Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Secte si culte
Subiect închis
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 19.12.2011, 23:00:10
Lucian008's Avatar
Lucian008 Lucian008 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.12.2011
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.204
Implicit

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Ca să nu vă plictisesc spunând că e doar o parabolă, cum ați prevăzut.
Atunci care ar mai finalitatea? Toate pildele se refera la castigarea mantuiri, sau la pierderea ei. Nu cred ca aveti ce sa contestati pana acum. In pilda asta nu este vorba despre castigarea mantuirii, ci despre cum se pierde, adica neiertandu-ti aproapele. Dar finalitatea ultima este ce se intampla in vesnicie, nu? Fie mantuirea, iar aici nu se vorbeste despre ea, fie piederea ei, si atunci (pe baza credintei dvs) ar trebui sa se vorbeasca despre suprimare. Deci mult mai nimerita ar fi fost condamnarea la moarte. Eu niciodata din pedeapsa datornicului nu am sa am cum sa inteleg ca l-a nimicit Dumnezeu. Deci fie S-a exprimat gresit Mantuitorul, fie invataturta in care credeti este gresita.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Da, evreii din cultul mozaic actual, cred în nemuirea sufletului. Această nenorocită erezie au importat-o din Babilon, apoi în perioada elenistică au "consolidat-o" prin intermediul filosofiei grecești. Nimic nou sub soare, cam asta s-a întâmplat și mai către noi... Cu toate acestea, profeții VT și apostolii NT n-au scos o vorbuliță despre "nemurirea sufletului", sau "nemurirea mortului" - cum spune fr. Grasu.
Si Mantuitorul i-a lasat asa? Nu le-a spus si lor, ma sa stiti ca sufletul este muritor. Ca eu din pilde nu inteleg asta. Cel mai probabil nici evrei nu intelegeau.
Dar mai mult decat atat, i-a lasat Dumnezeu sa creada asta? Dumnezeu care ii corecta mereu? Spuneti prea multe prostii.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Cruntă absurditate! Adică pieirea n-ar fi nimicire, ci doar moarte care de fapt e nemurire (a sufletului)... Și uite așa, "a pieri" a ajuns sinonim cu "a trăi". Și încă veșnic! Apoteoza absurdului! În aceste condiții, mă întreb ce o mai fi însemnând la polul opus, viața veșnică a celor mântuiți? Cumva distrugere, nimicire, ruină?
Viata vesnica e cam opusul ei. Deci daca a te chinui vesnic faptele pe care le-ai facut dumnevoastra o vedeti ca viata... Este existenta, dar nu viata. Existenta in lipsa Vietii. Viata o da Dumnezeu celor ce fac voia Lui.
Daca omul moare si totusi sufletul lui ajunge la Judecata inseamna ca moartea nu inseamna suprimare. Sau inseamna doar cand asa vreit dvs sa o interpretat?
Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Stați așa că nu v-am dat osânda... nici n-aș avea căderea s-o fac...
Eeeeeeee stati linistit, ca daca aveti dreptate (Slava Domului ca nu aveti) osanda mi-o dau eu de acum. Va scutesc pe dvs de responsabilitate.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Și n-am zis că osândiții nu mai simt suferința... dimpotrivă o simt, atât cea fizică (focul), cât și cea psihică (amarnica remușcare și condamnarea propriei conștiințe)!
Da? Cand? Eu nu intelesesem asta pana acum.
Si daca e asa nu mai e Dumnezeu cel mai mare tortionar din Univers? Sau e cel mai mare tortionar din Univers doar daca este vesnic chinul? Ca Dumnezeu e drept asta am inteles. Dar mai e si bun. Si cum din bunatate, pe cei buni, care nici ei nu sunt buni, doar acceptabili, Dumnezeu ii rasplateste cu fericirea vesnica ptr cativa ani de slujire imperfecta, de ce, tot din bunatate, nu ii suprima direct pe pacatosi si ii chinuie mai intai? Ce satisfactie are Dumnezeu din asta, ca doar nu e cel mai mare tortionar din Univers. Vedeti cum e cand te bazezi pe i invatatura gresita la ce concluzii pe poate ajunge. Poate incercati totusi sa intelegeti ca dvs gresiti si ortodoxia nu.
Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Amenințarea cu flăcările iadului nu pocăiește pe nimeni. Dacă ceva schimbă un om în bine, aceea e iubirea lui Dumnezeu
Nici nu ar trebui. Daca cineva face voia Lui Dumnezeu formal, din frica (nici nu se poate asa ceva) raportat la Dumnezeu tot nu se poate mantui. E ca si datul de zeciuiala din izma, marar si chimen.
__________________
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
  #2  
Vechi 20.12.2011, 02:22:44
osutafaraunu osutafaraunu is offline
Banned
 
Data înregistrării: 13.07.2011
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 3.764
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Deci mult mai nimerita ar fi fost condamnarea la moarte. Eu niciodata din pedeapsa datornicului nu am sa am cum sa inteleg ca l-a nimicit Dumnezeu. Deci fie S-a exprimat gresit Mantuitorul, fie invataturta in care credeti este gresita.
Eu cred că vă faceți prea multe probleme de unde nu aveți. Aveți o apetență deosebită pentru parabole, mai exact pentru elementele lor irelevante. Și nici asta n-ar fi o problemă atât de mare, dacă n-ați stabili dogme pe baza acestor felii de "învățăturtă". Mergând pe această cale, putem conchide că Dumnezeu este un Judecător nedrept (Luca 18), că El trimite în sclavie (pilda în discuție), ori că laudă corupția și furtul în afaceri (Luca 16,8).

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Si Mantuitorul i-a lasat asa? Nu le-a spus si lor, ma sa stiti ca sufletul este muritor. Ca eu din pilde nu inteleg asta.
Cum am mai spus, nu din pilde trebuie să înțelegeți asta, cel puțin nu din pildele care tratează alte probleme. De exemplu pilda cu bogatul Lazăr și săracul Luzăr. Despre murirea ori nemurirea sufletului trebuie să înțelegeți direct din exemplele de viață (ori de moarte), gen învierea lui Lazăr. Hristos nu-l cheamă pe Lazăr să se coboare nici din Cer, nici de la streașina casei, ci să iasă din mormânt.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Spuneti prea multe prostii.
Ce pretenție aveți de la un prost? E mai grav când un deștept debitează prostii!

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Deci daca a te chinui vesnic faptele pe care le-ai facut dumnevoastra o vedeti ca viata... Este existenta, dar nu viata. Existenta in lipsa Vietii. Viata o da Dumnezeu celor ce fac voia Lui.
Și "existența" cine o dă? Diavolul? Poate el susține ori întreține existența, ba încă la infinit? Ori omul însuși, care a ajuns acum zeu în Infern? Haideți domnu' Lucian să lăsăm Legendele Olimpului.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Daca omul moare si totusi sufletul lui ajunge la Judecata inseamna ca moartea nu inseamna suprimare.
Nu vă place termenul "suprimare"? Eu nici nu l-am folosit. Să folosim termenul "încetarea existenței" că pare-se vi-e mai la îndemână. Între moarte și judecată -mă refer desigur la faza executorie a judecății (κρίμα)- nu uitați că intervine învierea.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Da? Cand? Eu nu intelesesem asta pana acum.
Pentru că n-ați fost atent, ori pentru că prejudecata a fost mai puternică decât atenția. Chinul va surveni la faza executorie a judecății, adică în focul final, nu imediat la moartea omului.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Si daca e asa nu mai e Dumnezeu cel mai mare tortionar din Univers? Sau e cel mai mare tortionar din Univers doar daca este vesnic chinul?
Exact, ați intuit bine.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Ca Dumnezeu e drept asta am inteles. Dar mai e si bun. Si cum din bunatate, pe cei buni, care nici ei nu sunt buni, doar acceptabili, Dumnezeu ii rasplateste cu fericirea vesnica ptr cativa ani de slujire imperfecta
Vedeți dumneavoastră, mântuirea se capătă prin har nu prin faptele bune. Că așa cum bine ați spus, nici oamenii buni nu sunt buni (ba uneori se dovedesc a fi groaznic de răi-fiecare ne-am descoperit în această ipostază), ci "acceptabili", mai corect acceptați prin și datorită harului lui Hristos și desigur datorită acceptării lui Hristos ca Mântuitor personal.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
de ce, tot din bunatate, nu ii suprima direct pe pacatosi si ii chinuie mai intai? Ce satisfactie are Dumnezeu din asta, ca doar nu e cel mai mare tortionar din Univers. Vedeti cum e cand te bazezi pe i invatatura gresita la ce concluzii pe poate ajunge.
Și dacă concluzia dvs. e cea greșită? Dacă înțelegeți greșit că "Dumnezeu îi chinuie"? În Scriptură există două expresii ce aruncă lumină asupra raportului mântuire/pierzare: "anul de îndurare al Domnului" vs. "ziua mâniei lui Dumnezeu". Cam așa stau lucrurile...

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Nici nu ar trebui. Daca cineva face voia Lui Dumnezeu formal, din frica (nici nu se poate asa ceva) raportat la Dumnezeu tot nu se poate mantui. E ca si datul de zeciuiala din izma, marar si chimen.
Vedeți că tot ați înțeles ceva?
  #3  
Vechi 22.12.2011, 11:37:36
Lucian008's Avatar
Lucian008 Lucian008 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.12.2011
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.204
Implicit

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Eu cred că vă faceți prea multe probleme de unde nu aveți. Aveți o apetență deosebită pentru parabole, mai exact pentru elementele lor irelevante. Și nici asta n-ar fi o problemă atât de mare, dacă n-ați stabili dogme pe baza acestor felii de "învățăturtă". Mergând pe această cale, putem conchide că Dumnezeu este un Judecător nedrept (Luca 18), că El trimite în sclavie (pilda în discuție), ori că laudă corupția și furtul în afaceri (Luca 16,8).
Si dupa sustineti ca eu va acuz pe nedrept ca nu raspundeti la intrebari. Eu am intrebat, fiind o parabilor, care este scopul ei final. Puteti sa imi raspundeti? Ce ii spune omului acesta parabola despre ceea ce se intampla dupa moarte, ca doar asta este important?

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Cum am mai spus, nu din pilde trebuie să înțelegeți asta, cel puțin nu din pildele care tratează alte probleme. De exemplu pilda cu bogatul Lazăr și săracul Luzăr. Despre murirea ori nemurirea sufletului trebuie să înțelegeți direct din exemplele de viață (ori de moarte), gen învierea lui Lazăr. Hristos nu-l cheamă pe Lazăr să se coboare nici din Cer, nici de la streașina casei, ci să iasă din mormânt.
Vroiati sa ii spuna trupului care se afla in mormant sa vina din cer? In princiupiu sufletul lui Lazar, ca al tuturor celor morti pana atunci (si ca se evit intrebarea, inclusiv al dreptilor vechiului testament) era in Iad. Sufletul lui Lazar a venit din Iad la trup, dar trupul trebuia sa iasa din mormant. Deci lui Lazar cel inviat nu i se putea adresa Mantuitorul decat acolo unde era el atunci. Lazar era deja viu. Invierea avusese loc cand Hristos se rugase si multumise Tatalui.
Ca sa inteleg (asta este o nelamurire) dvs sustineti ca sufletul, in starea lui de "adormire", e legat de trup? Si cand acesta putrezeste si ajunge pamant?

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Ce pretenție aveți de la un prost? E mai grav când un deștept debitează prostii!
Nu imi atribuiti lucruri pe care nu le-am sustinut. Nu am spus ca sunteti prost. Si nici nu cred asta. Dar cred ca sunteti indoctrinat si nu vreti sa analizati argumentele si explicatiile pe care le primiti. Si cred ca atunci cand totusi nu aveti nici un raspuns fie nu raspundeti, fie evitati raspunsul si vorbiti despre altceva, fie va faceti ca nu ati inteles si de asemenea raspundeti la altceva.


Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Și "existența" cine o dă? Diavolul? Poate el susține ori întreține existența, ba încă la infinit? Ori omul însuși, care a ajuns acum zeu în Infern?
V-am spus ca nu cred ca sunteti prost, si stiti bine ca am mai raspuns la acesta intrebare (cu fix aceleasi cuvinte): Existenta este sustinuta de Dumnezeu. Inca de la Creatie.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Nu vă place termenul "suprimare"? Eu nici nu l-am folosit. Să folosim termenul "încetarea existenței" că pare-se vi-e mai la îndemână. Între moarte și judecată -mă refer desigur la faza executorie a judecății (κρίμα)- nu uitați că intervine învierea.
Sunt sinonime.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Pentru că n-ați fost atent, ori pentru că prejudecata a fost mai puternică decât atenția. Chinul va surveni la faza executorie a judecății, adică în focul final, nu imediat la moartea omului.
Eu altceva intreb. Ce ce ii mai chinuie. Daca tot vor inceta sa existe, ce satisfactie mai are Dumnezeu ii ai chinui? Atunci nu ar fi bun. Daca ii chinuie propriile fapte, fiindca liberi au ales indepartarea Dumnezeu e drept. Si e bun ptr ca le-a dat ocazia sa aiba viata vesnica. Si asta cu toate ca vesnicia o vor petrece in chin. Si totusi paradoxul vine de la faptul ca nu ar fi bun daca I-ar chinui ptr o perioada. Ptr ca atunci (in afara de faptul ca eu inteleg ca dvs sustineti ca i-ar chinui Dumnezeu) insemna ca I-ar aduce o satisfactie chinul unora care oricum dispar.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Vedeți dumneavoastră, mântuirea se capătă prin har nu prin faptele bune. Că așa cum bine ați spus, nici oamenii buni nu sunt buni (ba uneori se dovedesc a fi groaznic de răi-fiecare ne-am descoperit în această ipostază), ci "acceptabili", mai corect acceptați prin și datorită harului lui Hristos și desigur datorită acceptării lui Hristos ca Mântuitor personal.
Am mai auzit asta. Doar ca iar ideea asta contravine cu bunatatea Lui Dumnezeu. Daca doar harul ne mantuieste atunci omul care nu se mantuieste nu este responsabil. Dumnezeu nu ar fi bun ptr ca nu ar vrea sa ii mantuiasca pe toti. Harul e dat de Dumnezeu. Daca doar unii il primesc (si nu ma refer la faptul ca el este acceptat de respectivii) de la Dumnezeu insemana ca ceilalti nu au avut nici o sansa. Ca Dumnezeu il ofera tuturor si ca doar unii il primesc e cu totul altceva. Faptele bune sunt "rodul" harului, deci ele impreuna cu harul ne mantuiesc. Mantuirea o da Dumnezeu, dar si omul lucreaza la ea.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Și dacă concluzia dvs. e cea greșită? Dacă înțelegeți greșit că "Dumnezeu îi chinuie"? În Scriptură există două expresii ce aruncă lumină asupra raportului mântuire/pierzare: "anul de îndurare al Domnului" vs. "ziua mâniei lui Dumnezeu". Cam așa stau lucrurile...
Atunci lamuriti-ma va rog. Eu am spus ce va presupune chinul. Cum va fi nu stim. Dar ce presupune stim.Si atat timp cat eu am repetat de nenumarate ori ca ii chinuie faptele facute, deciziile care l-au indepartat de Dumnezeu, cum puteti sustine ca eu inteleg gresit si spun ca Dumnezeu ii chinuie? Asta nu inseamna minciuna?
In conceptia dvs cine sau ce ii chinuie? Si in ce consta chinul?
__________________
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
  #4  
Vechi 22.12.2011, 13:30:02
osutafaraunu osutafaraunu is offline
Banned
 
Data înregistrării: 13.07.2011
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 3.764
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Si dupa sustineti ca eu va acuz pe nedrept ca nu raspundeti la intrebari. Eu am intrebat, fiind o parabilor, care este scopul ei final. Puteti sa imi raspundeti? Ce ii spune omului acesta parabola despre ceea ce se intampla dupa moarte, ca doar asta este important?
Nici pomeneală ca parabola să se ocupe de starea omului în moarte! Aceasta este o parabolă dată pentru a ilustra adevăratul spirit al iertării. Disperat trebuie să fie cineva ca să caute argumente în aspectele periferice ale unei parabole...

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Vroiati sa ii spuna trupului care se afla in mormant sa vina din cer? In princiupiu sufletul lui Lazar, ca al tuturor celor morti pana atunci (si ca se evit intrebarea, inclusiv al dreptilor vechiului testament) era in Iad. Sufletul lui Lazar a venit din Iad la trup, dar trupul trebuia sa iasa din mormant. Deci lui Lazar cel inviat nu i se putea adresa Mantuitorul decat acolo unde era el atunci. Lazar era deja viu. Invierea avusese loc cand Hristos se rugase si multumise Tatalui..
Iar mă aburiți cu Codex Gigas! Adică acest melanj perfid de Scriptură, filosofie grecească și învățătură diavolească. Dacă vă cer să-mi aduceți dovezi scripturistice pentru fiecare propoziție, iar o s-o dați pe după cireș.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Ca sa inteleg (asta este o nelamurire) dvs sustineti ca sufletul, in starea lui de "adormire", e legat de trup? Si cand acesta putrezeste si ajunge pamant?.
Sufletul este omul viu, rezultanta trupului + suflarea de viață de la Dumnezeu. Acesta nici nu "se desprinde", nici nu coboară nici nu urcă. Cred că o să mai treacă ani de zile până mi se va răspunde la întrebarea unde se găsește în Biblie "nemurirea sufletului"? și unde scrie de desprinderea sufletului de trup la moarte?

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Nu imi atribuiti lucruri pe care nu le-am sustinut. Nu am spus ca sunteti prost. Si nici nu cred asta.
Când spun "prea multe prostii" de bună seamă că trebuie să fiu un prost. Deși nu neg că aș fi un prost, cred totuși că debitez o cantitate rezonabilă de prostii.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Dar cred ca sunteti indoctrinat si nu vreti sa analizati argumentele si explicatiile pe care le primiti. Si cred ca atunci cand totusi nu aveti nici un raspuns fie nu raspundeti, fie evitati raspunsul si vorbiti despre altceva, fie va faceti ca nu ati inteles si de asemenea raspundeti la altceva.
Dar acest lucru e valabil pentru amândoi... deci nu văd de ce am mai discuta aspectul acesta... Singura diferență dintre noi este faptul că "îndoctrinarea" mea s-a petrecut cu acceptul meu, eu făcând în prealabil pasul teoretic al trecerii de la ortodoxie la adventism. Dumneavoastră ați parcurs cumva acest drum în sens invers?

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
V-am spus ca nu cred ca sunteti prost, si stiti bine ca am mai raspuns la acesta intrebare (cu fix aceleasi cuvinte): Existenta este sustinuta de Dumnezeu. Inca de la Creatie.
Aham. Viața veșnică o dă Dumnezeu celor mântuiți, iar celor pierduți le dă existența veșnică. Mă între cum vor sesiza această diferență teologico-lexicală cei aflați în tormentele eterne. Cred că vor zice printre scrâșnete, vorba aia din bătrâni: "tot un drac!".

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Eu altceva intreb. Ce ce ii mai chinuie. Daca tot vor inceta sa existe, ce satisfactie mai are Dumnezeu ii ai chinui? Atunci nu ar fi bun. Daca ii chinuie propriile fapte, fiindca liberi au ales indepartarea Dumnezeu e drept. Si e bun ptr ca le-a dat ocazia sa aiba viata vesnica. Si asta cu toate ca vesnicia o vor petrece in chin. Si totusi paradoxul vine de la faptul ca nu ar fi bun daca I-ar chinui ptr o perioada. Ptr ca atunci (in afara de faptul ca eu inteleg ca dvs sustineti ca i-ar chinui Dumnezeu) insemna ca I-ar aduce o satisfactie chinul unora care oricum dispar.
Cred că n-am înțeles mare lucru din ce-mi explicați. Să ne înțelegem: pedeapsa o dă Dumnezeu, nu diavolul. Focul din cer peste cei nedrepți îl coboară Dumnezeu, iar acesta survine după învierea lor (a celor nedrepți), nu în secunda următoare a morții. Chiar dacă momentul respectiv e perceput ca secunda următoare (datorită lipsei conștienței în timpul morții). Pedeapsa celor răi nu este spre "satisfacția" lui Dumnezeu, ci spre satisfacerea dreptății în Univers (pentru oameni și pentru restul Universului afectat cel puțin emoțional de către păcat).

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Am mai auzit asta. Doar ca iar ideea asta contravine cu bunatatea Lui Dumnezeu. Daca doar harul ne mantuieste atunci omul care nu se mantuieste nu este responsabil. Dumnezeu nu ar fi bun ptr ca nu ar vrea sa ii mantuiasca pe toti. Harul e dat de Dumnezeu. Daca doar unii il primesc (si nu ma refer la faptul ca el este acceptat de respectivii) de la Dumnezeu insemana ca ceilalti nu au avut nici o sansa. Ca Dumnezeu il ofera tuturor si ca doar unii il primesc e cu totul altceva. Faptele bune sunt "rodul" harului, deci ele impreuna cu harul ne mantuiesc. Mantuirea o da Dumnezeu, dar si omul lucreaza la ea.
Ei vedeți, ați descoperit acum o altă diferență majoră între conceptele noastre teologice. Noi adventiștii și protestanții în general considerăm că mântuirea se capătă prin har. Dumneavoastră susțineți că se capătă [și] prin fapte. Harul este mâna întinsă a lui Dumnezeu către toți oamenii. "Oaia pierdută" în prăpastie trebuie să accepte această mână întinsă, nu să-i întoarcă spatele. Toată grămada de "nevoințe" omenești este egală cu zero în procesul mântuiri... căci până și faptele bune sunt date tot de Dumnezeu "ca să umblăm în ele" (Efes.2,10). "Șansa" de care vorbiți este acordată tuturor oamenilor care cred (care vor să creadă), cei ce ce aleg opusul... vor pieri. Asta spune cel mai important text al Bibliei: Ioan 3,16.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Atunci lamuriti-ma va rog. Eu am spus ce va presupune chinul. Cum va fi nu stim. Dar ce presupune stim.Si atat timp cat eu am repetat de nenumarate ori ca ii chinuie faptele facute, deciziile care l-au indepartat de Dumnezeu, cum puteti sustine ca eu inteleg gresit si spun ca Dumnezeu ii chinuie? Asta nu inseamna minciuna?
In conceptia dvs cine sau ce ii chinuie? Si in ce consta chinul?
Îmi pare rău, dar eu știu mai puține ca dumneavoastră în acest domeniu. Tot ce știu e că Dumnezeu e drept și va răsplăti/pedepsi pe fiecare conform dreptății Sale. Presupun că va fi chin fizic (foc) și chin sufletesc (regret pentru pierderea Cerului, remușcare pentru răul făptuit, durerea despărțirii de Dumnezeu), amănuntele nu le cunosc. Ceea ce nu accept, este că demoni cu copite și cozi îi vor învârti în cazanele cu smoală, ori că acest chin va dura atât cât va dura bucuria celor mântuiți. De altfel, ce bucurie sadică ar fi să auzi în eternitate urletele celor din Iad, unii dintre ei poate ființe iubite pe pământ!
  #5  
Vechi 22.12.2011, 13:59:01
stefan florin's Avatar
stefan florin stefan florin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.02.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.872
Implicit

[quote=osutafaraunu;417561]Nici pomeneală ca parabola să se ocupe de starea omului în moarte! Aceasta este o parabolă dată pentru a ilustra adevăratul spirit al iertării. Disperat trebuie să fie cineva ca să caute argumente în aspectele periferice ale unei parabole...

TOTAL GRESIT.
Motivul pentru care Domnul Iisus a rostit această parabolă era: mândria, aroganța, ne-mila și lăcomia fariseilor care trebuia demascată, cât și pentru a le arăta ce-i așteaptă dacă continuă în aroganță și în iubirea de bani și nu se pocăiesc de ele. După ce Isus a învățat că trebuie să fim credincioși față de Dumnezeu în domeniul lucrurilor materiale, și că nu putem sluji la doi Stăpâni și lui Mamona și lui Dumnezeu, (16:1-3); fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau și ei toate lucrurile acestea, și își băteau joc de El (v.14), de aceea El le spune în v.15-19 următoarele avertismente-învățături: „Voi căutați să vă arătați neprihăniți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile; pentru că ce este înălțat între oameni, este o urâciune înaintea lui Dumnezeu...Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in subțire... v.19-31 continuă cu restul parabolei.
Adevărul central subliniat de această parabolă este că pe Dumnezeu nu-l putem păcăli, și că dreptatea noastră care este doar o poleială, ceva de suprafață nu este acceptată de Dumnezeu. Ba mai mult, dacă în viața aceasta trăim bine, am primit lucrurile bune (glorie, acceptare din partea societății, bogăție materială, suntem socotiți de oameni: drepți, evlavioși, religioși), și nu suntem miloși, vom primi reversul medaliei în fața lui Dumnezeu. Iar cei ce sunt persecutați, marginalizați de oameni, nebăgați în seamă ca Lazăr, săraci material, vor primii bogăție, slavă, cinste și binecuvântare, în viitor de la Dumnezeu. Astfel textul cheie al pildei este v.25 „Fiule” i-a răspuns Avraam „adu-ți aminte că, în viața ta, tu ți-ai luat lucrurile bune, și Lazăr și-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit.” Această învățătură este predominantă în lecțiile date de Isus, de pildă, în predica de pe munte, El spune ceva asemănător: „Ferice de voi, care Sunteți flămânzi acum, pentru că voi veți fi săturați! Ferice de voi care plângeți acum, pentru că voi veți râde! Ferice de voi, când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! Bucurați-vă în ziua aceea, și săltați de veselie; pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot așa făceau părinții lor cu proorocii. Dar, vai de voi, bogaților, pentru că voi v-ați primit aici mângâierea! Vai de voi, care Sunteți sătui acum! Pentru că voi veți flămânzi! Vai de voi, care râdeți acum, pentru că voi veți plânge și vă veți tângui! Vai de voi, când toți oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot așa făceau părinții lor cu proorocii mincinoși!” (Luca 6:20-26).
Doamne ajuta!
  #6  
Vechi 22.12.2011, 14:32:08
Lucian008's Avatar
Lucian008 Lucian008 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.12.2011
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.204
Implicit

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Nici pomeneală ca parabola să se ocupe de starea omului în moarte! Aceasta este o parabolă dată pentru a ilustra adevăratul spirit al iertării. Disperat trebuie să fie cineva ca să caute argumente în aspectele periferice ale unei parabole...
Si parabola nu explica finalitatea ultima? Ce se intapla cu cei care nu vor ierta? E doar o intrebare la care orice ati raspunde ramane ca parerea dvs si nu vom mai continua. Eu mi-am spus parerea si eram curios care este parerea dvs.


Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Iar mă aburiți cu Codex Gigas! Adică acest melanj perfid de Scriptură, filosofie grecească și învățătură diavolească. Dacă vă cer să-mi aduceți dovezi scripturistice pentru fiecare propoziție, iar o s-o dați pe după cireș.
Nu cred ca aveti vreun exemplu unde am dat-o "dupa cires". Filosofie greseasca si invatatura diavoleasca???? Sincer amuzant. Ce nu se poate argumenta cu Sf Scriptura?
Ca sufletul era in iad? Atat timp cat nu fusese jertfa Mantuitorului nu putea sa fie in Rai. Deci singura alternativa este iadul. Nu cred ca trebuie sa argumentez ca trupul era in mormant. Si ca sa nu spuneti ca ma bazez doar pe ceea ce spun eu. Daca sufletul este trup plus suflare de viata (poate aduceti si un argument din Sf Scriptura ptr asta) iar Iisus i s-a adresat "sufletului" insemna ca cel 2 erau unite. Adica Lazar era deja viu. Sau ce nu e asa?

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Sufletul este omul viu, rezultanta trupului + suflarea de viață de la Dumnezeu. Acesta nici nu "se desprinde", nici nu coboară nici nu urcă. Cred că o să mai treacă ani de zile până mi se va răspunde la întrebarea unde se găsește în Biblie "nemurirea sufletului"? și

Un argument din Sf Scriptura va rog

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
unde scrie de desprinderea sufletului de trup la moarte?
Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
...
Nu este vizibil cu ochiul liber? Daca ar mai fi sufletul cred ca ar mai exista ceva activitate in trupul respectiv.




Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Când spun "prea multe prostii" de bună seamă că trebuie să fiu un prost. Deși nu neg că aș fi un prost, cred totuși că debitez o cantitate rezonabilă de prostii.
Exagerati. Nu doar prosti spun prostii


Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Dar acest lucru e valabil pentru amândoi... deci nu văd de ce am mai discuta aspectul acesta... Singura diferență dintre noi este faptul că "îndoctrinarea" mea s-a petrecut cu acceptul meu, eu făcând în prealabil pasul teoretic al trecerii de la ortodoxie la adventism. Dumneavoastră ați parcurs cumva acest drum în sens invers? .
Cu atat mai rau. Cand ati plecat de la ortodoxism, aveati cunostinta despre toate invataturile BO? Si argumentele ptr acesta? Sincer, daca imi veti spune ca da nu va voi crede.
Ptr ca ati trecut la adventism, ati interpretat Sf Scriptura singur si ati ajuns la concluziile respective, sau ati transpus conciliat invataturile adventiste (pe care in prealabil le-ati studiat) cu ceea ce spune Sf Scriptura? Daca veti spune ca ati interpretat singur iar nu va voi crede.
Sper ca dupa ce veti raspunde la cele 2 intrebari veti putea avea constiinta impacata ca ati spus adevarul.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Aham. Viața veșnică o dă Dumnezeu celor mântuiți, iar celor pierduți le dă existența veșnică. Mă între cum vor sesiza această diferență teologico-lexicală cei aflați în tormentele eterne. Cred că vor zice printre scrâșnete, vorba aia din bătrâni: "tot un drac!"..
Chiar mai simplu. Existenta ptr eternitate a dat-o tuturor in momentul crearii ptr Adam si eva si nasterii ptr toti ceilalti. Viata vesnica va fi doar rasplata ptr cei buni.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Cred că n-am înțeles mare lucru din ce-mi explicați. Să ne înțelegem: pedeapsa o dă Dumnezeu, nu diavolul. Focul din cer peste cei nedrepți îl coboară Dumnezeu, iar acesta survine după învierea lor (a celor nedrepți), nu în secunda următoare a morții. Chiar dacă momentul respectiv e perceput ca secunda următoare (datorită lipsei conștienței în timpul morții). Pedeapsa celor răi nu este spre "satisfacția" lui Dumnezeu, ci spre satisfacerea dreptății în Univers (pentru oameni și pentru restul Universului afectat cel puțin emoțional de către păcat). ]".
Pedeapsa si-o da fiecare in functie de faptele savarsite. Sentinta o da Dumnezeu. Am mai explicat cum e cu raiul iadul si judecata. Dar repet: Exista Judecata Particulara de dupa moarte. Atunci este judecat doar sufletul in functie de ceea ce a facut in acesta viata. Cei drepti (sufletele) merg in Rai, iar cei pacatosi in Iad. Dupa a doua venire va vi Judecata Universala, cand toti vor fi judecati, atat dupa faptele lor, cat si urmarile acestora de dupa moarte. Rasplata atat ptr cei buni cat si ptr pacatosi va fi aplicata atat trupurilor (innoite, dar dinstincte in functie de starea in care se afla). Pedeapsa nu este ptr satisfacerea nimanui. Pedeapsa este data de starea pe care a ales-o fiecare. Cei buni vor fi in comuniune cu Dunezeu, iar pe cei Rai ii va chinui tocmai lispa acestei comuniuni.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Ei vedeți, ați descoperit acum o altă diferență majoră între conceptele noastre teologice. Noi adventiștii și protestanții în general considerăm că mântuirea se capătă prin har. Dumneavoastră susțineți că se capătă [și] prin fapte. Harul este mâna întinsă a lui Dumnezeu către toți oamenii. "Oaia pierdută" în prăpastie trebuie să accepte această mână întinsă, nu să-i întoarcă spatele. Toată grămada de "nevoințe" omenești este egală cu zero în procesul mântuiri... căci până și faptele bune sunt date tot de Dumnezeu "ca să umblăm în ele" (Efes.2,10). "Șansa" de care vorbiți este acordată tuturor oamenilor care cred (care vor să creadă), cei ce ce aleg opusul... vor pieri. Asta spune cel mai important text al Bibliei: Ioan 3,16.
Nu am descoperit nimic. Stiam acesta mare greseala in care va aflati. Problema e ca daca unii primesc harul si nu fac nici o fapta buna tot se mantuiesc. Asta L-ar face pe Dumnezeu nedrept.

Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu Vezi mesajul
Îmi pare rău, dar eu știu mai puține ca dumneavoastră în acest domeniu. Tot ce știu e că Dumnezeu e drept și va răsplăti/pedepsi pe fiecare conform dreptății Sale. Presupun că va fi chin fizic (foc) și chin sufletesc (regret pentru pierderea Cerului, remușcare pentru răul făptuit, durerea despărțirii de Dumnezeu), amănuntele nu le cunosc. Ceea ce nu accept, este că demoni cu copite și cozi îi vor învârti în cazanele cu smoală, ori că acest chin va dura atât cât va dura bucuria celor mântuiți. De altfel, ce bucurie sadică ar fi să auzi în eternitate urletele celor din Iad, unii dintre ei poate ființe iubite pe pământ!
Tocmai ca daca ar fi doar drept am merge toti in Iad. Dar ptr ca e bun, de ce ii mai pedepseste pe unii. Are nevoie sa "isi potoleasca setea de sange" de razbunate ptr ca unii nu L-au ascultat?
In ceea ce priveste chinurile nu ne diferentiem prea mult. Si nici ortodocsii nu sustin cazanele cu smoala. Ca unii din ortodocsi asa inteleg e greseala lor. Daca toti ortodocsii ar merge in rai, iar simpla apartenenta la Biserica ar fi suficienta, ar fi o ratacire la fel de mare ca cea a dvs cu suficienta harului.
Nu e placere. E consecinta faptelor lor. Dar ptr timpul ala limitat de ardere in foc de ce ar exista acea bucurie sadica?
__________________
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
  #7  
Vechi 22.12.2011, 16:44:03
osutafaraunu osutafaraunu is offline
Banned
 
Data înregistrării: 13.07.2011
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 3.764
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Si parabola nu explica finalitatea ultima? Ce se intapla cu cei care nu vor ierta? E doar o intrebare la care orice ati raspunde ramane ca parerea dvs si nu vom mai continua. Eu mi-am spus parerea si eram curios care este parerea dvs.
Eu rămân la ideea mea: nu toate elementele parabolei pot fi aplicate realității. De exemplu, dacă nu poate plăti datoria (și nu o poate plăti) ce va face Dumnezeu? Îi va vinde familia ca sclavi (Mat.18,25). Adică îi va scoate copiii din Rai și-i va băga și pe ei în Iad? Absurd!

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Nu cred ca aveti vreun exemplu unde am dat-o "dupa cires". Filosofie greseasca si invatatura diavoleasca???? Sincer amuzant. Ce nu se poate argumenta cu Sf Scriptura?
Ca sufletul era in iad?
Nu se poate argumenta cu Scriptura că acel "Iad" (άδης) e identic cu Hades-ul mitologiei grecești, adică un loc subpamântean, unde entitățile conștiente ale morților sunt în chinuri.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Atat timp cat nu fusese jertfa Mantuitorului nu putea sa fie in Rai.
N-am spus niciodată că ar fi în Rai, ci simplu cum spune Scriptura: în mormânt.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Daca sufletul este trup plus suflare de viata (poate aduceti si un argument din Sf Scriptura ptr asta)
Facerea 2,7.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
iar Iisus i s-a adresat "sufletului" insemna ca cel 2 erau unite. Adica Lazar era deja viu. Sau ce nu e asa?
În momentul când a rostit chemarea, s-a făcut viu prin Cuvând. Dumnezeu nu are nevoie de formule magice pentru a da viață. El rostește un cuvânt și ce spune, ia ființă.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Un argument din Sf Scriptura va rog
L-am dat mai sus. Cât privește "nemurirea sufletului" și "despărțirea sufletului de trup la moarte" nu o să puteți aduce argumente din Scriptură niciodată.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Nu este vizibil cu ochiul liber? Daca ar mai fi sufletul cred ca ar mai exista ceva activitate in trupul respectiv.
Faceți confuzie între suflet și suflare de viață.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Exagerati. Nu doar prosti spun prostii
Ați exagerat dumneavoastră. Mai spun și deștepții unele prostii, dar niciodată "prea multe prostii"(exagerat de multe prostii).

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Cu atat mai rau. Cand ati plecat de la ortodoxism, aveati cunostinta despre toate invataturile BO? Si argumentele ptr acesta? Sincer, daca imi veti spune ca da nu va voi crede.
Nici acum nu am "informația completă", însă în linii mari cunoșteam dogma ortodoxă. De exemplu dogma "nemuririi sufletului" (discutată aici) o cunoșteam. Desigur nu la nivel teologic, ci așa cum o cunosc milioane de ortodocși în această țară.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Ptr ca ati trecut la adventism, ati interpretat Sf Scriptura singur si ati ajuns la concluziile respective, sau ati transpus conciliat invataturile adventiste (pe care in prealabil le-ati studiat) cu ceea ce spune Sf Scriptura? Daca veti spune ca ati interpretat singur iar nu va voi crede.
Sper ca dupa ce veti raspunde la cele 2 intrebari veti putea avea constiinta impacata ca ati spus adevarul.
Nu știu ce informație inedită ați dori să auziți. Nu m-am născut pe o insulă pustie cu Biblia în brațe. Și da, am studiat, am comparat și m-am decis (procesul acesta a durat câțiva ani, nu s-a produs brusc).

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Chiar mai simplu. Existenta ptr eternitate a dat-o tuturor in momentul crearii ptr Adam si eva si nasterii ptr toti ceilalti. Viata vesnica va fi doar rasplata ptr cei buni.
Eu zic că e chiar mai complicat. "Existența" în Iad va fi similară cu "existența" din viața aceasta a celor fără de "răsplată veșnică", exceptând desigur chinurile continuie.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Exista Judecata Particulara de dupa moarte. Atunci este judecat doar sufletul in functie de ceea ce a facut in acesta viata. Cei drepti (sufletele) merg in Rai, iar cei pacatosi in Iad. Dupa a doua venire va vi Judecata Universala, cand toti vor fi judecati, atat dupa faptele lor, cat si urmarile acestora de dupa moarte. Rasplata atat ptr cei buni cat si ptr pacatosi va fi aplicata atat trupurilor (innoite, dar dinstincte in functie de starea in care se afla). Pedeapsa nu este ptr satisfacerea nimanui. Pedeapsa este data de starea pe care a ales-o fiecare. Cei buni vor fi in comuniune cu Dunezeu, iar pe cei Rai ii va chinui tocmai lispa acestei comuniuni.
Mda, sunt destule diferențe... și nu între învățătura ortodoxă și cea adventistă, ci între ea și Scriptură. Cred că ar trebui găsit un topic special pentru discutarea acestora. Mie mi se par prea evidente (diferențele) ca să fie trecute cu vederea... Mai ales că aceste contradicții atrag după ele altele în final existând riscul să se prăbușească toată construcția teologică.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Nu am descoperit nimic. Stiam acesta mare greseala in care va aflati.
Ne aflăm în greșeală față de învățătura ortodoxă, nu și față de Biblie.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Problema e ca daca unii primesc harul si nu fac nici o fapta buna tot se mantuiesc. Asta L-ar face pe Dumnezeu nedrept.
Sincer vă spun: n-am auzit niciun neoprotestant (sau protestant chiar) să susțină o atare nerozie. Un om care a primit harul nu poate să nu facă fapte bune, acestea decurg în mod "natural". Și nu le face ca să fie mântuit, ci pentru că e mântuit. Desigur, această mântuire o poate pierde dacă renunță la credință și moare așa neîmpăcat cu Dumnezeu.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Tocmai ca daca ar fi doar drept am merge toti in Iad. Dar ptr ca e bun, de ce ii mai pedepseste pe unii.
Mă întrebați pe mine, sau pe Dumnezeu? Ori nici măcar nu era o întrebare... Îi pedepsește tocmai din cauza dreptății Lui, iar dreptatea lui nu nu are valențe vindicative.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
In ceea ce priveste chinurile nu ne diferentiem prea mult. Si nici ortodocsii nu sustin cazanele cu smoala. Ca unii din ortodocsi asa inteleg e greseala lor.
Să înțeleg că totuși nu aveți o doctrină unitară? Imaginile acelea cu draci cu coarne și cozi chinuind nelegiuiții în Iad de pe pereții bisericilor, consider că nu sunt "opinii fără importanță" ale unor greșiți. E ceva cât se poate de oficial.

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Daca toti ortodocsii ar merge in rai, iar simpla apartenenta la Biserica ar fi suficienta, ar fi o ratacire la fel de mare ca cea a dvs cu suficienta harului.
Înțeleg că preoții ce trimit pe toți decedații la "loc cu verdețea" sunt niște "rătăciți"...

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Dar ptr timpul ala limitat de ardere in foc de ce ar exista acea bucurie sadica?
Aceea nu e nici bucurie nici sadică, e doar împlinirea dreptății divine. Ca pentru 70-80 de ani de viață păcătoasă să primească "timp limitat de ardere în foc", nu o pedeapsă infinit de disproporționată. Nu "mânia" lui Dumnezeu este infinită, ci doar iubirea Lui.
  #8  
Vechi 22.12.2011, 20:20:10
stefan florin's Avatar
stefan florin stefan florin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.02.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.872
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Lucian008 Vezi mesajul
Si parabola nu explica finalitatea ultima? Ce se intapla cu cei care nu vor ierta? E doar o intrebare la care orice ati raspunde ramane ca parerea dvs si nu vom mai continua. Eu mi-am spus parerea si eram curios care este parerea dvs.



Nu cred ca aveti vreun exemplu unde am dat-o "dupa cires". Filosofie greseasca si invatatura diavoleasca???? Sincer amuzant. Ce nu se poate argumenta cu Sf Scriptura?
Ca sufletul era in iad? Atat timp cat nu fusese jertfa Mantuitorului nu putea sa fie in Rai. Deci singura alternativa este iadul. Nu cred ca trebuie sa argumentez ca trupul era in mormant. Si ca sa nu spuneti ca ma bazez doar pe ceea ce spun eu. Daca sufletul este trup plus suflare de viata (poate aduceti si un argument din Sf Scriptura ptr asta) iar Iisus i s-a adresat "sufletului" insemna ca cel 2 erau unite. Adica Lazar era deja viu. Sau ce nu e asa?


Un argument din Sf Scriptura va rog


Nu este vizibil cu ochiul liber? Daca ar mai fi sufletul cred ca ar mai exista ceva activitate in trupul respectiv.





Exagerati. Nu doar prosti spun prostii



Cu atat mai rau. Cand ati plecat de la ortodoxism, aveati cunostinta despre toate invataturile BO? Si argumentele ptr acesta? Sincer, daca imi veti spune ca da nu va voi crede.
Ptr ca ati trecut la adventism, ati interpretat Sf Scriptura singur si ati ajuns la concluziile respective, sau ati transpus conciliat invataturile adventiste (pe care in prealabil le-ati studiat) cu ceea ce spune Sf Scriptura? Daca veti spune ca ati interpretat singur iar nu va voi crede.
Sper ca dupa ce veti raspunde la cele 2 intrebari veti putea avea constiinta impacata ca ati spus adevarul.



Chiar mai simplu. Existenta ptr eternitate a dat-o tuturor in momentul crearii ptr Adam si eva si nasterii ptr toti ceilalti. Viata vesnica va fi doar rasplata ptr cei buni.


Pedeapsa si-o da fiecare in functie de faptele savarsite. Sentinta o da Dumnezeu. Am mai explicat cum e cu raiul iadul si judecata. Dar repet: Exista Judecata Particulara de dupa moarte. Atunci este judecat doar sufletul in functie de ceea ce a facut in acesta viata. Cei drepti (sufletele) merg in Rai, iar cei pacatosi in Iad. Dupa a doua venire va vi Judecata Universala, cand toti vor fi judecati, atat dupa faptele lor, cat si urmarile acestora de dupa moarte. Rasplata atat ptr cei buni cat si ptr pacatosi va fi aplicata atat trupurilor (innoite, dar dinstincte in functie de starea in care se afla). Pedeapsa nu este ptr satisfacerea nimanui. Pedeapsa este data de starea pe care a ales-o fiecare. Cei buni vor fi in comuniune cu Dunezeu, iar pe cei Rai ii va chinui tocmai lispa acestei comuniuni.


Nu am descoperit nimic. Stiam acesta mare greseala in care va aflati. Problema e ca daca unii primesc harul si nu fac nici o fapta buna tot se mantuiesc. Asta L-ar face pe Dumnezeu nedrept.



Tocmai ca daca ar fi doar drept am merge toti in Iad. Dar ptr ca e bun, de ce ii mai pedepseste pe unii. Are nevoie sa "isi potoleasca setea de sange" de razbunate ptr ca unii nu L-au ascultat?
In ceea ce priveste chinurile nu ne diferentiem prea mult. Si nici ortodocsii nu sustin cazanele cu smoala. Ca unii din ortodocsi asa inteleg e greseala lor. Daca toti ortodocsii ar merge in rai, iar simpla apartenenta la Biserica ar fi suficienta, ar fi o ratacire la fel de mare ca cea a dvs cu suficienta harului.
Nu e placere. E consecinta faptelor lor. Dar ptr timpul ala limitat de ardere in foc de ce ar exista acea bucurie sadica?
Prietene, e munca in zadar. Adventistii niciodata nu vor recunoasta ca exista un suflet care supravietuieste mortii.Cam cu 200 de ani inainte de intruparea mantuitorului evreii credeau in nemurirea sufletului. Chiar de pe timpul lui Isaia evreii creau ca omul dupa ce moare, umbra (sufletul) de duce in sheol unde are o stare constient:
„Locuința morților de dedesubt se mișcă pentru tine, ca să te întâmpine la venirea ta. Pentru tine trezește umbrele, pe toate căpeteniile pământului; i-a ridicat de pe tronurile lor pe toți împărații pământului. Toți aceștia vor răspunde și vor zice...Cei care te vor vedea se vor uita țintă la tine, te vor privi zicând...” (Isaia 14:9-17) „Vei fi doborât la pământ și de acolo vei vorbi și din țărână ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pământ ca al unei năluci și din țărână îți vei șopti cuvintele.” (Isaia 29:4)
„Atunci vitejii cei puternici vor vorbi în locuința morților…Faraon îi va vedea și se va mângâia pentru toată mulțimea lui…căci l-am lăsat să răspândească groaza în țara celor vii. De aceea Faraon și toată mulțimea lui se vor culca împreună cu cei netăiați împrejur, cu cei ce au murit uciși de sabie, zice Domnul Dumnezeu.”(Iezechiel 32:21-32).

Dar adventistii se fac ca nu vad, ori interpreteaza eronat ca de obicei. Si in cartile Macabeilor este prevazut credinta evreilor intr-un suflet nemuritor:
„Dar ei știau că aceia care mor pentru Dumnezeu trăiesc întru Dumnezeu ca și Avraam și Isac și Iacob și toți patriarhi.” (4Macabei 16:25)
"Iar copiii lui Avraam, împreună cu biruitoarea lor mamă se află acuma (după ce mama și cei șapte fii ai ei au murit pedepsiți de Antiochos) adunați cu ceata strămoșilor ei care au primit sufletele curate și nemuritoare de la Dumnezeu.” (4Macabei 18:23)
Josephus Flavius, istoricul iudeu care i-a cunoscut pe apostoli, scria în Discursul lui Josephus către greci, cu privire la Hades („Opere”, pag. 1902, ediția lui John Whiston):

„Cât despre Hades, în care sunt reținute sufletele drepților și ale nedrepților, este necesar să vorbim acum despre el. Hadesul este un loc în lume... o regiune sub pământeană, în care lumina din această lume nu luminează... astfel că, în această regiune, nu poate fi lumină, ci trebuie să fie în ea întuneric veșnic! Această regiune este destinată ca loc de păstrare pentru suflete, în care îngerii sunt puși ca paznici pentru ei și le împart pedepse vremelnice potrivite cu comportamentul și purtarea fiecăruia.

În această regiune este un loc anumit, deoparte, ca un lac de foc nestins, în care până acum nimeni n-a fost aruncat și care este pregătit pentru o zi mai dinainte hotărâtă de Dumnezeu, în care o sentință dreaptă va fi pronunțată asupra tuturor oamenilor. Când cei nedrepți și cei care au fost neascultători față de Dumnezeu și au dat slavă idolilor, ca unui Dumnezeu, vor fi condamnați la pedeapsa veșnică, cel drept va primi o împărăție ne-stricăcioasă, care niciodată nu va trece. Cei drepți, într-adevăr, sunt ținuți în Hades acum, dar nu în același loc în care sunt ținuți cei nelegiuiți.

Căci există o singură coborâre în această regiune, o poartă la care noi credeam că stă un arhanghel cu o oștire prin care cei care trec sunt conduși în jos de îngerii numiți peste suflete. Dar nu toți merg pe aceeași cale, ci cei drepți sunt conduși spre dreapta, în imnuri cântate de îngerii numiți peste acel loc, spre o regiune a luminii, în care cei drepți au locuit de la începutul lumii. Aici ei nu sunt confruntați cu nevoi, ci se bucură veșnic de priveliștea lucrurilor bune pe care le văd și se veselesc în așteptarea acelor noi bucurii care vor fi deosebite pentru fiecare din ei, prețuind acele locuri care le întrec pe cele care le avem aici.

Acolo nu există muncă grea, nici călduri arzătoare, nici frig pătrunzător și nu sunt acolo nici un fel de plante cu spini, ci numai fețele părinților și ale celor drepți, pe care ei le văd totdeauna surâzându-le în timp ce așteaptă acea odihnă și viață veșnică din ceruri, care urmează acestei regiuni. Acest loc noi îl numim ’Sânul lui Avraam’.

Cât despre cei nelegiuiți, ei sunt trași cu forța în partea stângă de către îngeri numiți pentru pedepsire, ne-mai mergând de bunăvoie, ci ca prizonieri, duși înăuntru prin violență; la care sunt trimiși îngeri numiți peste ei ca să-i mustre și să-i arunce tot mai jos. Acum, acei îngeri care sunt puși peste aceste suflete le târăsc în vecinătatea iadului însuși. Acei care sunt aproape de el aud continuu zgomotul lui și stau întru totul chiar în aburul fierbinte; iar când privesc mai îndeaproape acest spectacol, ca un teribil și extrem de mare peisaj de foc, ei sunt cuprinși de o așteptare îngrozitoare a judecății viitoare și prin aceasta sunt pedepsiți. Dar mai mult, văzând locul părinților și al celor drepți, chiar prin aceasta ei sunt mai mult pedepsiți. Un haos adânc și mare este însă între ei, așa fel ca un om drept care are milă de ei să nu poată ajunge la ei, și nici unul nedrept, dacă ar fi destul de îndrăzneț și ar încerca acest lucru, să nu poată trece peste el.”
  #9  
Vechi 22.12.2011, 20:20:45
stefan florin's Avatar
stefan florin stefan florin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.02.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.872
Implicit

Citat:
În prealabil postat de stefan florin Vezi mesajul
Prietene, e munca in zadar. Adventistii niciodata nu vor recunoasta ca exista un suflet care supravietuieste mortii.Cam cu 200 de ani inainte de intruparea mantuitorului evreii credeau in nemurirea sufletului. Chiar de pe timpul lui Isaia evreii creau ca omul dupa ce moare, umbra (sufletul) de duce in sheol unde are o stare constient:
„Locuința morților de dedesubt se mișcă pentru tine, ca să te întâmpine la venirea ta. Pentru tine trezește umbrele, pe toate căpeteniile pământului; i-a ridicat de pe tronurile lor pe toți împărații pământului. Toți aceștia vor răspunde și vor zice...Cei care te vor vedea se vor uita țintă la tine, te vor privi zicând...” (Isaia 14:9-17) „Vei fi doborât la pământ și de acolo vei vorbi și din țărână ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pământ ca al unei năluci și din țărână îți vei șopti cuvintele.” (Isaia 29:4)
„Atunci vitejii cei puternici vor vorbi în locuința morților…Faraon îi va vedea și se va mângâia pentru toată mulțimea lui…căci l-am lăsat să răspândească groaza în țara celor vii. De aceea Faraon și toată mulțimea lui se vor culca împreună cu cei netăiați împrejur, cu cei ce au murit uciși de sabie, zice Domnul Dumnezeu.”(Iezechiel 32:21-32).

Dar adventistii se fac ca nu vad, ori interpreteaza eronat ca de obicei. Si in cartile Macabeilor este prevazut credinta evreilor intr-un suflet nemuritor:
„Dar ei știau că aceia care mor pentru Dumnezeu trăiesc întru Dumnezeu ca și Avraam și Isac și Iacob și toți patriarhi.” (4Macabei 16:25)
"Iar copiii lui Avraam, împreună cu biruitoarea lor mamă se află acuma (după ce mama și cei șapte fii ai ei au murit pedepsiți de Antiochos) adunați cu ceata strămoșilor ei care au primit sufletele curate și nemuritoare de la Dumnezeu.” (4Macabei 18:23)
Josephus Flavius, istoricul iudeu care i-a cunoscut pe apostoli, scria în Discursul lui Josephus către greci, cu privire la Hades („Opere”, pag. 1902, ediția lui John Whiston):

„Cât despre Hades, în care sunt reținute sufletele drepților și ale nedrepților, este necesar să vorbim acum despre el. Hadesul este un loc în lume... o regiune sub pământeană, în care lumina din această lume nu luminează... astfel că, în această regiune, nu poate fi lumină, ci trebuie să fie în ea întuneric veșnic! Această regiune este destinată ca loc de păstrare pentru suflete, în care îngerii sunt puși ca paznici pentru ei și le împart pedepse vremelnice potrivite cu comportamentul și purtarea fiecăruia.

În această regiune este un loc anumit, deoparte, ca un lac de foc nestins, în care până acum nimeni n-a fost aruncat și care este pregătit pentru o zi mai dinainte hotărâtă de Dumnezeu, în care o sentință dreaptă va fi pronunțată asupra tuturor oamenilor. Când cei nedrepți și cei care au fost neascultători față de Dumnezeu și au dat slavă idolilor, ca unui Dumnezeu, vor fi condamnați la pedeapsa veșnică, cel drept va primi o împărăție ne-stricăcioasă, care niciodată nu va trece. Cei drepți, într-adevăr, sunt ținuți în Hades acum, dar nu în același loc în care sunt ținuți cei nelegiuiți.

Căci există o singură coborâre în această regiune, o poartă la care noi credeam că stă un arhanghel cu o oștire prin care cei care trec sunt conduși în jos de îngerii numiți peste suflete. Dar nu toți merg pe aceeași cale, ci cei drepți sunt conduși spre dreapta, în imnuri cântate de îngerii numiți peste acel loc, spre o regiune a luminii, în care cei drepți au locuit de la începutul lumii. Aici ei nu sunt confruntați cu nevoi, ci se bucură veșnic de priveliștea lucrurilor bune pe care le văd și se veselesc în așteptarea acelor noi bucurii care vor fi deosebite pentru fiecare din ei, prețuind acele locuri care le întrec pe cele care le avem aici.

Acolo nu există muncă grea, nici călduri arzătoare, nici frig pătrunzător și nu sunt acolo nici un fel de plante cu spini, ci numai fețele părinților și ale celor drepți, pe care ei le văd totdeauna surâzându-le în timp ce așteaptă acea odihnă și viață veșnică din ceruri, care urmează acestei regiuni. Acest loc noi îl numim ’Sânul lui Avraam’.

Cât despre cei nelegiuiți, ei sunt trași cu forța în partea stângă de către îngeri numiți pentru pedepsire, ne-mai mergând de bunăvoie, ci ca prizonieri, duși înăuntru prin violență; la care sunt trimiși îngeri numiți peste ei ca să-i mustre și să-i arunce tot mai jos. Acum, acei îngeri care sunt puși peste aceste suflete le târăsc în vecinătatea iadului însuși. Acei care sunt aproape de el aud continuu zgomotul lui și stau întru totul chiar în aburul fierbinte; iar când privesc mai îndeaproape acest spectacol, ca un teribil și extrem de mare peisaj de foc, ei sunt cuprinși de o așteptare îngrozitoare a judecății viitoare și prin aceasta sunt pedepsiți. Dar mai mult, văzând locul părinților și al celor drepți, chiar prin aceasta ei sunt mai mult pedepsiți. Un haos adânc și mare este însă între ei, așa fel ca un om drept care are milă de ei să nu poată ajunge la ei, și nici unul nedrept, dacă ar fi destul de îndrăzneț și ar încerca acest lucru, să nu poată trece peste el.”
Curios este faptul ca si adventistii recunosc ca evreii intertestamentari credeau intr-un suflet nemuritor.In cartea „După căderea cortinei SFÂRȘIT” scrisă de un adventist (Virgil Dumitrescu), se descria crezul evreilor din timpul lui Isus:
„Din scrierile iudaice rezultă că contemporanii Domnului Isus, credeau în ideea stării conștiente de după moarte. Conceptul lor despre sheol s-a adâncit față de unii scriitori ai V.T., astfel expresia „sânul lui Avraam” apare în literatura extrabiblică, și se afla atunci în tradiția curentă a poporului iudeu. Josephus Flavius afirma că „sânul lui Avraam” este locul fericit unde merg sfinții la moarte („Discurs asupra iadului”). În literatura iudaică apare precum că, sheolul era era compus din două camere (2Ezra 4:4; Înțelepciunea lui Solomon 3:1), una din camere fiind destinată drepților, iar cealaltă nelegiuiților (Midraș, asupra cărții lui Rut 1:1). Acolo cei răi sunt blestemați, biciuiți, chinuiți (Talmud Erubin 19a). Locuitorii unei camere pot fi văzuți și pot vorbi cu locuitorii celeilalte camere (Mirdaș asupra Ecleziastului 7:14).
Când ajung în iad, drepți sunt întâmpinați de grupul îngerilor slujitori (Talmud Kethuboth 104a; 4Ezdra 7:85-87, 91-95), sunt primiți de Avraam, Isac și Iacob (4Macabei 13:17), și își primesc răsplata temporară în „sânul lui Avraam” (Talmud Kiddushin 72b); -chiar daca prietenul osutafaraunu nu vrea sa recunoasca asta.
Doamne ajuta!
Subiect închis



Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Despre moarte si pomenirea mortilor AnnaEnache Intrebari utilizatori 42 13.06.2012 09:43:28
SA VORBIM DESPRE URA,PEDEAPSA SI MOARTE. bitza Generalitati 28 20.03.2011 02:05:27
Despre viata de dupa moarte georgian_osa Din Noul Testament 30 14.03.2010 18:49:29
Marturii despre moarte Iustin44 Generalitati 14 31.03.2009 23:59:56
despre randuielile de la moarte cuiva si parastase mara2008 Generalitati 1 20.05.2008 15:07:31