Conferinte Christos Yannaras in Romania

[Mihailc]

În prealabil postat de catalin2

Poate ca unii nu stiau, acum ai aflat, am dat detalii in mesajul anterior. Ma refer doar la conceptiile ecumeniste gresite, dialogurile ecumenice sunt altceva.
Aceste conceptii ecumeniste se bazeaza pe o teorie (neo)protestanta a ramificarii harului, care spune ca harul se ramifica in toate cultele. Adevarul marturisit de ortodoxie este ca har lucrator este doar in Biserica Ortodoxa, exista doar o singura Biserica, aici sunt Sfintele Taine si posibilitatea mantuirii. De fapt pe net gasim doar site-uri sau articole care nu sunt ecumeniste, in afara de articolele lui Cristian Badilita nu prea am vazut altceva ecumenist, chiar sunt curios cum arata site-uri ecumeniste, daca stie cineva. Uite mai pe larg explicat de Muntele Athos: http://www.impantokratoros.gr/D98A904D.ro.aspx
Asadar care sunt conceptiile lui Yannaris, e popular pentru ca are conceptii ecumeniste si rezoneaza cu cei ce le au? Daca are alte mici devieri acelea nu sunt asa importante.

Ce ai precizat mai sus (teoria ramificării harului) nu e ecumenism ci sincretism paraconfesional. Ecumenismul are ca scop (evident utopic) refacerea Bisericii Una din primul mileniu, singura care se putea numi, fără aroganță confesională automotivantă, ecumenică (a toată lumea).
Concepția lui Yannaras despre dialogurile interconfesionale, mai ales dintre protagoniștii divorțului de la 1054, am sintetizat-o în mesajul anterior: începe de la metanoia, adică de la zero, altfel e o simplă dezbatere de idei fără consecințe în viața reală a comunităților. Nu pornește de la concepții intelectuale diferite despre Teos Logos (adică de la ideologie), ci de la modul cum ne raportăm existențial (nu teoretic) la cele mai mari și mai dense în consecințe , porunci din Evanghelie: ”"Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta". Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Mai mare decât acestea nu este altă poruncă.” (Marcu 12:30,31).

[catalin2]

În prealabil postat de Mihailc

Ce ai precizat mai sus (teoria ramificării harului) nu e ecumenism ci sincretism paraconfesional. Ecumenismul are ca scop (evident utopic) refacerea Bisericii Una din primul mileniu, singura care se putea numi, fără aroganță confesională automotivantă, ecumenică (a toată lumea).

Uite ce paralela interesanta am gasit: scopul comunismului era ca toti oamenii sa traiasca in armonie, fericiti, sa fie egali. Frapant e ca si comunismul avea cam aceeasi viziune ca si crestinismul (vedem in Sfanta Scriptura comunitatea idilica in care crestinii stateau impreuna si aveau totul in comun), diferenta e ca in comunism era totul fara Dumnezeu.
Acum sa privim la ecumenism, oamenii vor sa refaca unitatea, sa se uneasca, pare ca tot fara Dumnezeu. Pentru ca totul se intampla cu voia sau ingaduinta lui Dumnezeu, El a ingaduit ca vestul sa se separe, ca monofizitii sa se separe, El hotaraste si cand se vor uni. Iar unirea este foarte simpla, venirea in adevar, altfel nu se poate.
Avem si dovezile: miscarea ecumenista e de vreo 100 de ani. Sa vedem ce rezultate au fost: nu am auzti sa se fi unit cineva dintre culte pana acum. Mai mult au aparut mult mai multe denominatii. Singurul rezultat este ca in ortodoxie (si in catolicism, mult mai puternic) au patruns conceptiile ecumeniste, conceptiile (neo)protestante. Sa nu le mai pun la socoteala si pe cele new-age.

Am scris aici despre intrunirile ecumenice, despre conceptiile ecumensite am vorbit in celalalt mesaj. In privinta asta cum hotaraste Biserica sa participe sau nu, eu nu ma pronunt hotarat, spre deosebire de conceptiile ecumeniste, sincretismul de care vorbeai si tu.
Ceea ce scrii despre conceptiile lui Yannaras, pare ca spune sa lasam dogmele deoparte si sa ne axam pe dragostea dintre oameni. Nu stiu daca am inteles bine, in cazul in care este asa acestea sunt conceptii standard ecumeniste, asta e fundamentul acestor conceptii. Evident gresite, pentru ca de fapt adevarul e legat de prima porunca enuntata "sa iubesti pe Dumnezeu mai presus de orice", adevarul fiind revelat de Dumnezeu. Porunca iubirii semenilor urmeaza acesteia, si spune sa iubim la fel ca pe noi pe aproapele, nu mai presus ca in cazul primei porunci.
Cuv. Paisie Aghioratul a spus ceva in legatura cu conceptiile ecumeniste, care sintetizeaza toata aceasta conceptie:
"Cu durere în suflet mărturisesc că, dintre toţi filo-unioniştii pe care i-am cunoscut, nu am văzut pe nici unul să aibă nu miez, dar nici măcar coajă duhovnicească. Cu toate acestea, ştiu să vorbească despre dragoste şi unire, deşi ei înşişi nu sunt uniţi cu Dumnezeu, fiindcă nu L-au iubit."

[Daniel_7]

Asta am observat si eu,Yannaras vrea sa ne indepartam de dogme,in numele cunoasterii si a dragostei.

De asta este eretic,pentru ca lupta impotriva dogmelor.

[ioanna]

În prealabil postat de Daniel_7

Asta am observat si eu,Yannaras vrea sa ne indepartam de dogme,in numele cunoasterii si a dragostei.

E interesant cum observi tu una, alta, fara a-l fi citit vreodata pe Yannaras :)

[Daniel_7]

În prealabil postat de ioanna

E interesant cum observi tu una, alta, fara a-l fi citit vreodata pe Yannaras :)

L-am citit,am de mai multi ani o carte acasa,Abecedarul credintei,chiar ma gandeam zilele trecute sa o arunc la cos.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Daniel_7

L-am citit,am de mai multi ani o carte acasa,Abecedarul credintei,chiar ma gandeam zilele trecute sa o arunc la cos.

Iata-ti propriul raspuns dat pe un alt thread de la "Generalitati" , ce se vrea o mica urecheala data unui coleg de-al nostru , dar care se intoarce , acum , catre tine , si culmea ti se potriveste ca o manusa ! Pana una alta : RUSINICA , domnule Daniel !

Iata vorbele tale ! :

"Cred ca ai o problema in viata reala,particulara...Ai lasat impresia ca iti place sa instigi,sau ma rog poate instigi fara placere,prin propria personalitate,si din aceasta cauza exista pericolul sa iei bataie..
Asta cred ca e o problema personala a ta,si nu o putem generaliza aici.. "

[Daniel_7]

1.Era odata un timp,tot in trecut ,cand ma criticai ca imi fac publicitate la blog,lucru pe care vad ca il faci tu acum.

2.Ca de fiecare data ,esti in afara subiectului dezbatut pe thread.Pe tine nu te interseaza daca Yannaras spune lucruri gresite? Nu asta trebuie corectat?

3.Cel care a inventat cuvantul asta prostesc rusinica,care nu exista in dictionar,a sfarsit-o destul de rau,precum stim cu totii....

4.Eu am afirmat ca trebuie sa arunc acea carte la cos,pentru ca asa se face cu cartile eretice,daca nu stiai pana acum,cred ca am voie sa fac asa ceva cu ceva ce imi apartine....

Mie nu imi este rusine de ceea ce am afirmat pana acum,insa daca vrei sa folosesti acest cuvant ,foloseste-l in varianta lui corecta ,asa cum trebuie sa fie si credinta,corecta ,nu denaturata de acest Yannaras,care se cheama nemeritat si Christos.

[Mihailc]

În prealabil postat de catalin2

Uite ce paralela interesanta am gasit: scopul comunismului era ca toti oamenii sa traiasca in armonie, fericiti, sa fie egali. Frapant e ca si comunismul avea cam aceeasi viziune ca si crestinismul (vedem in Sfanta Scriptura comunitatea idilica in care crestinii stateau impreuna si aveau totul in comun), diferenta e ca in comunism era totul fara Dumnezeu.
Acum sa privim la ecumenism, oamenii vor sa refaca unitatea, sa se uneasca, pare ca tot fara Dumnezeu. Pentru ca totul se intampla cu voia sau ingaduinta lui Dumnezeu, El a ingaduit ca vestul sa se separe, ca monofizitii sa se separe, El hotaraste si cand se vor uni. Iar unirea este foarte simpla, venirea in adevar, altfel nu se poate.
Avem si dovezile: miscarea ecumenista e de vreo 100 de ani. Sa vedem ce rezultate au fost: nu am auzti sa se fi unit cineva dintre culte pana acum. Mai mult au aparut mult mai multe denominatii. Singurul rezultat este ca in ortodoxie (si in catolicism, mult mai puternic) au patruns conceptiile ecumeniste, conceptiile (neo)protestante. Sa nu le mai pun la socoteala si pe cele new-age.

Am scris aici despre intrunirile ecumenice, despre conceptiile ecumensite am vorbit in celalalt mesaj. In privinta asta cum hotaraste Biserica sa participe sau nu, eu nu ma pronunt hotarat, spre deosebire de conceptiile ecumeniste, sincretismul de care vorbeai si tu.
Ceea ce scrii despre conceptiile lui Yannaras, pare ca spune sa lasam dogmele deoparte si sa ne axam pe dragostea dintre oameni. Nu stiu daca am inteles bine, in cazul in care este asa acestea sunt conceptii standard ecumeniste, asta e fundamentul acestor conceptii. Evident gresite, pentru ca de fapt adevarul e legat de prima porunca enuntata "sa iubesti pe Dumnezeu mai presus de orice", adevarul fiind revelat de Dumnezeu. Porunca iubirii semenilor urmeaza acesteia, si spune sa iubim la fel ca pe noi pe aproapele, nu mai presus ca in cazul primei porunci.
Cuv. Paisie Aghioratul a spus ceva in legatura cu conceptiile ecumeniste, care sintetizeaza toata aceasta conceptie:
"Cu durere în suflet mărturisesc că, dintre toţi filo-unioniştii pe care i-am cunoscut, nu am văzut pe nici unul să aibă nu miez, dar nici măcar coajă duhovnicească. Cu toate acestea, ştiu să vorbească despre dragoste şi unire, deşi ei înşişi nu sunt uniţi cu Dumnezeu, fiindcă nu L-au iubit."

Habar n-am cum reușești să ignori complet contextul și să-o ți langa cu ecumenismul, de parcă asta ar fi durerea noastră cea mai mare. De unde știi tu că cineva face ceva fără Dumnezeu?
În legătură cu așa zisa ”lăsare a dogmelor”, n-a zis nimeni că trebuie să le abandonăm, nu știu de unde ai scos chestia asta! Ți-ai pus vreodată întrebarea: ce este o dogmă? Sau cum au apărut ele și în ce împrejurări?
Sau te-ai gândit vreodată de ce Biserica n-a apărut în istorie propunând un set de dogme, ci un om mod de viață? Oare de ce Eclessia n-a dogmatizat nimic despre Maica Domnului, în afară de Teotokos (și aceea cu un conținut mai mult hristologic), lăsând cinstirea Preacuratei în seama libertății dragostei?

[catalin2]

În prealabil postat de Mihailc

Habar n-am cum reușești să ignori complet contextul și să-o ți langa cu ecumenismul, de parcă asta ar fi durerea noastră cea mai mare. De unde știi tu că cineva face ceva fără Dumnezeu?
În legătură cu așa zisa ”lăsare a dogmelor”, n-a zis nimeni că trebuie să le abandonăm, nu știu de unde ai scos chestia asta! Ți-ai pus vreodată întrebarea: ce este o dogmă? Sau cum au apărut ele și în ce împrejurări?
Sau te-ai gândit vreodată de ce Biserica n-a apărut în istorie propunând un set de dogme, ci un om mod de viață? Oare de ce Eclessia n-a dogmatizat nimic despre Maica Domnului, în afară de Teotokos (și aceea cu un conținut mai mult hristologic), lăsând cinstirea Preacuratei în seama libertății dragostei?

Nu acum, ci dintotdeauna dreapta credinta a fost pe primele locuri (ca sa nu spun pe primul), pentru ca o erezie este pacat impotriva Duhului Sfant, cel mai mare pacat. Toti sfintii martiri au fost omorati datorita apararii sau marturisirii dreptei credinte, nu stiu daca am citit un sfant omorat ca nu a vrut sa fure. Eu cand am devenit credincios citeam in afara de Sfanta Scriptura doar vietile sfintilor, acolo se afla invataturile de credinta in primul rand.
In legatura cu dogmele, am citi data trecuta pasajul in care mi s-a parut un fel de relativizare a dogmelor de catre Yannaris. Am mai spus asta de multe ori, dogmele sunt spuse de Iisus (sau de Duhul Sfant), am intalnit la unele persoane conceptia gresita ca dogmele au fost inventate de Biserica. Nu, dogmele sunt cele din Sfanta Scriptura, Biserica doar le-a explicat si asta atunci cand au aparut erezii care contraziceau acea dogma. Acestea sunt adevaruri revelate valabile pentru totdeauna si nimeni nu le poate schimba. In schimb canoanele pot fi schimbate de Biserica (ceea ce se intampla foarte rar).
A fost de curand pe forum un mesaj pe forum, am aflat si eu cu aceasta ocazie, un sfant necunoscut (acelei persoane) i-a parut unei romance in vis de mai multe ori. Cercetand s-a aflat ca e Sf. Cosma Protosul care a fost martirizat ca aparator al dreptei credinte cu ocazia unirii de la sinodul Lyon. Acest sfant i-a spus sa il faca cunoscut in Romania, ca oamenii sa lupte impotriva acestor conceptii ecumeniste si sa cunoasca adevarul.
Daca Yannaris propovaduieste si aceste conceptii (nu stiu inca) atunci ramane valabil ce a spus Cuv. Paisie despre el.