Daca sunt fosti fumatori pe forum...

Cum ati reusit sa va lasati de fumat?

Fumatul este un viciu ca oricare altul. Desi am avut in tinerete momente cand nu concepeam cafeaua fara tigara, totusi aceasta nu s-a lipit niciodata de mine, iar cand am renuntat nu mi s-a parut greu. Dar nu pot sa spun ca a fost meritul meu. Cum n-a fost meritul meu nici la alte slabiciuni de care cu adevarat nu ma puteam desprinde. Omul, prin sedinte indelungate la psiholog, poate eventual sa se rupa de viciu, dar o face fara sa-L ia pe Dumnezeu ca si coautor al acestei renuntari. Si prea arareori, izbanda este desavarsta.
Din experienta stiu ca rugaciunea ne indeparteaza de orice viciu, fie el oricat de adancit in madularele noastre. Pur si simplu ne pomenim intr-o zi ca nu mai simtim nevoia de a chema acea dulce slabiciune care ne tulbura mintea si gandurile. Dimpotriva, ochii vad aceleasi imagini, dar ne lasa reci si ne intrebam cum se poate asa ceva. La Dumnezu se poate orice. Cand ajungem sa invingem pacatul si sa nu mai simtim nevoia de a-l chema, atunci inseamna ca Dumnezeu ne-a iertat, dar nota de plata inca este in buzunarul nostru, menita sa ne aminteasca de cel care-am fost si care nu meritam iertare. Iar daca am fost iertati, nu e meritul nostru, ci bunatatea Lui!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de cred_cu_adevarat

Cum ati reusit sa va lasati de fumat?

Am fumat din anul III de liceu (18 ani) si pina la 37 de ani .

Dupa aproape tot atitia ani de intrerupere a legaturii strinse si regulate cu biserica si Hristos am revenit la matca cu dorinta mare de a ma spovedi si de a ma impartasi .
Mi-am ales un duhovnic care sa mearga pe temperamentul meu (f. activ, f. greu de stavilit si stapinit) dar fara sa il fi cunoscut chiar in amanunt anterior doar ca am voit sa fie in primul rind calugar.
M-am dus la aceasta prima spovedanie cu ifose , adica cu formule invatate din indreptarele de spovedanie dar care nu erau pt. mine, spunindu-i duhovnicului : blagosloviti parinte sa ma marturisesc de toate greselile mele si sa ma impartasesc .
La auzul acestor vorbe mi-a raspuns : mai usor cu impartasania , sa vedem mai intii cum stai cu pacatele . Spovedania a durat cu un pic mai putin de 3 ore , eu nefiind spovedit de vreo 19-20 de ani. La sfirsit , dupa ce m-a spovedit mi-a spus iarasi : tu acum frate esti plin de pacate si iti duhneste sufletul de putoarea lor precum personajul Anastasia care a fost inecata de nemti in closet ... iar tu cutezi sa te apropii de sfintele taine ? Intii sa-ti plingi pacatele, sa te curatesti, sa te caiesti, sa faci canon si apoi vom vorbi de impartasanie ; dar asta peste citiva ani !!! Daca intre timp nu mai cazi in vreunul din acestea !
Venisem la biserica tare dornic sa ma impartasesc dar abia acum am inteles ce sunt Sf. Taine si cum trebuie sa fi ca sa te poti apropia de ele, cum trebuie sa fi deoarece Hristos nu intra in casa imputita , nici in orice ragalie sau palamida de pe marginea drumului . Astfel am plecat extrem de amarit si mihnit de la duhovnic dar in acelasi timp bucuros ca nu am ascuns nici un pacat la marturisire si hotarit sa astept cuminte trecerea timpului pina ma voi curati . Pt. aceasta am mers la duhovnic si nu ca sa-mi arat pretentiile sau cit de destept sunt eu.
Pt. ca nu am putut sa ma impartasesc , cum spuneam, am fost atit de amarit si am suferit atit de mult incit de a doua zi nu am mai pus tigara in gura nici pina in ziua de astazi , si fumam un pachet si jumatate de Kent de peste 10 ani.
Timpul a trecut , cind mai greu, cind mai repede pina mi-a ajutat Dumnezeu sa ma pot impartasi . In acea clipa bucuria a fost atit de mare incit multa suparare de la inceput nici nu mai avea valoare , aproape ca o si uitasem ca rasunet sentimental, afectiv. In acea zi , cind m-am impartasit prima data dupa aproape 30 de ani , si cind am iesit de la Sf. Liturghie m-a asteptat ,,cineva" la usile bisericii si mi-a dat o pereche de aripi cu care am zburat intr-o clipa cei 25 de kilometrii pina la casa mea , asa mi s-a parut ca a fost .

Am aflat si vestea murdara cum ca exista preoti care impartasesc fumatorii daca tin 3 zile inainte de impartasanie de nefumare . Ce trist ! Cica fac asta din dragoste de mireni ca sa nu ii desparta de Hristos ! Da , ce sofism splendid !

Iata, eu asa m-am lasat de fumat !

Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi şi ştie de dinainte cum va decurge viaţa noastră. Îngăduie să avem anumite patimi pentru a ne descoperi apoi puterea din noi, puterea de a lupta cu ele şi a le birui.

[Marimira]

La Dumnezeu toate sunt cu putinta, daca este si vointa din partea omului....daca acesta are bunavointa!

Incepuse sa infloreasca in sufetul meu dorul dupa Hristos, de ceva luni bune luam foarte in serios mersul la biserica, in special in vederea cunoasterii propriei credinte prin niste ore de cateheza care se tineau la biserica mea...apoi a venit dorinta de a-mi trai propria credinta asa cum se cuvine...preocuparea de a renunta la pacate....

Intr-o zi parintele duhovnic a spus la predica urmatorul lucru: " Relatia noastra cu Dumnezeu este reprezentata ca o funie (invizibila!) care ne leaga de Tatal ceresc, Creatorul nostru. Prin pacatele si viciile noastre noi nu facem decat sa mai taiem putin din grosimea funiei ce ne leaga de El, prin orice pacat pe care-l facem am mai subtiat putin legatura noastra cu El...! In final, cand ne-am impotmolit noi Ii spunem "Tata ceresc, Parinte pt ce m-ai parasit?! In fapt noi fiind aceia care i-am intors spatele, nu El. Noi Lui nu El noua!!!" ...cam asa au fost vorbele parintelui...care au rasunat puternic in vocea constiintei mele...si desi faceam acest pacat de 9 (noua) ani , fumam un pachet de tigari cam in 2 zile...M-AM HOTARAT in inima mea sa nu mai fumez niciodata...fiindu-mi rusine ca tot facand tot felul de pacate...si neluptandu-ma sa renunt la ele intr-o zi ma voi trezi ca"e prea tarziu!"...si ori de cate ori incercam sa-mi aprind tigara eu vedeam acest film al unei funii groase pe care eu o subtiam cu buna stiinta...

M-am hotarat sa nu mai fumez, i-am spus duhovnicului, i-am cerut binecuvantarea si fiind acesta (un om tare bland!) incantat de hotararea mea , mi-a dat dezlegare in scurt timp sa ma impartasesc "pentru ca sa reusim in aceasta lupta..."asteptandu-se sa am in continuare ispite....Si asa s-a intamplat...cu bucurie si cu speranta in suflet m-am impartasit....ajutata fiind si de o binecuvantare a Preafericituui parinte Teoctist data auditoriului unei intregi sali de conferinte...(credeti-ma ca s-a simtit puternic acea binecuvantare!)
Insa in continuare si ispititorul a lucrat....dupa aceste intamplari...am avut o recadere scurta de mai mica intensitate...vreo cateva luni.
Dupa cateve luni de chin sufletesc (sufeream pt slabiciunea mea...intr-o zi mi-am spus mai intai mie si apoi tuturor fiind incredintata 100% in sufletul meu ca ASA VA FI!!!..LE-AM SPUS SIMPLU "DE MAINE NU MAI FUMEZ NICIODATA!!!"[b] SI ASA A FOST![/B

Mi-am ales ca prima zi Invierea Domnului nostru Iisus Hristos a anului 1995. Si ASA A FOST!!! DE ATUNCI NU AM MAI FUMAT NICI O TIGARA, NICIODATA.
Insa atat de mult mi-am dorit acest lucru incat "neprietenul" m-a chinuit ani de zile in somn...ma trezeam terorizata de faptul ca visasem ca fumam...a fost chinuitor pt mine...sa am acele vise..atat de mult mi-am dorit sa renunt!

Insa impresia si trairea mea covarsitoare a fost exact asa cum a spus si Omu bunca totul a fost primit in dar de la Dzeu, adica izbanda a fost a Lui, a mea a fost doar dorinta!

Doamne ajuta!

[Lucian008]

În prealabil postat de zaharia_2009

Am aflat si vestea murdara cum ca exista preoti care impartasesc fumatorii daca tin 3 zile inainte de impartasanie de nefumare . Ce trist ! Cica fac asta din dragoste de mireni ca sa nu ii desparta de Hristos ! Da , ce sofism splendid !

Ati aflat gresit. Exista preoti care impartasesc fumatorii care au fumat in ziua in care se spovedesc si care urmeaza sa fumeze in ziua in care se impartasesc.

Eu am auzit preoti care au spus ca a folosi prezervativul e un pacat mic sa si cum ai fuma o tigara. Adica chiar nu e o problema sa fumezi ca doar e un pacat mic. Si sa mai si spui ca a impiedica precreerea (fara sa fiu eu un sfant nu inseamna ca nu stiu care e adevarul) e un pacat mic....

[Ana-Maria N]

Am fumat timp de cam 10 ani. Ajunsesem insa la momentul in care preotul mi-a spus:'nu te pot impartasii pentru ca fumezi'. Aceste vorbe m-au marcat, dar pentru ca motivatia era unirea cu Hristos am inceput sa tot arunc pachetele de tigari, mai de fiecare data cand ieseam de la Sf Maslu. Asa am facut de mai multe ori, cam 4 luni, timp in care mergeam saptamanal la Sf Maslu. Dupa aceste 4 luni, intr-o buna zi, a venit puterea caci vointa destul de mica, cei drept, avusesm, insa buiruinta de la El a venit...

Un Sfant Parinte (nu imi amintesc exact care acum) spunea ceva care suna cam asa:'Fa un pas spre Domnul si El va face catre tine alti nouazeci si noua.'

[violeta70]

primul post tinut de mine in intregime ,postul invierii domnului nici nu m-am gandit vreodata ca se poate intampla asa ceva ,nu aveam de gand sa ma las de fumat sau ma rog nu imi propusesem asa ceva ca stiam ca e greu ,fumam de 23 de ani un pachet si ceva la zi,stiam ca nu ma pot impartasi si ca am de marturisit aceleasi pacat -fumatul,in martia din saptamana patimilor m-am dus la spovedanie ,preotul m-a intrebat cand am fumat ultima tigara si i-am spus intr slujba si molifta si m-ia zis ca din acel moment sa nu mai fumez nici o tigara pana in noatpea de inviere si el ma impartaseste atuci in noaptea de inviere,si dupa sfanta impartasanie sa fac ce vreau eu, nu mi-a zis nici sa mai fumez nici sa nu mai fumez .Asa a fost precum a zis preotul a fost greu dar nu imposibil pt mine chiar si in vinerea mare nu am mancat nimic am putut ,o putere ceva m-a intarit si dupa noaptea de inviere bineinteles ca nu am mai pus tigara in gura dar acum incepea greul si tentatia si ispita pt.mine era alegerea mea ,mergeam la taina sf. maslu ca altfel nu stiu daca mai puteam dar asta ma intarea si simteam nevoia sa merg in biserica sa ma rog ,am inceput sa merg in pelerinaje ,lucru pe care nu-l puteam face candva,la liturghie nemancata ceea ce era imposibil cand fumam si multe,multe bucurii duhovnicest am avut de atunci si pana acum si ma simt extraordinar de bine fara tigari si chiar am ajutat o persoana sa nu mai fumeze m-am rugat pt ea si a reusit ,asa ca totul e cu putinta ....dar trebuie si tu sa faci ceva o jerfta ,sa tii un post, sa te spovedesti ,sa-ti spui pacatele si preotul te poate ajuta atat cat poate el ,restul tine de noi si de alegerea noastra.Doamne ajuta si un an nou binecuvantat.

[stefan florin]

În prealabil postat de cred_cu_adevarat

Cum ati reusit sa va lasati de fumat?

cu multa vointa si incredere in puterea lui Dumnezeu. Doamne ajuta!

[zaharia_2009]

De f. multe ori am spus ca exista extrem de multi preoti si teologi care stiu sa vorbeasca atit de frumos despre Hristos si sfintii Lui , incit te topesti ca si gheata auzindu-i,care stiu sa dea sfaturi asa , de suprafata (pt. ca mai mult nu pot, ei insisi nu au trait experiente multiple ale luptei duhovnicesti ) pt. orice problema insa care mai mult nu pot.
Dar ca sa inveti sa traiesti in Hristos , asta numai calugarii o pot face deobicei deoarece ei duc lupta cea adevarata si grea cu ispititorul .
De ce spun acestea ? deoarece pina acum au fost spuse numai povesti fara a se da si o reteta precisa , dupa care luindu-se initiatorul sa se poata lasa de fumat in mod sigur . Adica , bine, bine, ati spus cu totii povesti dar ce fac eu cind ma ia pofta sa fumez, ce fac atunci cind ma enervez si imi vine sa fumez, ce fac atunci cind mi se face un gol in piept care nu poate fi umplut cu nimic , ce fac atunci cind beau o cafea si nu merge fara o tigara mai ales ca iti lasa gura apa dupa una, ce fac cind beau un pahar cu vin si cind cel mai bun lucru , tigara, lipseste , ce fac cind sunt in tensiune psihica , ma enervez, sunt suprasolicitat la serviciu sau la scoala ?????
Cum sa procedezi frate fumatorule in aceste situatii si inca in cite or mai fi ele nu te poate ajuta si invata decit duhovnicul , plus ca el se si poate ruga pt. tine . El te invata cum se taie gindurile pacatoase, simtamintele necurate, pornirile patimase , cum se lupta efectiv(adica exact ce faci)cu ele cind revin cu putere incercind sa te arunce in pacat dupa perioada mare de retinere, cum se porneste rugaciunea si cum se staruie si se concentreaza in ea in acele momente in care ispita este f. gretoasa si insistenta; el te invata cum sa te intaresti duhovniceste prin post si rugaciune , cit de des si la care slujbe bisericesti sa participi cel mai mult, ce carti sa citesti si la care sfinti sa apelezi in rugaciune pt. intarirea in lupta , ce obiceiuri duhovnicesti sa deprinzi si ce comportament general sa iti desvolti ... si cite si mai cite aspecte ale razboiului duhovnicesc.
A te isbavi de un pacat sau altul sta in mila lui Dumnezeu si la momentul la care El hotaraste dar daca duhovnicul nu stie sa te invete cum sa ceri mila Domnului in amanunte si cum sa traiesti efectiv in duh si adevar atunci asta este alta treaba . Nu toti duhovnicii pot si si stiu aceasta , numai cei incercati in lupta duhovniceasca, de aceea vorbeam la inceput de calugari . Dar teoretic nu sunt numai ei . De aceea doar unii se numesc duhovnici imbunatatiti iar altii doar slujitori ai altarelor.
Sa deie Dumnezeu sa te isbavesti de fumat si de inca toate pacatele si patimile pe care le ai si sa-ti dea puterea sa pui inceput vietii duhovnicesti cu adevarat . Isbavirea de o patima nu insemneaza ca ai si deprins trairea adevarata . Dar luptind mereu si necontenit cu palamizile de pe tine vei deprinde si aceasta !