Ai tu inima buna Cristi,intr-o lume nebuna si rea,ca sa spui ceva asa de frumos despre mine,unul cu multe pacate.Si grele.Tu insa din prisosul inimii vorbesti si ai adus un strop de caldura rasaritean.Cel mai dureros lucru este cand oamenii se ranesc unii pe altii si cand dragostea lor moare.Devenim umbre,nu mai exista atunci nici viata si nici lumina in noi.Cel mai rau este sa simti cum moare dragostea-n tine.Mori si tu odata cu ea chiar daca,in mod inutil,mai respiri.Apostolul Pavel a stiut de ce a spus ca dragostea este mai mare decat orice.Creatia si Jertfa au fost facute ambele din dragostea Lui.Daca esti copil a Luminii si omori dragostea-n tine atunci ,,daca lumina care este in tine este intuneric, cat de mare trebuie sa fie intunericul acesta!"
Eu iti doresc cu drag si inima deschisa ca atat tu cat si toti cei dragi tie,la final, sa puteti spune precum a spus Apostolul Pavel: ,,M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta. De acum ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o va da in "ziua aceea" Domnul, Judecatorul cel drept. Si nu numai mie, ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui".
Pe mine mereu m-a impresionat profund Intaia epistola a Apostolului Ioan.Mereu le spune credinciosilor de atunci ,,Copilasilor",ca un tata batrin,sau un bunic,catre copii Credintei.Noi avem,la fel cum au si restul crestinilor,un model de a ne ruga zilnic,de trei ori pe zi.Eu insa,cand am un moment mai greu,sau trec prin clipe dificile,ma izolez cumva de tot,imi iau Biblia mea si citesc acesta epistola fara graba.
De fiecare data m-a facut sa ma ridic.Este atata bucurie,speranta,dragoste si Credinta-n ea.Nici macar nu mai sta Apostolul sa faca o introducere,trece direct la subiect si apoi spune motivul ,,Si va scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastra sa fie deplina."
Intrucat nu stiu,nu am stiut niciodata,ce sa spun in acest gen de momente,cuvintele sunt sarace,eu iti transmit din inima tot ce este scris acolo.Dumnezeu sa te apere om bun,suflet mare si nadejde vie.
|