Intre teologie si cultura populara

[ioanna]

Pentru cine vrea sa citeasca mai mult , va las sursele de unde am selectat textele postate anterior:
povestea oului rosu:
http://www.dilemaveche.ro/sectiune/l...ale-oului-rosu
Mos Craciun in mitologia romaneasca:
http://www.descopera.ro/cultura/3654051-craciun-co
Lumea de dincolo in conceptia populara:
http://www.inoe.ro/ianus/Dulea%207-8.htm
Moirele grecesti:
http://adriana-astro.com/moirae-ursi...-a-destinului/
Ursitoarele si zorile:
http://www.revistaclipa.com/5033/201...eonul-romanesc

Si un articol interesat, potrivit pentru acest topic: Diavolul in conceptia populara:
http://www.crestinortodox.ro/diverse...ara-97493.html

romanbun:Cred ca oamenii au pus tot felul de denumiri ingerilor pe care ni-i da Dumnezeu in ajutor: unul ar fi cel pazitor, echivalentul, zic eu, al acelei stele de pe cer de care se vorbea mai sus.

Buna observatia ta, ingerul pazitor= steaua. Cred ca menirea mitologiei romanesti a fost cultivarea in credincios a intelepciunii de a trai in pace cu semenii si natura personificata care-l inconjoara. Romanul isi alegea inca un parinte, un frate sau un prieten din natura inconjuratoare. Practic in tot folclorul romanesc , personificarile mediului onconjurator (stelele de pe cer, pomii din livezi ,brazii din padure) se nasc, se casatoresc si mor impreuna cu oamenii cu care s-au inrudit. In unele sate se crede ca la nasterea unui copil apare pe cer o stea care il va insoti in viata ca un inger pazitor si care va cadea la moartea acestuia. In alte sate, in loc de astru-frate cu romanu, avem bradul taiat din padure pentru a fi pus in cimitir ca sot sau sotie postuma la capataiul tanarului/tinerei necasatorit(e).La fel oamenii se infratesc si cu vietuitoarele, cantecele funerare de Zori fiind un bun exemplu in acest sens: sufletul e sfatuit sa-si aleaga pentru drumul anevoios ce-l are de parcurs pana ajunge pe lumea cealalta lupul ca si frate, vulpea si vidra ca si sora. Crestinismul s-a suprapus in spatiul carpato-dunarean peste o cu totul alta lume mitica decat cea mediteraneana (greco-romana), insa are legaturi firesti cu aceasta, dar si cu a sumero-babilonienilor, a egiptenilor antici, a vechilor indieni, popoare cu care stramosii autohtoni ai romanilor au fost contemporani.