Suferinta fetei nemaritate

În prealabil postat de Dumitru73

problema apare cand intervine ratiunea ...

Oh, iertati-ma! Uitasem ca cei credinciosi sunt fiinte irationale .
Oare ei nu au aflat ca Dumnezeu l-a inzestrat pe om cu ratiune, alaturi de suflet si vointa libera?

[iustin10]

În prealabil postat de aurelia1984

Se spune ca in viata avem de ales intre casatorie si calugarie. Se pare ca unii nu au de ales... !

Exista si o a 3 a cale ,cea mai proasta dintre toate , anume sa stai posomorat si sa iti plangi de mila . Daca Dumnezeu ne incearca cu singuratatea ,(si ganditi-va cati oameni bolnavi,obezi ,respinsi,saraci exista) atunci cu atat mai tare trebuie sa exclamam : "Slava tie Doamne " Sa ne bucuram de viata asa cum o avem. Sa vedem in tot ce ne inconjoara maretia lui Dumnezeu. Sa simtim dragostea in fiecare persoana care o intalnim. Si atunci vom pricepe care este planul lui Dumnezeu cu noi.
Planul Sau este bucuria,orice fiinta omeneasca a fost lasta pe pamant pentru a se bucura si a aduce slava lui Dumnezeu .Trebuie sa ridicam doar privirea din singuratatea ce ne apasa si sa privim in jur.
Nu ! Casatoria nu este un scop in sine . Nu asa scapam de singuratate .Nu de acolo provin suferintele tale .Ai o problema in a te accepta pe tine ,si a accepta astfel viata care Dumnezeu ti o aduce in fata .Fii convinsa ca este cea mai buna dintre cele posibile. Invata doar sa o primesti :)

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Dumitru73

dar daca o fac sa devina necredincioasa?

pai nu-i bine, ca daca o faci sa devina necredincioasa atunci riscul sa te insele, sa te fure sau sa-ti bata copiii este foarte foarte mare!

[lore86]

În prealabil postat de Laura19

Hmm... asta ma face sa cred ca nu a fost niciodata credincioasa in adevaratul sens al termenului, daca orientarea religioasa i se zdruncina la intalnirea unui necredincios ce detine argumente.
Fireste, in cazul unei apartenente formale si fara adancime, trecerea de la credinta la ateism/ agnosticism (dupa caz) se justifica limpede, insa cand in schema intra duhovnicia...

vazand postul, mi-am adus aminte de sfintii pomeniti de curand: Hrisant si Daria. Tatal lui Hrisant doreste si chiar reuseste sa-l casatoreasca pe crestinul Hrisant cu pagana Daria, cu gandul de a-l determina sa revina la inchinarea zeilor.Dar credinta lui Hrisant inmoaie inima Dariei care devine ea insasi un model de traire crestina. Asadar sotul credincios mantuieste si sotia necredinciosa.Si reversul evalabil.

Numai ca, deobicei o fata credincioasa o sa isi caute un sot credincios. Si vice versa. Acum, daca o va forta tatal ei sa se casatoreasca cu un pagan, se schimba povestea. :P

[Ekaterina]

În prealabil postat de aurelia1984

Bine v-am regasit pe forum.

Am o intrebare pentru cine ma poate ajuta. Am gasit si pe internet si in afara lui o multime de carti/articole cu sfaturi pentru oamenii casatoriti, sau pentru tinerii adolescenti intragostiti (intotdeauna reciproc), sau pentru tinerii care vor sa aleaga fecioria, in sensul de calugarie.

Exista, totusi, o categorie destul de mare de tineri, fete in special, care fac tot posibilul sa respecte legile, care-si pazesc fecioria, care nu umbla in discoteci si nu se machiaza, nu-si doresc sa se calugareasca, ci vor casatorie. Totusi, multi dintre ei nu se pot casatori.

Exista vreo carte cu sfaturi si vorbe de alinare si pentru ei? Special pentru ei? Eu sunt o tanara de acest fel si cateodata starea aceasta a lucrurilor ma doare atat de tare incat am nevoie sa citesc ceva care sa ma mai linisteasca. Nu pot alerga de 7 ori pe saptamana la preotul duhovnic sa-l bazai cu aceleasi dureri, asa ca as dori stiu daca exista texte care sa ma intareasca, pe mine si pe cei ca mine, ca nu suntem deloc putini.

Se spune ca in viata avem de ales intre casatorie si calugarie. Se pare ca unii nu au de ales... Si despre ei se vorbeste cel mai putin.

Va multumesc pentru rabdare!

Daca vei asculta si vei respecta poruncile date de Dumnezeu, printre care si pastrarea fecioriei, iti va fi foarte bine, vei vedea. Asteptarea e grea, grea este si singuratatea dar nici in casatorie nu e usor. De femeie depind multe intr-o familie…

Am auzit un parinte pe vremea cand eram necasatorita, spunand ca daca femeia nu stie sa faca macar o prescura, sa nu se casatoreasca. Era serios si nu a spus-o sub forma de gluma. Dupa cativa ani mi-am adus aminte si am inteles ce a vrut sa spuna.

Chiar daca vei citi carti ce trateaza acest subiect lucrurile nu se vor schimba. Nu neg faptul ca in casatorie si prin copii te implinesti dar sa incerci sa nu idealizezi. Important este sa pui temelie buna cum spune Parintele Nicolae Tanase intr-un interviu.

Incearca sa-ti canalizezi energia pregatindu-te sa fii o sotie cat mai buna. Poti sa faci putina nevointa inca de pe acum, ca un fel de pregatire, sa gatesti ceva pentru o persoana neputiincioasa, sa mergi din cand in cand la o priveghere caci in casnicie dupa ce apar copiii, multe nopti albe vei avea si in plus nu o sa mai poti merge oricat ti-ai dori. Sa te bucuri acum de starea in care esti, sa citesti pe saturate, sa te plimbi si sa profiti de deplina libertate, iti va fi dor de toate astea. Facand binele poti sa atragi binecuvantarea Lui Dumnezeu si un lucru foarte important sa nu te grabesti, decizia este pe termen lung.

Parintele Arsenie Papacioc spune despre femeie: Floare sta in glastra; baiatul trebuie sa umble sa si-o aleaga. Fata nu trebuie sa bata cararile baiatului, ci baiatul sa dea peste ea. Cu siguranta ai multe calitati si daruri de la Dumnezeu, nu ramane decat ca cineva sa le observe.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Ekaterina

Parintele Arsenie Papacioc spune despre femeie: Floare sta in glastra; baiatul trebuie sa umble sa si-o aleaga. Fata nu trebuie sa bata cararile baiatului, ci baiatul sa dea peste ea. Cu siguranta ai multe calitati si daruri de la Dumnezeu, nu ramane decat ca cineva sa le observe.

ma gandesc ca nu e gresit ca si fata sa incerce sa-si gaseasca un barbat potrivit.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Profetul de carton

ma gandesc ca nu e gresit ca si fata sa incerce sa-si gaseasca un barbat potrivit.

chiar nu vad de ce ar fi gresit.
traditiile se schimba o data cu vremurile.
din pacate, la noi inca exista gandirea ca daca fata face primul pas e cam usuratica.

[Yasmina]

În prealabil postat de Dumitru73

chiar nu vad de ce ar fi gresit.
traditiile se schimba o data cu vremurile.
din pacate, la noi inca exista gandirea ca daca fata face primul pas e cam usuratica.

Ce sa faca fata mai precis?Sa se prezinte,sa te intrebe daca ai prietena si apoi sa te invite undeva?Iar barbatul,sa suspine melodramatic intr-o batista dantelata cu buline si sa-si dea ochii peste cap...
Poate sunt eu old fashioned,dar imi pare nepotrivit pt o femeie,vulgar sau chiar disperat.
Inteleg ca exista situatii cand femeia castiga cei mai multi bani in familie,se intoarce la slujba la 2 saptamani dupa nastere in timp ce sotul are grija de copil,dar totusi sa lasam barbatilor macar Atitudinea!

[Dumitru73]

În prealabil postat de Yasmina

Ce sa faca fata mai precis?Sa se prezinte,sa te intrebe daca ai prietena si apoi sa te invite undeva?Iar barbatul,sa suspine melodramatic intr-o batista dantelata cu buline si sa-si dea ochii peste cap...
Poate sunt eu old fashioned,dar imi pare nepotrivit pt o femeie,vulgar sau chiar disperat.
Inteleg ca exista situatii cand femeia castiga cei mai multi bani in familie,se intoarce la slujba la 2 saptamani dupa nastere in timp ce sotul are grija de copil,dar totusi sa lasam barbatilor macar Atitudinea!

primul pas nu inseamna ca trebuie sa-i sara in brate.
uneori este de ajuns un zambet.
avand in vedere vremurile in care traim, nu ti se pare ca voi, femeile, sunteti cele care pierdeti daca stati in "banca voastra"?