Duminica - ziua Domnului

[quote=osutafaraunu;407691]Prietene, înainte de a-mi cere mie să citesc cu atenţie, se cade să citeşti tu mai cu atenţie articolele preluate de nu ştiu unde. Măcar greşelile de ortografie corectează-le, dacă greşelile doctrinare ţi se par prea greu de corectat...

Făţărnicia ta este evidentă...te legi de fond (greşeli de ortografie) şi nu de esenţă (pe care nu vrei să o vezi) şi ţii cu dinţii de litera Legii. Aşa au fost şi fariseii când Iisus a încercat să le transmită ceva. Articolul nu este întâmplător. L-am preluat din cartea unui părinte (Arsenie Boca), dar deh noi aştia atotştiutori ar trebui să-i corectăm noi pe ei (sfinţii părinţi). Tu ţine-o înainte cu litera Legii, dar ai grijă să nu te înnozi în ea.

ps: "Sectele vor merge în iad cu Biblia în mână." - Părintele Arsenie Boca

În prealabil postat de osutafaraunu

Apostolul nu "strigă" asta cu scopul ca noi s-o tâlcuim după cum "îl taie capul" pe altul. Scriptura nu se interpretează "după capul" altuia, ci după cum o interpretează Însuşi Hristos şi Duhul Sfânt ce-L cerem spre călăuzire.

Păi şi care dintre noi întrepetează Scriptura aşa "cum îl taie capul"? Ce te face pe tine să fii mai presus de Biserică, mai presus de cele 7 Sinoade ecumenice?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ovidiu b.

Făţărnicia ta este evidentă...te legi de fond (greşeli de ortografie) şi nu de esenţă

Nu m-ai înţeles... Nu greşelile de ortografie sunt fondul problemei (toţi greşim în această privinţă), ci faptul că ai preluat nedigerat articolul. Nici măcar n-ai verificat să vezi dacă e vreo greşeală, ai lipit pur si simplu ideea... ai gândit "cu capul altuia".

În prealabil postat de ovidiu b.

ţii cu dinţii de litera Legii. Aşa au fost şi fariseii când Iisus a încercat să le transmită ceva.

Greşeala fariseilor nu era că ţineau la litera Legii, ci că îi călcau spiritul. Poţi împlini spiritul Legii fără a împlini şi litera? Conform interpretării (spiritualizării) Legii de către Hristos, poţi spune că-l iubeşti pe semenul tău (păzirea în spirit a poruncilor V-X) dacă-l ucizi, furi, minţi, etc. (litera aceloraşi porunci)?

În prealabil postat de ovidiu b.

ps: "Sectele vor merge în iad cu Biblia în mână." - Părintele Arsenie Boca

Nu-mi permit să-l corectez pe părintele Boca, dar Hristos o poate face:

"... Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu." (Mat.21,31)

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu m-ai înţeles... Nu greşelile de ortografie sunt fondul problemei (toţi greşim în această privinţă), ci faptul că ai preluat nedigerat articolul. Nici măcar n-ai verificat să vezi dacă e vreo greşeală, ai lipit pur si simplu ideea... ai gândit "cu capul altuia".

Te grăbeşti şi tragi concluzii pripite din nou...nu l-am preluat, ci l-am scris eu cu mâna mea (de asta apar greşelile de ortografie)...de digerat cred că l-am digerat destul, scriindu-l eu cu mîna mea...textul este în ghilimele deci este clar ca nu este ideea mea (dar sunt adeptul acestei idei)...ce e greşit că am gândit cu capul altuia mai luminat ca mine?

În prealabil postat de osutafaraunu

Greşeala fariseilor nu era că ţineau la litera Legii, ci că îi călcau spiritul. Poţi împlini spiritul Legii fără a împlini şi litera? Conform interpretării (spiritualizării) Legii de către Hristos, poţi spune că-l iubeşti pe semenul tău (păzirea în spirit a poruncilor V-X) dacă-l ucizi, furi, minţi, etc. (litera aceloraşi porunci)?

Dai dovadă din nou de îngustimea înţelegerii literei legii:

"Iisus făcea omului bine sâmbăta şi încă în sinagogă. Sinagoga sărea în aer că Iisus făcea bine sâmbăta. În realitate era o mare făţărnicie, fiindcă ceea ce nu suferea sinagoga nu era atât facerea de bine, cât persoana lui Iisus îi era nesuferită, fiindcă Iisus îi dădea absurdiatea în vileag, fără cruţare, şi-i spărgea îngustimea înţelegerii de litera legii. De altfel, acesta este şi semnul că o insituţie îmbătrâneşte, se apropie de moarte când nu se mai menţine decât prin „Litera” Legilor: propiu-zis este o decădere a oamenilor."

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ovidiu b.

ce e greşit că am gândit cu capul altuia mai luminat ca mine?

Faptul că ai gândit cu capul altuia. Oamenii luminaţi mai fac şi greşeli că sunt oameni nu Dumnezeu. Dumnezeu de aceea ne-a înzestrat cu raţiune, ca să gândim cu capul nostru, nu cu al altuia. Altfel crea doar câţiva oameni luminaţi, iar pe noi ceilalţi ne făcea nişte dobitoace care să preia orbeşte ideilor acelor oameni ("Noi muncim, nu gândim!"). Chiar şi cel mai luminat om al creştinismului-sf. apostol Pavel s-a lăsat analizat şi verificat cu Biblia de masa creştinilor bereeni (Fapte 17,11).

În prealabil postat de ovidiu b.

Dai dovadă din nou de îngustimea înţelegerii literei legii:

Încă o dată repet: Litera Legii (porunca a IV-a din Decalog) nu stipula în cuprinsul ei interdicţia de a vindeca în sabat. Aceasta se datora îngustimii fariseilor, cei care au creat mii de legi restrictive privitoare la sabat.

În prealabil postat de ovidiu b.

Iisus îi dădea absurdiatea în vileag, fără cruţare, şi-i spărgea îngustimea înţelegerii de litera legii. De altfel, acesta este şi semnul că o insituţie îmbătrâneşte, se apropie de moarte când nu se mai menţine decât prin „Litera” Legilor: propiu-zis este o decădere a oamenilor.
Instituţia sâmbetei îmbătrânise şi ca instituţiile care se apropie de moarte, nu se mai menţinea decât în cârjele literelor Legii. Şi fiindcă sâmbăta, odihna spirituală a omului, nu mai avea decât semnifcaţia exterioară, represivă, Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altă zi.
Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca şi femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri.

Şi uite aşa, preiei de la părintele două greşeli mari şi late! Tot respectul pentru viaţa şi gândirea dânsului, dar aceste două greşeli pot fi depistate cu un minimum efort cognitiv: una de natură teologică, iar alta de natură logică:

1. "Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altă zi". Când a înlocuit Iisus sâmbăta cu altă zi? Când s-a petrecut această legiferare absurdă, antinomianistă, eretică şi secretă?

2. "Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca şi femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri. Dacă Sâmbăta ajunsesese o "instituţie îmbătrânită", după logica "luminată" a părintelui, duminica trebuie că după 19 veacuri e ramolită şi decrepită rău, necesitând rapida ei înlocuire cu joia (?!)

În prealabil postat de osutafaraunu

Faptul că ai gândit cu capul altuia. Oamenii luminaţi mai fac şi greşeli că sunt oameni nu Dumnezeu. Dumnezeu de aceea ne-a înzestrat cu raţiune, ca să gândim cu capul nostru, nu cu al altuia. Altfel crea doar câţiva oameni luminaţi, iar pe noi ceilalţi ne făcea nişte dobitoace care să preia orbeşte ideilor acelor oameni ("Noi muncim, nu gândim!"). Chiar şi cel mai luminat om al creştinismului-sf. apostol Pavel s-a lăsat analizat şi verificat cu Biblia de masa creştinilor bereeni (Fapte 17,11).

Cine-i îngust la minte n-are leac nicăieri. Tocmai tu afirmi ca Sf Apostol Pavel s-a lăsat analizat şi verificat. Eu am încercat să te fac puţin atent la acest text, dar se parea că înalţimea la care ai ajuns în litera Legii nu te lasă să cobori puţin mai jos (tipic sectar).

În prealabil postat de osutafaraunu

1. "Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altă zi". Când a înlocuit Iisus sâmbăta cu altă zi? Când s-a petrecut această legiferare absurdă, antinomianistă, eretică şi secretă?

2. "Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca şi femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri. Dacă Sâmbăta ajunsesese o "instituţie îmbătrânită", după logica "luminată" a părintelui, duminica trebuie că după 19 veacuri e ramolită şi decrepită rău, necesitând rapida ei înlocuire cu joia (?!)

"Sinagoga si mai ales Templul erau cele bune mijloace de exploatare a păcatelor şi a necazurilor din Israel, în favoarea unei clase de conducători, care dijmuiau poporul de viaţă, în numele Legii lui Dumnezeu.
În această situaţie Iisus era un revoluţionar. Un reacţionar de temut. De fapt a şi schimbat sâmbăta Legii fără Duh în Duminica Învierii. Legea lui Moise a venit, dar Darul şi Adevărul prin Isus.

Femeia s-a tămpduit. Templul a fost ras din Ierusalim; sinagoga tot gârbovă a rămas de mărturia între neamuri a Legii fără Duh.

Trecut-a umbra Legii când Darul a venit. Aceasta însemnează pentru noi, creştinii, Duminica: ziua Învierii."

ps: nu părintele a schimbat acestă zi, ci însăşi Învierea Domnului Iisus Hristos (ceea ce şi sărbătorim), EL fiind CALEA, ADEVĂRUL şi VIAŢA.

ps: unde este lipsă de raţionament şi logică, să nu mai vorbim de credinţă?

În prealabil postat de osutafaraunu

2. "Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca şi femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri. Dacă Sâmbăta ajunsesese o "instituţie îmbătrânită", după logica "luminată" a părintelui, duminica trebuie că după 19 veacuri e ramolită şi decrepită rău, necesitând rapida ei înlocuire cu joia (?!)

Hotarărea s-a luat în urma Sinodului ecumenic de la Niceea (anul 325).

În Sfânta Scriptură iudeo-creştină, în Facere, săptămâna de şapte zile este definită prin descrierea eforturilor lui Dumnezeu în crearea lumii şi a universului cu a şaptea fiind sabatul, care aminteşte de ziua de odihnă a Domnului. În vremurile apostolice, este menţionat în Fapte faptul că se adunau împreună în prima zi a săptămânii pentru Jertfa Euharistică, zi numită Ziua Domnului în amintirea Învierii Domnului. Începând cu secolul al II-lea, Ziua Domnului a devenit zi de odihnă şi ziua slujirii Sfintei Liturghii, înlocuind astfel sabatul evreiesc. În 325, Sinodul de la Niceea a declarat oficial că Ziua Domnului, duminica, este ziua de închinare a creştinilor ortodocşi.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ovidiu b.

În vremurile apostolice, este menţionat în Fapte faptul că se adunau împreună în prima zi a săptămânii pentru Jertfa Euharistică

Este amintit că se adunau şi în prima zi a săptămânii să "frângă pâinea", căci tot în Fapte ni se spune că de fapt "frângeau pâinea" în fiecare zi (Fapte 2,46)

În prealabil postat de ovidiu b.

zi numită Ziua Domnului în amintirea Învierii Domnului.

Numită astfel secole mai târziu. Pe vremea aceea era numită Dies Solis [numită de păgâni] în amintirea zeului Soare.

În prealabil postat de ovidiu b.

În 325, Sinodul de la Niceea a declarat oficial că Ziua Domnului, duminica, este ziua de închinare a creştinilor ortodocşi.

În sfârşit recunoaşteţi fair ceea ce fraţii catolici recunosc de multă vreme: schimbarea zilei de odihnă s-a făcut prin autoritatea Bisericii (de fapt prin autoritatea unui imperator păgân patru ani mai devreme, şi confirmată obedient de Sinodul respectiv) şi nu la porunca lui Dumnezeu.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ovidiu b.

Cine-i îngust la minte n-are leac nicăieri. Tocmai tu afirmi ca Sf Apostol Pavel s-a lăsat analizat şi verificat. Eu am încercat să te fac puţin atent la acest text, dar se parea că înalţimea la care ai ajuns în litera Legii nu te lasă să cobori puţin mai jos (tipic sectar).

Domnule, eu consider că nu-s nici îngust, nici obtuz ori orice alt epitet ce l-ai alipi persoanei mele. Şi de fapt nu eu am afirmat, ci sf. evanghelist Luca... dar încep să te înţeleg: pentru dumneata părintele Boca are o mai mare autoritate decât sfinţii apostoli şi chiar decât Domnul Iisus Hristos... şi mai spui de mine că n-am leac nicăieri...

În prealabil postat de osutafaraunu

Domnule, eu consider că nu-s nici îngust, nici obtuz ori orice alt epitet ce l-ai alipi persoanei mele. Şi de fapt nu eu am afirmat, ci sf. evanghelist Luca... dar încep să te înţeleg: pentru dumneata părintele Boca are o mai mare autoritate decât sfinţii apostoli şi chiar decât Domnul Iisus Hristos... şi mai spui de mine că n-am leac nicăieri...

Vorbeşti din nou înainte să gândeşti din păcate (ţi-o spun din compasiune ca frate). Părintele ca de altfel şi ceilalţi sfinţi părinţi, nu au făcut altceva decât să preia şi ne transmită mai departe darurile primite de la Iisus Hristos, să nu ne lase să ne rătăcim (să nu interpretăm noi fiecare după cum ne taie capul Biblia).

Aşa s-au născut şi se nasc toate ereziile şi sectele - prin neascultare. Neascultarea de Biserică este căderea din creştinism, după însuşi cuvântul Mântuitorului: „de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş”(Matei 18,15-18)

Hai să o luăm altfel: Ce semnifică ziua de Duminică pentru tine?

[ioanna]

Sambata a randuit-o Dumnezeu ca sarbatoare si ca legamant vesnic, numai pentru poporul Sau, Israel, in amintirea iesirii din Egipt, asa cum apare explicit in Sfanta Scriptura . In VT poporul Lui Dumnezeu e strict Israel, in NT sunt toate popoarele.

Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptuluisi te-a scos Domnul Dumnezeul tau de acolo, cu mana tare si cu brat inalt , pentru aceasta ti-a poruncit tie Domnul Dumnezeul tau, sa pazesti ziua sambetei” (Deuteronom 5,15).

“Sa pazeasca fiii lui Israel sambata, praznuind ziua odihnei din neam in neam , ca un legamant vesnic. Si sa fie aceasta semn vesnic intre Mine si fiii lui Israel , pentru ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, iar in ziua a saptea a incetat si S-a odihnit” (Iesire 31,16-17).

Crestinismul se intemeiaza pe Invierea lui Hristos, nu pe legea lui Moise. Interpretarile adventiste sunt arhicunoscute, domul Osutafaraunu aducandu-ni-le aminte constant (de parca ne-ar interesa pozitia bisericii AZ7), insa noi suntem cu „Hristos in Duminica, am trecut cu El dincolo de catapeteasma”.