Ajutor! jurist prin preajma?

[GLAdoS]

În prealabil postat de suveranul

iar in al doilea, aveti competenta in domeniu?

Dar tu ce competenta ai in domeniu, hmmmm?

În prealabil postat de suveranul

Nu am nici cea mai mica intentie de a intra in polemica, cu dumneavoastra sau altcineva;

Prea tarziu... ai facut-o deja.

În prealabil postat de suveranul

pur si simplu am apelat aici pentru a ma informa, nu pentru a citi parerile lui x sau y, caci e plin internetul de ele.

Ai apelat la un forum religios, cu o problema de alta natura? si ai cerut chiar parerea unui jurist.... wow... esti genial.
Aha, deci numai tu ai dreptul de a expune afirmatii si pareri aici? am inteles... o discutie cu tine probabil este imposibila.

Intr-un caz pur teoretic, o astfel de "analiza" poate fi pertinenta. In realitate, aceasta sclavie prin contract difera de la caz la caz. Astfel, se poate vorbi, in cazul ideal, despre situatii in care statul este format din totalitatea persoanelor si relatiilor dintre acestea ce au un element (statut) comun, cetatenia, statut dobandit prin nastere sau prin vointa, iar persoanele ce detin acest statut sunt obligate doar la respectarea legislatiei acelui stat. Se poate vorbi si despre o situatie... anormala, in care statul de mai sus devine in mod unilateral conducator si nu reprezentant al cetatenilor sai, devine o "entitate de sine" care are fata de cetatenii sai, nu raporturi de incluziune ci raporturi ierarhice, de la conducerea "nevinovata", pana la sclavia totalitara.

@suveranul, starea domniei tale este de inteles. Nu trebuie sa ai probleme psiho[logice] pentru a simti ca raporturile sociale din societatea actuala indica o lipsa de acceptare a actorilor sociali ce "respira" in raport cu notiunea de libertate. Aceste anomalii au fost insa prezente in toate formele de organizare sociala din toate timpurile. Din punct de vedere crestin, libertatea pe care omul trebuie sa o solicite este libertetea in raport cu actul mantuirii proprii. In raport cu incluziunea sociala este suficient respectul crestinului fata de oranduire si respectul oranduirii fata de crestin. Aici se poate divaga foarte mult si apar intrebari foarte... ispititoare: pana unde este respect si unde apare robia?, care este de fapt stapanirea cea de care trebuie sa ascult?, cum trebuie dimensionata actiunea crestinului atunci cand se incearca inrobirea sa de catre statul necrestin?, si multe altele!

Fata de societatea lumeasca, daca descopar ca nici un stat nu-mi satisface nevoile mele, pot alege varianta de a deveni apatrid. Aici intru pe un "teren informational" pe care nu-l cunosc, asa ca detalii nu pot sa dau. Totusi, de cateva ori, in momente de revolta interna asupra inechitatii sociale, mi-am pus intrebari legate de varianta renuntarii la un stat care nu ma reprezinta. In practica, raman adeptul credincios al invataturii crestine, prin care dau Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, toate insa pana la un punct. Aceasta limita este una intima, individuala si deci nu poate fi reper pentru altii.

Imparatia libertatii, pentru noi, crestinii, este imparatia lui Iisus. Ea incepe aici pe pamant in chip simbiotic cu imparatiile lumesti si continua desavarsit si vesnic in ceruri, unde se va afla libertatea deplina. Daca omul se dezbraca de rautate poate intelege simbioza dintre Imparatia lui Hristos din inima crestinului si imparatiile lumii. Altfel se vor da retete sau se vor elabora teorii, care mai de care mai... umaniste, cu scopul de a asigura libertatea totala a omului aici pe pamant, dar toate vor sfarsi intr-o imposibilitatea de a se sustine. Aici pe pamant pare ca, acum mai mult ca altadata, libertatea pe care @suveranul o prezinta este doar o utopie. Este doar o utopie si nu o nebunie, fratilor! Nebunie este sa nu mai soliciti idealul, fie el si utopic!

Deci, @suveranul, respect pentru ca aveti dorinta de ideal! Trebuie doar atentie in definirea problemei de baza, rabdare in drumul de la expunere si pana la implementarea in societate si, la fel de important, ambitie tare spre a rezista tuturor loviturilor. Nebun a fost numit si Don Quijote, dar de catre cine oare? Inca o data, respect!

ai pornit de la falsa premisa ca esti obligat sa semnezi o declaratie. NU ESTI. Daca asa ti se spune doar nu inseamna ca esti obligat.
Daca semnezi, da, iti asumi vina pt cele scrise acolo de politzai. Sau de tine, dupa dictare (dupa caz)
Poti sa-ti iei libertatea sa nu semnezi, sa faci contestatie si sa acuzi respectivul organ de abuz in servici. Si poti la mentiuni sa scrii ca (de ex, daca te-a oprit aiurea) sa scrii exact ce crezi tu ca s-a intamplat.

Deci du-te la un avocat pt consultanta juridica. Dar o sa te trimita la psihiatru orice avocat daca-i vii cu asa probleme la care si copiii de liceu stiu raspunsurile...

[heaven]

În prealabil postat de suveranul

Corect ar fi in felul urmator:
La o varsta la care sa ai discernamant, sa fi trecut de copilarie, sa vina nenea stat la tine si sa-ti propuna o afacere, un targ.
"Tinere, noi reprezentam o corporatie, numita romania, functionam ca o firma.. una mare, foarte mare. Noi avem nevoie de puterea ta tinereasca de munca, de avantul tau, de capacitatile tale intelectuale, capacitatile tale de reproducere (ca sa ne asiguri viitorul). Noi iti oferim servicii medicale, te scolim ca sa stii sa faci treaba in multitudinea de departamente care exista in firma noastra, iti asiguram hrana (prin salar), adapost (idem), recreere (ca si concedii), iar cand ajungi la varsta a treia, o viata linistita (pensie)."
"Vrem sa negociem cu tine angajarea ta in firma noastra, numita romania. Esti de acord?".

Si daca persoana ar refuza,cam care ar fi consecintele pentru tanarul in cauza?Cum vedeti dvs logic o astfel de situatie in care tanarul ar spune: "nu sunt de acord!" ?

În prealabil postat de suveranul

Aceast text, nu-mi apartine; l-am descoperit pe net, cautand sa ma informez asupra subiectului: suveranitate individuala. Totusi sunt absolut de acord cu cele de mai sus, si de aceea caut un raspuns competent in aceasta privinta. Doamne ajuta!

Omul, @suveranul, recunoaste ca este de acord cu cele scrise, dar atrage atentia asupra faptului ca nu el le-a scris. In aceasta stare, inclin sa cred ca nu trebuie lovit ci invatat! Pana la proba contrarie!

Textul prezentat este o mostra de "teoria a conspiratiei" in plan social, dar dorinta de a cauta spre a cunoaste care este punctul unde se pierde libertatea fiintei si incepe o forma oarecare de sclavie sociala nu poate fi condamnata. Poate veti spune ca nu exista asa ceva; ca nu exista sclavie sociala!?! Vai noua, cat de liberi am putea fi, fara sa incalcam insa legea statului acesta! Vai noua, de cate ori si cate vieti sunt robite de proasta acceptare a relatiei cetatean-stat!

Se tot aduce in atentie exemplul din text cu politaiul, semnatura si procesul verbal. Ce mai exemplu! Nu este corect inteleasa situatia, asa este! Cautarea spre libertate se face prin acel exemplu (prost ales) dar nu se opreste la acel eveniment, ci cauta sa descopere mai departe de el starea de fapt a societatii care include si pe politist, ca organ al legii, dar si pe cetatean ca receptor al actiunii legii.

Spunea o colega de forum:

În prealabil postat de crestinOrtodoxa

Poti sa-ti iei libertatea sa nu semnezi, sa faci contestatie si sa acuzi respectivul organ de abuz in servici. Si poti la mentiuni sa scrii ca (de ex, daca te-a oprit aiurea) sa scrii exact ce crezi tu ca s-a intamplat.

Deci du-te la un avocat pt consultanta juridica. Dar o sa te trimita la psihiatru orice avocat daca-i vii cu asa probleme la care si copiii de liceu stiu raspunsurile...

Are dreptate in toate, poate si ca multi copii de liceu stiu raspunsurile acestea (oare?), dar actiunea acelui eveniment descris in exemplu nu se opreste, pentru cetatean, la politai si la semnatura de pe procesul verbal, ci continua, daca cetateanul vrea aceasta, in instanta, deci in alt sistem al statului. Totul este bine si normal pana aici! Dar daca sistemul, sau sistemele, dintr-un stat nu mai lucreaza total pentru cetatean, asa cum este normal? Daca statul corupt intr-un mod oarecare, nu mai priveste cetateanul ca parte componenta a lui ci-l considera cel mult un partener contractual in baza legilor existente, nu se poate ajunge la situatia in care, pe diverse cai statul, entitate distincta fata de cetatean, va cauta sa modifice clauzele contractuale spre a-si asigura protectia intereselor sale de conducator? Si aceasta intrebare pare desprinsa tot din teoriile ce sustin conspiratii si actiuni voit distructive! Poate asa si este dar eu, separat de parerile userului @suveranul, nu inteleg de ce statul nostru se duce de rapa: de ce umblu cu masina prin gropi si statul imi spune ca face autostrazi, de ce sunt tratat in spital ca un vinovat cand eu sunt in suferinta, de ce scoala pare o institutie de pedepsit copiii iar statul imi spune ca-i de educatie, de ce istoria tarii mele este ascunsa in mod voit iar statul imi spune ca-mi da la schimb modelul francez, de ce simt ca cineva imi fura munca de zi cu zi iar statul imi spune ce asta-i din cauza coruptiei dar nu din cauza coruptilor, care nici nu exista, de ce... de ce...? Oare fiindca statul acesta lucreaza pentru mine?

In aceste conditii, eu nu pot sa condamn un credincios care imi marturiseste ca-si simte libertatea, pe care o stie de la Dumnezeu daruita, amenintata, cel putin nu pot sa-l consider nebun! Poate fiindca si eu sunt nebun!? Nebun sau nu, muncesc, platesc impozite, sunt supus, caut sa las ceva bun in urma mea... Asa am inteles eu ca trebuie sa sprijin bunul mers al unui stat! Dar statul, uneori, doar ia si iar ia, fara sa dea inapoi ceea ce este minim dator; atunci ma simt sluga a statului si la fel ca si @suveranul ma intreb: de ce?

Sigur, fiindca sunt nebun! Vai noua, cat de nebuni trebuie sa fim sa ne pierdem tara!

[GLAdoS]

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

Textul prezentat este o mostra de "teoria a conspiratiei" in plan social...

Nu este o mostra... ci chiar o teorie a conspiratiei.

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

Dar daca sistemul, sau sistemele, dintr-un stat nu mai lucreaza total pentru cetatean, asa cum este normal? Daca statul corupt intr-un mod oarecare, nu mai priveste cetateanul ca parte componenta a lui ci-l considera cel mult un partener contractual in baza legilor existente, nu se poate ajunge la situatia in care, pe diverse cai statul, entitate distincta fata de cetatean, va cauta sa modifice clauzele contractuale spre a-si asigura protectia intereselor sale de conducator? Si aceasta intrebare pare desprinsa tot din teoriile ce sustin conspiratii si actiuni voit distructive! Poate asa si este dar eu, separat de parerile userului @suveranul, nu inteleg de ce statul nostru se duce de rapa: de ce umblu cu masina prin gropi si statul imi spune ca face autostrazi, de ce sunt tratat in spital ca un vinovat cand eu sunt in suferinta, de ce scoala pare o institutie de pedepsit copiii iar statul imi spune ca-i de educatie, de ce istoria tarii mele este ascunsa in mod voit iar statul imi spune ca-mi da la schimb modelul francez, de ce simt ca cineva imi fura munca de zi cu zi iar statul imi spune ce asta-i din cauza coruptiei dar nu din cauza coruptilor, care nici nu exista, de ce... de ce...? Oare fiindca statul acesta lucreaza pentru mine?

In aceste conditii, eu nu pot sa condamn un credincios care imi marturiseste ca-si simte libertatea, pe care o stie de la Dumnezeu daruita, amenintata, cel putin nu pot sa-l consider nebun! Poate fiindca si eu sunt nebun!? Nebun sau nu, muncesc, platesc impozite, sunt supus, caut sa las ceva bun in urma mea... Asa am inteles eu ca trebuie sa sprijin bunul mers al unui stat! Dar statul, uneori, doar ia si iar ia, fara sa dea inapoi ceea ce este minim dator; atunci ma simt sluga a statului si la fel ca si @suveranul ma intreb: de ce?

Sigur, fiindca sunt nebun! Vai noua, cat de nebuni trebuie sa fim sa ne pierdem tara!

Nu stiu daca ai observat, dar cele enumerate mai sus sunt de fapt abuzuri, si nu au legatura cu premisele de la care porneste OP, care ne zice ca statul iti ingradeste libertatea prin faptul ca te identifica (prin organele sale) sau iti cere sa semnezi un act de procedura.

În prealabil postat de GLAdoS

Nu stiu daca ai observat, dar cele enumerate mai sus sunt de fapt abuzuri, si nu au legatura cu premisele de la care porneste OP, care ne zice ca statul iti ingradeste libertatea prin faptul ca te identifica (prin organele sale) sau iti cere sa semnezi un act de procedura.

Da, domnul meu, am observat! Topicul a fost deschis (cred) de cineva care a simtit, in urma lecturarii acelui text, frustrarea produsa de un sistem ce-l asupreste. Am inteles ca textul are probleme de prezentare a starii corecte, ca @suveranul si-a dat acordul fata de acest text, fara a pune obiectii, ca un alt user si chiar domnia ta, declara rezolvarea in sfera informarii corecte a cetateanului fata de drepturile sale... Ideal aceasta este o rezolvare, practic insa, si concret in situatia statului roman actual, spuneam ca nu pot fi multumit cu rezolvarea problemelor mele de sistemul actual. Asta ma face si pe mine un frustrat, unul mai ascultator, mai linistit insa (pana cand, oare?). Domnia ta ai dreptul sa faci cum crezi de cuviinta, dar orice ar face cetateanul la nivel individual nu poate schimba starea de fapt, cum ca statul corect nu poate fi format decat din toti cetatenii sai in mod egal. Altfel, pentru unii este sclavie, intr-un grad mai mic sau mai mare!

[suveranul]

“La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul”( Sfanta Evanghelia dupa Ioan, 1:1) Apoi fii pamantului au creat sistemul. Scopul acestui sistem este de a ne stoarce de enerergie, viata, care este un dar de la Dumnezeu” Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor”( Sfanta Evanghlelie dupa Ioan, 1:4).. Este o minune fiecare zi in care traim; trebuie sa ne bucuram de ea. Dumnezeu a creat cu mana Sa, Pamantul si toate bagatiile ce se gasesc in el, si le-a daruit noua pentru a ne bucura de ele. Sistemul a creat banii de hartie( bilete de ordin ) pentru a ne inrobii si foloses-te cuvinte pentru a pretinde autoritate aupra Pamantului, dar mai ales asupra noastra. Dumnezeu este viu, Sistemul este mort. Dumnezeu este realitate; sistemul este fictiune. Dumnezeu ne-a inzestrat cu libera alegere; sistemul actioneaza prin coercitie; Cu Dumnezeu facem legamant; cu sistemul(statul) incheiem contracte; Sistemul ne poate priva de libertate, dar Dumnezeu ne promite eternitate. TU alegi cui sa servesti/inrobesti; Lui Dumnezeu sau mamonei, caci : “Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt” Matei 6:24.

Sisstemul foloses-te cuvinte, cu scopul diabolic de a ne induce frica, iar frica nu vine de la Dumnezeu.

Diferente majore intre Legea Dumnezeiasca, pe care voluntar alegem(exercitandu-ne libera alegere) sa o pazim, respectam; si legea omeneasca, de care tot voluntar ne lasam guvernati.(prin consimtamant). Sclavia a fost abrogata, dar nu si sclavia voluntara. Dumnezeu nu obliga; nici Statul nu ne poate obliga; Dar ambii au nevoie de ACCEPTUL(Consimtamantul) TAU, primul pentru a te mantui si a te calauzi pe calea ce duce inevitabil spre Rai; iar al doilea pentru a-ti strica ziua, a te stoarce de energie,(AMENDA= solicitare financiara, bani pe care trebuie sa-i produci irosindu-ti energia, slujind mamonei); a te incarcera pentru greseli nepedepsibile supt Legea Lui Dumnezeu.

Va rog, meditati aupra acestor diferente fundamentale. Amin!

Perdeau din fata ochilor, care ascunde Adevarul; “Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi” Matei 23:13

LEGEA NATURII(Legea pamantului; Cutuma) versus Legea Comerciala(Contracte)

Bazata pe Legea canoanelor versus Legea Maritima; Drept maritim

Bazata pe limba româna, varnaculara(indigena) versus Bazata pe limbajul “Legalez’( se aseamana cu româna,dar nu este )

Bazata pe Adevar si Iubire versus Bazata pe inselaciune; viclenie

Bazata pe adevaruri versus Bazata pe neadevaruri, minciuna, falsitate.

Persoana inseamna fiinta umana, om versus Persoana inseamna fictiune legala, subiect cu drepturi și obligații

Limbaj obisnuit comun, general(vulgar) versus limbaj confuz, termeni cu intelesuri ascunse

Dreptate, echitate, justitie versus avand doar aparenta de echitate, injust

Scopul este de a proteja drepturile inalienabile versus Scopul este sa asigure ca falsitatea nu va fi niciodata dezaprobata

Dezvaluire, divulgare totala versus Musamalizare, nu se divulga in totalitate

Suprem, suveran, viu versus entitate moarta; supus; suzeran

Realitate, palpabil versus realitate virtuala, fictiune

Calauzeste spre impacare, reconciliere pasnica versus Cearta, divergente, frictiune

Factual, reiese din fapte versus imaginar, inchipuit, nascocire

Superior versus Inferior

De iure versus de facto

De jure(iure) (DE IÚRE loc. adv. formulă care desemnează existența unei situații conforme cu normele de drept. (< lat. de iure, de drept, potrivit legii)

De facto (formulă diplomatică pentru recunoașterea unei anumite situații, care nu a dobândit și consacrarea juridică necesară. (< lat. de facto, de fapt)

,, Pentru a ieşi dintr-un univers concentraţionar(....) există soluţia mistică, a credinţei. Despre aceasta nu va fi vorba în cele ce urmează, ea fiind consecinţa harului prin esenţă selectiv. Cele trei soluţii(..) sînt strict lumeşti, au caracter practic şi se înfăţişeaza ca accesibile orişicui,, . ( Nicolae Steinhardt, ,,Jurnalul fericirii,,)

Rezum:
1. soluţia lui Soljeniţîn- omul să-şi spună ,,eu mor, sînt mort de-acum,,; dacă aşa gîndeşte fără şovăială, ferm, cert, nu i se mai poate face nimic. El nu mai vrea nimic, nu mai speră nimic, nu mai are pentru ce să fie şantajat, ameninţat, amăgit...
2. totala neadaptare la sistem: fără domiciliu, acte, loc de muncă. Nu i se poate lua/da nimic...
3 ,,în prezenţa tiraniei, asupririi, mizeriei(...), nu numai că nu te dai bătut, ci dimpotrivă scoţi din ele pofta nebună de a trăi şi de a lupta,,.

[suveranul]

Eu nu zic ca acesta este purul adevar, dar totusi este o ipoteza foarte plauzibila si perfect din punct de vedere juridic, aplicabila. Informati-va, acesta este unicul meu sfat.
Eu, ca o entitate suverana, am dreptul natural si divin, de a exista in afara societatii si a regulilor sale,( STATÚT, statute, s. n. 1. Act sau ansamblu de dispoziții cu caracter oficial, prin care se reglementează scopul, structura și modul de funcționare al unei organizații, societăți, asociații etc.; p. gener. lege, regulament. ◊ (Jur.) Statut personal = totalitatea legilor care se aplică cetățenilor unui stat. Statut real = totalitatea legilor care se aplică bunurilor aflate pe teritoriul unui stat; sau O regula a societatii, care obtine puterea legii, prin consimtamantul celui guvernat); caci stim cu toti importanta CONSIMTAMANTULUI, parafrazandu-l pe Nicolae Steinhardt “ Un singur lucru nu poate Dumnezeu: să ne mântuiască fără consimţământul nostru.”

Guvernul nostru, din a fi pentru noi, s-a cotit in a fi pentru el mai mult, si totul pe cheltuiala noastra. Drepturile noastre, au devenit subordonate vointei si interesului guvernamental si celor care il controleaza( conduc).
Celor care sustin ca acest subiect ar fi doar de natura juridica, le amintesc ca precum Dumnezeu a dat Legea Sa, asemenea satana, copiindu-L va imita autoritatea. Si de fapt asta se intampla. Precum Dumnezeu a cladit fiinta umana, materia, palpabilul, diavolul neavand nici o putere decat cea a minciunii, a sofismelor, el se foloseste pe deplin de ele pentru a ne atrage in lumea sa fictiva cu a lui inventie “ persoana, cu drepturi(sic) si obligatii” si “statul”, toate devenind –realitate- dupa revolutia din 1789, cand istoria umanitatii, i-a o cotitura involutiva din punct de vedere spiritual.
Societatea, nu are puterea sa renunte la nici unul din drepturile mele individuale si inalienabile, inzestrate in noi toti prin insasi actul creatiei, caci daca ar avea, atunci drepturile ar fi fost doar privilegii. Aici ma refer la dreptul la viata, la calatorie, la libertate...
De exemplu, daca aceasta societate, se intruneste si hotaraste ca de maine sa mearga in maini oriunde s-ar afla, iar daca sunt prinsi mergand normal, fie prin refuz sau neobisnuita, sa ofere tot ce au in buzunar celui care i-a prins in fapt; iar de nu au nimic in buzunar sa fie omorati. Intradevar ipotetic fiind, totusi nu putem nega ca societatea aceasta se intreadpta inspre astfel de apucaturi; contemporanii permit in majoritate guvernului sa faca razboi in numele pacii. Dar, daca eu refuz a ma conforma acestei reguli, nu inseamna ca am incalcat proprietatea cuiva, sau am produs o vatamare cuiva, fie l-am privat de libertate(fundamentul convieturii pamantesti, conform autoritatii Mantuitorul Iisus).
Un argument in plus ar fi conspiratia spirituala, la care ma obliga respectarea unei astfel de legi(regulamente). Aceste reguli ale societatii(refuz sa le numesc lege, statuturi ar fi mai realist) nu sunt aplicabile fiintei umane, creatiei divine- ci in totalitate persoanei, in caz contrar, satana ar avea putere asupra jurisdictie divine, iar noi stim ca acest lucru nu se poate( pana si raul se supune legilor naturale). In acelasi timp ar fi o desconsiderare a legii divine, respectand alta lege, stiut fiind ca Dumnezeul nostru este un Dumnezeu gelos, Care ne vrea numai pentru EL.
In continuare, nu izbutesc a vedea, cum societatea ma poate forta sa ma mut, fara a-mi leza drepturile si libertatile individuale. Mai departe, de ce eu, n-as putea trai intr-o societate, fara a adera la regulile sale, atata timp cat respect drepturile tuturor indivizilor, fara a prejudicia pe ciniva in absolut nici un fel? -vazand-o ca pe o incalcare a drepturile mele, daca as fi fortat sa procedez altfel.
Ce drepturi ne poate da Constitutia? Ce drepturi ne poate oferi o foaie de hartie? Absolut nici unul, prin acel act constitutional, contract (legamant) social, se pot doar garanta drepturi. Iar aceste drepturi si obligatii care sunt atribute ale persoanei ca entitate fictiva, nu sunt decat clauze ale contractului social, in care am intrat fara voia noastra. La urma urmei, persoana este subiect de drept, fiinta umana nu este deloc mentionata in cartile lor, precum nici numele de persoana in Biblie.