Lingurita de la impartasire

[konijiro]

Nu caut sa rationalizez taina pedagogiei lui Dumnezeu, o accept prin credinta.

Uite ce ai zis mai devreme:

Intrebarea ta se refera la pedagogia lui Dumnezeu pe care nu o vei intelege daca ramai inchis in argumentele tale.

Deci, sa ne hotaram. Trebuie sa o intelegem ca sa o acceptam, sau o intelegem prin credinta, fara sa o intelegem? Care din doua?

Repet intrebarea, la care astept un raspuns de la oameni care pretind ca inteleg mai mult decat mine. Eu ateu fiind, sunt limitat. Deci:

Ce se intampla in cazul in care Dumnezeu hotaraste ca baba Floarea trebuie sa I se alature, si foloseste Impartasania in scopul asta?

Astept un raspuns. Nu unul care sa imi spuna ca EU nu inteleg nimic, ci unul care sa imi spuna ca VOI intelegeti, si sunteti capabili sa si explicati ce intelegeti.

Dar dacă prin efect cuantificabil dumneavoastră înţelegeţi ceva care poate fi neapărat măsurat cu şublerul, iar alt criteriu al Adevărului nu recunoaşteţi, vă mărturisesc sincer: îmi e milă de dumneavoastră.

Apreciez gandul, dar nu e nevoie de mila nimanui. Revin cu o intrebare:
daca nu avem un mod standardizat prin care sa decidem ce e adevarat si ce nu, de unde stim ce e adevarat?

Si daca ce pretindeti Dv e adevarat, de ce e o problema in a folosi un mod
standardizat, universal acceptat, folosit in orice alt caz in afara religiei, pentru a dovedi asta?

Am citit link-ul. Nu am nevoie de o descriere a sensului Impartasaniei, il cunosc. Mai ramane sa si dovedim ca lucrurile scrise acolo chiar se intampla, si nu sunt doar un ritual pus la cale la un moment dat, pe care cei de dupa au ales sa il ia de bun.