Este sclavia un pacat ?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Marius22

Din antichitate pana in zorii epocii moderne, sclavia, ca institutie sociala, aparea ca "fireasca", in mentalul colectiv. Incepand cu acest timp, dupa cum ati mentionat, aceasta capata alte forme, mai mult sau mai putin subtile, dar fara ca ea sa dispara. Chiar si faptul ca au existat robi pe mosiile manastirilor de la noi, pana in secolul al XVIII-lea, trebuie sa ne dea de gandit.

Exact. Pe de altă parte, probabil că sunteţi la curent cu realitatea că mulţi romani, coonvertidu-se, şi-au eliberat sclavii. Mai mult, există istorici care văd în această eliberare masivă de sclavi cauza principală sau una dintre cauzele căderii Imperiului de Apus. Pe de altă parte, situaţia robilor de pe moşiile mănăstireşti (primele care au renunţat la sclavie, laicii vor renunţa aproape un secol mai târziu) se poate întrevedea din actele păstrate. De obicei, sună cam aşa: "dumnealui boier nu ştiu cum, mare (hatman, logofăt etc), face danie Sfintei Mănăstiri Cutare moşia sa de atâtea prăjini, DIMPREUNĂ cu atâtea sălaşuri de ţigani". Amuzant este că numărul de ţigani nu era precizat explicit, pesemne că nu-i număra nimeni, ci se spune numai de numărul de corturi (adică de familii de robi). Întiderea moşiilor din Bărăgan şi numărul mare de sclavi ţigani este cauza pentru care, până în ziua de azi, numărul ţiganilor din Bărăgan îl excede pe acela din alte părţi.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Exact. Pe de altă parte, probabil că sunteţi la curent cu realitatea că mulţi romani, coonvertidu-se, şi-au eliberat sclavii. Mai mult, există istorici care văd în această eliberare masivă de sclavi cauza principală sau una dintre cauzele căderii Imperiului de Apus. Pe de altă parte, situaţia robilor de pe moşiile mănăstireşti (primele care au renunţat la sclavie, laicii vor renunţa aproape un secol mai târziu) se poate întrevedea din actele păstrate. De obicei, sună cam aşa: "dumnealui boier nu ştiu cum, mare (hatman, logofăt etc), face danie Sfintei Mănăstiri Cutare moşia sa de atâtea prăjini, DIMPREUNĂ cu atâtea sălaşuri de ţigani". Amuzant este că numărul de ţigani nu era precizat explicit, pesemne că nu-i număra nimeni, ci se spune numai de numărul de corturi (adică de familii de robi). Întiderea moşiilor din Bărăgan şi numărul mare de sclavi ţigani este cauza pentru care, până în ziua de azi, numărul ţiganilor din Bărăgan îl excede pe acela din alte părţi.

s-a mai discutat aici despre robii manastiresti.
cunosc opinia conform careia robii traiau de fapt o binecuvantare ...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Dumitru73

s-a mai discutat aici despre robii manastiresti.
cunosc opinia conform careia robii traiau de fapt o binecuvantare ...

Domnule Dumitru, ideea că sclavii duceau, prin definiţie, vieţi nenorocite în comparaţie cu noi, cetăţenii din "iepoca luminilor" se subsumează unei tendinţe mai generale, în care istoricii "progresişti" mistifică istoria. Patapievici (nu mai ţin minte dacă în "Omul recent" sau în "Zbor în bătaia săgeţii") spune cum a fost uimit când a realizat, cercetând probe precum ziare de epocă, faptul că apologeţii industrializării Angliei au creat o imagine în care bietul "ţăran englez" trăia în condiţii extrem de proaste în comparaţie cu "muncitorii de la oraşe, care beneficiau de zi de 8 ore, repaus duminical şi concediu plătit". În realitate, exact contrariul este adevărat. Nu e mai puţin adevărat că şi noi, conservatorii, avem sămănătorismul nostru, în care ciobanul nu e un personaj care pute, ci cântă, orfic, din fluier unor oi care îl ascultă topite. Asta e: progresişti sau paseişti, avem cu toţii deformările noastre. Cineva spunea că istoria nu are cum să fie o ştiinţă obiectivă, fiindcă este povestea unor oameni, despre oameni, pentru alţi oameni: iar oamenii sunt, prin definiţie, subiectivi.

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Domnule Dumitru, ideea că sclavii duceau, prin definiţie, vieţi nenorocite în comparaţie cu noi, cetăţenii din "iepoca luminilor" se subsumează unei tendinţe mai generale, în care istoricii "progresişti" mistifică istoria. Patapievici (nu mai ţin minte dacă în "Omul recent" sau în "Zbor în bătaia săgeţii") spune cum a fost uimit când a realizat, cercetând probe precum ziare de epocă, faptul că apologeţii industrializării Angliei au creat o imagine în care bietul "ţăran englez" trăia în condiţii extrem de proaste în comparaţie cu "muncitorii de la oraşe, care beneficiau de zi de 8 ore, repaus duminical şi concediu plătit". În realitate, exact contrariul este adevărat. Nu e mai puţin adevărat că şi noi, conservatorii, avem sămănătorismul nostru, în care ciobanul nu e un personaj care pute, ci cântă, orfic, din fluier unor oi care îl ascultă topite. Asta e: progresişti sau paseişti, avem cu toţii deformările noastre. Cineva spunea că istoria nu are cum să fie o ştiinţă obiectivă, fiindcă este povestea unor oameni, despre oameni, pentru alţi oameni: iar oamenii sunt, prin definiţie, subiectivi.

Pai cum s-a dezvoltat oare industria, cum s-a ajuns oare la acumularea de capital care a dus tehnologia in pragul unde este acum si de unde va fi f. curand impinsa peste?

Oferind taranului care era intr-adevar exploatat la maxim, idea ca ar putea, migrand spre orase sa-si castige un trai decent.
Realitatea insa a fost ca sclavul agrar a devenit sclav industrial.

Aceea era propaganda, istoria acum se cunoaste.
Lucrurile ies intotdeuna la lumina, insa e nevoie sa treaca cel putin 2-3 generatii pentru asta.

[ioanna]

Care este pozitia lui Dumnezeu in legatura cu sclavia ?

Caci robul chemat in Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot asa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. (1 Corinteni 7:22)
Libertatea deciziilor morale este cea care conteaza in fata Lui Dumnezeu, iar aceasta nu poate fi ingradita de nicio practica sociala, cum e si sclavia. Iosif, care a fost sclav la curtea lui Potifar, ne-a demonstrat ca aceasta libertate poate fi pastrata intacta.

Totusi nu gasesc nicaieri ca sclavia ar fi un pacat. Avand in vedere ca in lume inca se mai practica sclavagismul intrebarea inca este de actualitate.

Prin definitie sclavia presupune o stare de dependenta totala politica, sociala si economica in care este tinuta o persoana. Daca tu „iti iubesti aproapele ca pe tine insuti", nu-i oferi oare libertatea? Care a fost poporul care a restituit demnitatea robilor? Israel. In sclavagism au aparut civilizatiile antice, deci Legea Veche nu putea evita acest aspect, trebuia sa tina cont de realitatea sistemului sclavagist, de conditiile sociale ale timpului, insa sclavia la evrei nu presupunea o dependenta totala pana la moarte, ci o perioada de slujire de 6 ani, in al 7-lea an, robul fiind eliberat (Iesire 21:2-3). Intr-o perioada in care se savarseau numeroase abuzuri, Legea lui Moise restitue deminitatea sclavului, ii apara drepturile, ii asigura libertatea in cazul in care stapanul il pedepsea prin bataie si-i punea in pericol viata. In Iesire 21:27 se spune clar ca pentru un singur dinte scos de catre stapan (deci daca-i pleznea o palma), sclavul avea dreptul sa plece liber:"Şi de va pricinui căderea unui dinte al robului său sau al roabei sale, să le dea drumul pentru acel dinte". Deci, perceptele Legii Veche, au contribuit la un mod de intelegere superior in poporul lui Israel a moralitatii si relatiei cu Dumnezeu.

[George.m]

Robia nu e fireasca, ci a patruns in lume prin pacat. In Cartea Facerea citim ca Ham, din cauza faptului ca a pacatuit razand de Noe, vazandu-l gol, atrage blestemul asupra fiului sau, Canaan:

Trezindu-se Noe din ameteala de vin si afland ce i-a facut feciorul sau mai tanar, a zis: Blestemat sa fie Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!
Apoi a zis: Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Sem; iar Canaan sa-i fie rob!
Sa inmulteasca Dumnezeu pe Iafet si sa se salasluiasca in corturile lui Sem, iar Canaan sa-i fie sluga! (Facere 9, 24-27).

Comentand acest episod, Sfantul Ioan Gura de Aur ne indeamna, in Omilia XIX la Facere, sa meditam la cat de mult rau a pricinuit pacatul: "Iata, intrand pacatul intr-un frate, care a avut aceeasi mama, care a iesit din acelasi pantece ca si ceilalti doi, pacatul l-a facut rob, i-a luat libertatea si l-a supus celorlalti. Pacatul a pus inceput robiei.

Inainte nu se abatuse asupra lumii nenorocirea aceasta; oamenii nu se molesisera intr-atat, incat sa aiba nevoie sa fie slujiti de altii; fiecare se slujea singur; toti oamenii erau de aceeasi cinste si nu era deosebire intre ei. Dar cand a intrat pacatul, s-a pierdut libertatea, s-a stricat vrednicia fireasca a omului si a venit pe lume robia, ca sa fie robia oamenilor un vesnic dascal si o necontenita invatatura, sa-i invete sa fuga de robia pacatului si sa se intoarca la libertatea daruita de virtute.

Si robul si stapanul pot, daca vor, avea de aici mare folos; robul sa se gandeasca ca a ajuns rob, pentru ca Ham a alunecat spre o atat de mare nerusinare; stapanul sa se gandeasca iarasi ca robia n-a venit pe lume pentru alta pricina decat pentru aceea ca Ham a avut vointa rea, si ca vointa aceasta l-a facut sa piarda cinstea ce-o acea impreuna cu fratii sai."