor, transmisa de-a lungul secolelor pana in timpurile noastre.

Exista inca astazi autori la care problema incursiunilor dacilor in zonele ocupate de romani este trata confuz. Paul Mackendrick, de exemplu, pe de o parte insista permanent asupra bogatiilor fabuloase ale dacilor, releva spiritul lor pacifist pentru ca exact o pagina mai departe sa afirme ca "Dacii ... au intreprins incursiuni in teritoriul roman, de unde isi procurau mijloacele de cumparare". Acel incursiuni aveau rol militar de informare si distrugere a lucrarilor de pregatirea ale romanilor impotriva Daciei din perioada celor 200 de ani anteriori lui Traian, iar dupa aceea pentru eliberarea teritoriului ocupat de romani.
Dacii erau pacifisti dar nu lasi. Educatia lor ii facea nemuritori, asa cum de altfel au ramas in istorie!"

Herodot a zis despre majoritatea tracilor ca erau lenesi, insa despre geto-daci, adica triburile tracice din regatul Dac, ca "dacii sunt cei mai drepti si mai viteji dintre traci".

Agricultura era una din principalele ocupatie a dacilor-a dacilor, nu a tuturor tracilor. Dacii nu se ocupau cu nici o cotropire a altor popoare, ei erau pacifisti, singura lor preocupare cand vine vb despre razboi, era sa isi pazeasca pamantul pe care il considerau sfant si numai al lor. Si aceasta trasatura s-a transmis si urmasilor, la fel au fost si Mihai, Stefan, Lapusneanu,Vlad, Mircea, Petru Rares, Basarab, Brancoveanu, Alexandru cel Bun etc..Lui Mihai i se spunea "dacul cel rau", Stefan este un exemplu de urmas al dacilor. Si Grecia si Rusia sunt ortodoxe, dar nu s-au sfiit sa i-a pamantul altor popoare. Romanii, nu au cotropit alte popoare niciodata, si asta se stie. Romanii sunt urmasii geto-dacilor,nu a tuturor triburilor tracice. Nu ma intereseaza ce faceau alte triburi tracice. Si romanii au fost un trib de traci, app. Citeste tot ce s-a scris despre daci la topicul istoria noastra, urmareste documentarele catre care au fost postate linkurile, citeste cartile care s-au mentionat, si apoi vorbim despre daci cu toate sursele cercetate. Bulgarii sunt SLAVI la fel ca rusii, ucrainienii, sarbii. Bulgarii au venit din Asia,impreuna cu celelalte popoare slave, nu sunt din neam tracic. Iar Bulgarii ne-au atacat pe noi de multe ori si ne-au luat noua pamantul de la sud de Dunare. Harta originala a Daciei Mari, cuprinde pamanturile de la Sud de Dunara-sau Istru- care acum sunt in mainile bulgarilor si a sarbilor.

recomand:
http://dacia.8m.net/index.html -multe informatii
http://enciclopediagetodacilor.blogs...rastoarna.html
http://www.dacia.org/carte/1-22.pdf - "Noi nu suntem urmasii Romei"-Dr.Napoleon Savescu primele 22 de pag.
alta carti:

• PIERIT-AU DACII? de Hasdeu ;
• Medicina in Dacia-Ion Horaţiu Crişan;
• ZAMOLXIS sau mitul dacic in istoria si legendele spaniole-Alexandru Busuioceanu;
• Cercetari asupra fondului traco-dac - de Grigore Brancus
• Limba traco-dacilor de I.I.Russu
• ELEMENTE AUTOHTONE IN LIMBA ROMANA - de I.I.Russu;
• SCRIERI VECHI PIERDUTE ATINGATOARE DE DACIA-de Al. Papadopol-Calimah; "O carte a cărţilor pierdute despre daci, însumând aproape trei sute de autori antici ale căror scrieri „atingătoare de Dacia” nu au mai ajuns până la noi, din diferite motive: întâmplare, ignoranţă, nepăsare sau cenzură. O imagine corectă a interesului anticilor pentru neamul dacilor şi, în acelaşi timp, o măsură pentru ceea ce ne-a mai rămas din scrierile despre Dacia: nu mai mult de 10%. O lucrare de mare erudiţie, ignorată cu sau fără intenţie mai bine de un secol. Recuperată şi editată acum într-un volum pentru prima oară.
• ARHEOLOGIE SI STUDII CLASICE. VOL. 1-Aurora Petan, Al. Berzovan (coord.); "Primul volum din cele doua pregatite de catre masteranzii programului cu acelasi nume din cadrul Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, cu un cuvânt înainte semnat de conf. dr. Gelu Florea."
• CIVILIZATIA GETO-DACILOR 1&2 - de Ion Horaţiu Crişan
  Cea mai monumentală sinteză în domeniu de la Getica lui Vasile Pârvan până astăzi.
  
  „Cartea de faţă încearcă o mai exactă conturare a locului pe care îl ocupă civilizatia geto-dacilor în ansamblul Europei antice, a contribuţiei pe care aceasta a avut-o la îmbogăţirea tezaurului universal şi, cu precădere, la dimensionarea aportului său în procesul etnogenezei românilor. Ea este în ultimă instanţă, un fel de meditaţie asupra principalelor aspecte ale civilizaţiei geto-dacice.” I.H. Crisan

40 DE CARTI DESPRE CIVILIZATIA GETO DACILR
Codex Rohonczi
TESTAMENTUL DACILOR-MORCOV FLOREA
Alte Carti

documentare/clipuri:

COMORILE TRACILOR FILME DOCUMENTARE DESPRE DACI LECTIE DE PATRIOTISM-DISCURSUL LUI DECEBAL; COMORILE DACILOR LUMEA PIERDUTA A VECHII EUROPE LUMEA PIERDUTA A VECHII EUROPE
PELASGII DACII
PRIMA CIVILIZATIE A EUROPEI , CUCUTENI-TRIPOLIE
DUNAREA SI CARPATII-LEAGANUL CIVILIZATIILOR
Napoleon Savescu la Nasu' Dacia Romania Tartaria Alba 1-Dacii contraatacaIdentitatea pierduta - full documentar - noi nu suntem urmasii Romei Regele Regalian eliberatorul Daciei - Partea I-a
Dacia : Razboaie uitate - Partea I-a
Sarmisegetusa - Sanctuare - Partea a I-a
Drumul spre Sarmisegetusa - Partea a I-a
Congresul al XI-lea de DacologieDACII - Adevaruri tulburatoare. Film documentar 2012
Alte Filme

Prelatinitatea:

(extras din articolul de mai sus)

Se impune cu prisosinta schimbarea unor paradigme preluate si acceptate de totii romanii, datorita neconcordantei lor cu realitatea obiectiva. Cu totii am invatat la scoala, iar copii nostrii o fac si acum, ca poporul roman este rezultatul "contopirii dacilor cu romanii", iar limba romana este o limba ce a derivat latina vulgara (latina vulgaris) in urma cuceririi romane a Daciei, Devenite ca leit motiv al istoriei noastre predate in scoli si licee, aceste doua "invataminte adanci" socheaza, la o analiza mai atenta, prin lipsa lor de realism istoric. Dar sa analizam aceste aspecte, insistand in special pe cel legat de limba romana In primul rand trebuie sa analizam momentul cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman (de fapt doar a 14% din teritoriu), in ansamblul istoriei acestuia si mai ales in analogie cu celelalte cuceriri romane. Tabelul urmator indica provinciile cucerite de romani, anul cuceririi, anul evacuarii si anii de stapanire romana in respectiva regiune.

Din cate se poate observa din tabelul de mai sus, Dacia a fost singura provincie din intreg Imperiul care a avut mai putin de 200 de ani de stapanire romana. In Britannia romanii au stat 500 de ani, iar englezii nu sunt deloc latini. Pamanturile Transilvaniei au fost sub ocupatie maghiara mai bine de 1000 de ani, si totusi romanii ardeleni nu si-au uitat limba si obiceiurile si nici n-au invatat maghiara in proportie de masa. La toate aceste se adauga faptul ca romanii nici nu visau sa dispuna de mijloacele si metodele Imperiului Austro-Ungar (religie, accesul la functiile administrative ingradit pentru cetatenii de etnie romana, ceea ce i-ar fi "cointeresat" pe unii sa renunte la limba, nume, obiceiuri si religie). De asemenea, romanii, turcii, bulgarii nu au reusit sa schimbe nici limba macedonenilor, aromanilor, cuto-vlahilor de la sud de Dunare, care sunt intelesi doar de romani. De asemenea, in Malta, stapanirea romana a fost de peste 800 de ani, iar maltezii nici acum nu vorbesc o limba de origine latina. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca italiana (deci la ei acasa!) este alaturi de franceza, limba "de origine latina" care se a seamana cel mai putin cu LATINA! Toate aceste ne demonstreaza ca istoria mai trebuie studiata, iar paradigmele acceptate candva in istoria noastra tumultoasa (oarecum explicabil in acele momente) trebuie indepartate pentru instaurarea adevarului istoric pe baze pur stiintifice si nu din dorinta de afirmare sau dominare asupra altor popoare.

Dar sa continuam! Se pune totusi intrebarea, de ce limba noastra romana se aseamana atat de bine cu latina. De ce 70% din masa vocabularului (totalitatea cuvintelor uzuale folosite si cunoscute de toti vorbitorii unei limbi) "provine" din latina? Unul din marii nostri istorici, Nicolae Densusianu, ne ofera un posibil raspuns, in lucrarea sa "Dacia preistorica": "latina vulgara" pomenita de istorici, era limba marelui neam al tracilor, iar latina era o "traca literara". De asemenea, el ne spune, dupa cum de altfel se vade si in reprezentarea soliei dacilor de pe Columna lui Traian, ca "romanii la Sarmizegetusa n-au avut nevoie de talmaci" (Nicolae Densusianu - Dacia preistorica, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989)[...]

Femeile dacice

Poporul dac nu a fost constituit numai din acei barbati viteji care au uimit antichitatea cu credinta si curajul lor, ci si din cealalta jumatate, cea feminina pe a caror rabdare si putere de munca si-au bazat cei plecati in nesfirsite razboaie, succesele.

Daca pentru acei barbati viteji istoriografia antica a fost zgircita apoi pentru femeile dacilor aceiasi istoriografie a fost vitrega de-a dreptul neraminindu-ne decit arareori vre-un nume. Astfel este cazul unei monede descoperite in Transilvania pe care este inscriptionat numele ZINA (Doamna?), nume ce se pare ca a apartinut unei regine probabil, tinind cont de datarea monedei, aceasta regina ar putea fi sotia lui BUREBISTA.

Cu toate acestea in societatea geto-daca, rolul femeii trebuie sa fi fost cu totul deosebit dupa cum se vede si din chipurile de femei dace sculptate pe Columna inaltata de romani dupa razboaiele dacice. Ani in sir Traian a sarbatorit marea sa victorie prin serbari si lucrari edilitare ori prin ridicarea unor monumente de arta si desigur sculptorii, artisti fiind nu au fost impresionati doar de calitatile barbatilor ci si de trasaturile femeilor dace. Columna ne infatiseaza femeia daca in mai multe ipostaze, ipostaze in care acestea apar zvelte dar cu expresii aspre si mindre, cu o finete incontestabila a trasaturilor,cu fata ovala, frunte inalta, ochi expresivi, nas drept, buze frumos conturate, par lung pieptanat cu carare pe mijloc, acoperind timplele si lasind libere urechile, par strins legat intr-un coc bogat la ceafa si acoperit cu o naframa. Daca dupa doua milenii gratia si eleganta lor s-a pastrat in piatra nu e greu sa ne imaginam cit de frumoase erau modelele (si prin extensie toate femeile dacilor!) din care s-au inspirat artistii antici.

Imbracamintea era compusa din camasi incretite la git, asemanatoare iilor de azi, cu mineci lungi si largi sau cu mineci scurte si cu fusta pina la pamint, peste care, uneori poarta o manta amplu drapata. In picioare poarta opinci de piele vara si de blana iarna.

Obiectele de podoaba sint variate si denota gust si eleganta. Coliere torsionate din argint sau bronz sau lanturi impletite cu deosebita maiestrie le impodobesc frumoasele grumazuri. Miinile au bratari din fire groase de argint rasucite sau lanturi impletite, avind extremitatile in forma cap de sarpe stilizat, iar degetele sint pline de inele spiralate sau de simple verigi. Agrafele au forme diverse, tipice fiind cele cu nodozitati pe arc in forma de lingurita sau scut. Cerceii gasiti sint in forma de veriga subtire, avind atasat la partea inferioara un pandativ fin.Toate aceste podoabe sint atestate de arheologie si impreuna cu un numar mare de margele de sticla, viu colorate , arata gradul de cochetarie al femeilor dace.

Viata acestor femei poate fi descifrata in parte, judecind dupa scenele de pe columna si din reprezentarile de pe monumentul de la Adamclisi, unde femeia daca este infatisata fie ducind in brate un sugar si de mina copii mai mari, fie purtind copilul intr-o copaie pe cap. In toate ipostazele insa ele sint mame duioase pline de afectiune pentru copii lor.

Ocupatiile zilnice,rolul lor in economia societatii geto-dacice pot fi reconstituite. Fara indoiala ca lor le reveneau o mare parte din muncile agricole sau din munca de crestere a animalelor domestice. Pe linga acestea lor le sint rezervate mestesugurile casnice - tors,tesut,croit,cusut --,si intr-o oarecare masura olaritul. [...]
extras din: Femeile dacice

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...storia+noastra