Ce inseamna?

[Raoul]

Inseamna sa le neglijezi,sa nu te ingrijesti de ele,sa-l pui de primul loc pe Dumnezeu si doar El sa existe pt. tine. De exemplu sa-ti urasti trupul cand oboseste,cand simte nevoia de somn etc. Sa te urasti ca esti om si ca trebuie sa dormi,in timpul ala neputand sa te rogi si sa te doara asta. Nu stiu daca m-am exprimat chiar bine,insa asta e ideea. In niciun caz Domnul nu se refera la o ura negativa,bazata pe rautate si intuneric sufletesc.

Doamne-ajuta!

[lore86]

În prealabil postat de Raoul

Inseamna sa le neglijezi,sa nu te ingrijesti de ele.(...)
Doamne-ajuta!

nici vorba!
Nicaieri Scriptura nu invata sa iti neglijezi familia, parintii, ocupatiile.
Sensul cuvantului era acela de a nu le pune mai presus de grija fata Dumnezeu si fata de cele sfinte.
Chiar apostolul Pavel sfatuia:"pe acestea(cele duhovnicesti) sa le faceti iar pe acelea sa nu le lasati nefacute".
Altfel spus sa nu-ti iubesti sotia/sotul, copiii, serviciul mai mult decat pe Dumnezeu.

[Raoul]

În prealabil postat de lore86

nici vorba!
Nicaieri Scriptura nu invata sa iti neglijezi familia, parintii, ocupatiile.

Ma refeream la calugari,la cei care lasa tot pentru Hristos! Cum au fost si Sfintii Apostoli. Sa nu uitam ca nu le-a permis sa-si ingroape nici mortii! Asta nu a insemnat neglijare din partea lor??

În prealabil postat de lore86

Sensul cuvantului era acela de a nu le pune mai presus de grija fata Dumnezeu si fata de cele sfinte.

Si am negat eu asta? Daca aveai bunavointa sa-mi citezi putin mai mult decat franturi de mesaj,ai fi vazut si tu si toata lumea ca sunt intru totul deacord cu tine. Uite:

În prealabil postat de Raoul

Inseamna sa le neglijezi,sa nu te ingrijesti de ele,sa-l pui pe primul loc pe Dumnezeu

Tu ai citat fara fraza subliniata. Imi poti spune de ce?

În prealabil postat de Raoul

Inseamna sa le neglijezi,sa nu te ingrijesti de ele,sa-l pui de primul loc pe Dumnezeu si doar El sa existe pt. tine.

In directia cuvintelor ingrosate cred ca poate fi gasit raspunsul. In ce masura trebuie sa ai o asezare interioara de asa natura incat sa poti oricand sa ii respingi(cu o fermitate pt care Mantuitorul foloseste metafora „ura”) pe cei la care tii, pentru ca apoi sa ii regasesti prin singurul care exista pentru tine, adica sa ii regasesti prin Dumnezeu, deci sa ai o iubire hristica(pana la a iti pune sufletul) pt cei pe care i-ai respins. In cazul in care raspunsul chiar este in acea directie, as vrea sa aflu felul cum trebuie sa „te asezi” ca sa poti intelege si trai acest cuvant.