Formalism si fariseism in credinta

În prealabil postat de catalin2

Ai dreptate intr-o privinta, e bine sa-i spunem cuiva care greseste si are un pacat pentru ca facem un bine. De exemplu daca cineva are patima bauturii, incercam sa-i spunem ca greseste si sa-l ajutam. Pentru ca multi nu au parte de sfaturi, doar sunt certati ca beau.
In schimb nu putem sa judecam, se spune ca judecarea este un pacat mai mare decat pacatul in sine. E si o veste proasta, toti avem pacate, de unde stim ca pacatele noastre sunt mai mici? Ar insemna ca din mandrie ne vedem mai virtuosi decat altii, doar sfintii sau calugarii despatimiti putem spune ca s-au eliberat de majoritatea pacatelor.

Catalin, eu ma refeream strict la atitudinea cuiva vizavi de aproapele, nu fata de mine. E o diferenta.
Daca cineva se poarta urat cu prietenul tau, vei asista impasibil, sau vei lua atitudine?
Ca toti suntem pacatosi, stiu. Si in plus imi stiu si pacatele mele. Dar nu faceam o comparatie intre mine si persoana in discutie, ci luam atitudine la suferinata provocata aproapelui.