Cand sa ne bucuram?

[George.m]

În prealabil postat de alexdu

De obicei oamenii se bucura cand castiga bani, cand cumpara lucruri materiale, cand primesc ceva in dar, cand privesc anumite emisiuni sau filme, cand mananca o anumita mancare sau beau o anumita bautura, cand castiga o competitie si asa mai departe.

Intrebarea mea este cand ar trebui cu adevarat sa ne bucuram? Cand mergem la biserica, cand facem o fapta buna, cand ajutam pe cineva, cand ne rugam?

Doamne ajuta!

Avem nenumarate motive de bucurie. Dumnezeu ne face foarte multe daruri ca sa ne vada fericiti. Ba chiar merge pana acolo incat ni se ofera pe Sine Insusi in dar.
Insa nu putem gusta bucuria adevarata daca nu ne predam si noi lui Dumnezeu, da nu ne daruim si noi, la randul nostru.
Fara jertfa de sine, omul n-are habar ce inseamna bucuria adevarata. El e fericit cand uita de sine, cand in inima lui ii face loc lui Dumnezeu, semenilor sai, lumii intregi.
Daca Il voi avea in inima neincetat pe Dumnezeu, daca inima imi va fi pururea deschisa tuturor celor din jurul meu, voi simti bucuria necontenit.

În prealabil postat de George.m

Daca Il voi avea in inima neincetat pe Dumnezeu, daca inima imi va fi pururea deschisa tuturor celor din jurul meu, voi simti bucuria necontenit.

Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu!
Minunat ai spus, frate George...

[dobrin7m]

Povestire - O fila din viata unui om

"Deodata brancadierul si asistenta medicala au intrat in salon. S-a apropiat si au intrebat: aveti obiecte metalice la dvs? A verificat prinzatoarea parului, dantura, a scos verigheta , lantisorul si m-au urcat pe patul cu rotile. Toate ca prin vis pentru ca in mintea mea era: Doamne Iisuse, Doamne Iisuse.., Doamne Iisuse.
Am ajuns in sala de operatii, lumini mari ca niste ochi imensi priveau din tavan. In mintea mea Doamne Iisuse , Doamne Iisuse.,. Doamne Iisuse.
5 oameni au inceput treaba profesional. 1,2,3 sus, pe masa de operatie. A legat o mana, a legat alta mana, cate kg aveti? A prins parul intr-o plasa. Doamne Iisuse, Doamne Iisuse... m-am trezit zambind catre cei din jurul meu. Stati bine cu capul, au spus asezand ceva sub capul meu. Da, Doamne Iisuse, Doamne Iisuse Fiul lui Dumnezeu milueste-ma pe mine pacatosul. Anestezistul a pregatit seringa, a pus cateterul in mana. Strange pumnul, desfa, strange.... Doamne Iisuse , Doamne Iisuse.....
1,2,3,4...Doamne Iisuse ......

Cineva s-a apropiat sfios si usor de capul meu fara sa vad doar sa simt. Si a inceput sa ma mangaie pe cap bland de tot, atat de bland incat nu pot explica. O pace si o fericire m-a cuprins. Si cu voce calda, feminina, minunata, ca un balsam mi-a repetat: nu e nimic, totul va trece si va fi bine. Totul va fi bine , vei fi bine, nu te speria. A continuat asa, pana cand o voce m-a strigat pe nume: Trezeste-te.
Am deschis ochii. Eram in salon, tocmai ma asezau pe patul din salon. Am zambit larg fericita, si bucuroasa. Va multumesc tuturor, va multumesc , va multumesc.

Cineva ,m-a intrebat. Cum a fost? I-am raspuns bucuroasa: minunat, extraordinar de frumos. Sunt foarte bucuroasa.
A facut ochii mari intreband-se probabil ce putea fi asa frumos si minunat intr-o sala de operatii cand esti operat.

Am intors capul spre iconita de deasupra patului: era Fecioara Maria, si in gand am multumit bucuroasa: Iti multumesc ducele meu Iisus. Iti multumesc."

[skicolour]

În prealabil postat de dobrin7m

Povestire - O fila din viata unui om

"Deodata brancadierul si asistenta medicala au intrat in salon. S-a apropiat si au intrebat: aveti obiecte metalice la dvs? A verificat prinzatoarea parului, dantura, a scos verigheta , lantisorul si m-au urcat pe patul cu rotile. Toate ca prin vis pentru ca in mintea mea era: Doamne Iisuse, Doamne Iisuse.., Doamne Iisuse.
Am ajuns in sala de operatii, lumini mari ca niste ochi imensi priveau din tavan. In mintea mea Doamne Iisuse , Doamne Iisuse.,. Doamne Iisuse.
5 oameni au inceput treaba profesional. 1,2,3 sus, pe masa de operatie. A legat o mana, a legat alta mana, cate kg aveti? A prins parul intr-o plasa. Doamne Iisuse, Doamne Iisuse... m-am trezit zambind catre cei din jurul meu. Stati bine cu capul, au spus asezand ceva sub capul meu. Da, Doamne Iisuse, Doamne Iisuse Fiul lui Dumnezeu milueste-ma pe mine pacatosul. Anestezistul a pregatit seringa, a pus cateterul in mana. Strange pumnul, desfa, strange.... Doamne Iisuse , Doamne Iisuse.....
1,2,3,4...Doamne Iisuse ......

Cineva s-a apropiat sfios si usor de capul meu fara sa vad doar sa simt. Si a inceput sa ma mangaie pe cap bland de tot, atat de bland incat nu pot explica. O pace si o fericire m-a cuprins. Si cu voce calda, feminina, minunata, ca un balsam mi-a repetat: nu e nimic, totul va trece si va fi bine. Totul va fi bine , vei fi bine, nu te speria. A continuat asa, pana cand o voce m-a strigat pe nume: Trezeste-te.
Am deschis ochii. Eram in salon, tocmai ma asezau pe patul din salon. Am zambit larg fericita, si bucuroasa. Va multumesc tuturor, va multumesc , va multumesc.

Cineva ,m-a intrebat. Cum a fost? I-am raspuns bucuroasa: minunat, extraordinar de frumos. Sunt foarte bucuroasa.
A facut ochii mari intreband-se probabil ce putea fi asa frumos si minunat intr-o sala de operatii cand esti operat.

Am intors capul spre iconita de deasupra patului: era Fecioara Maria, si in gand am multumit bucuroasa: Iti multumesc ducele meu Iisus. Iti multumesc."

Cele din povestea postata de tine, imi par parca cunoscute intrucat mi s-au intamplat partial si mie :)
Credeam in sinea mea ca este cancer, desi medicul mi-a spus inainte de operatie ca analizele arata ca nu este vorba de cancer. Am fost dusa in sala de operatii. Mi s-a pus perfuzia la mana la care aveam o bratara metanier, pe care am rugat asistentele sa mi-o lase la mana. Mi-au legat o mana, si pe cealalta, ca si cum...m-ar fi rastignit cineva (am gandit eu in sinea mea:)
Privirea imi era tinta la mana la care purtam bratara si strangand mana pumn, spuneam in sinea mea:'Doamne ramai cu mine ca mi-e frica, tine-ma de mana!' Cu acest gand am adormit in urma anesteziei. Cand m-am trezit, mana era la fel de stransa si chiar am simtit ca Cineva ma tinuse de mana tot acest timp. M-am trezit cu zambetul pe buze, ducand in deruta asistentele care credeau ca aveam acea stare euforica din cauza anestezicului :)

Slava lui Dumnezeu! Cu adevarat, cu adevarat bun si puternic in iubire este Domnul!
Cum rasplateste El cu preaplin firava noastra credinta, omeneasca...
Laudat fie Domnul in vecii vecilor! AMIN+