40 De liturghii

Va spun sincer ca nu sunt suparat pe Dumnezeu, nici nu indraznesc asa ceva; pe duhovnic in nici un caz, este un om extraordinar si-mi pare rau ca l-am intalnit atat de tarziu . Doar de mine sunt dezamagit ca a trebuit sa pierd ca sa apreciez cu adevarat ce inseamna sa ai o familie, un copil extraordinar, sa ai la cine sa te intorci seara acasa...
In legatura cu mersul la biserica nu stiu ce sa zic. Intrebarea care ma framanta acum este Daca si pe viitor o sa primesc acelasi raspuns la necazurile mele atunci ce rost are ? Am inteles, eu sunt de vina pentru raspunsul primit din diferite motive, m-am indreptat tarziu spre Dumnezeu, nu ma rog din toata inima (nu pot desi mi-as dori asta), sunt pacatos etc..
In fine framantarile mele sunt mai multe dar nu ma pricep atat de bine sa le exprim.

[glykys]

În prealabil postat de VictorS

Va spun sincer ca nu sunt suparat pe Dumnezeu, nici nu indraznesc asa ceva; pe duhovnic in nici un caz, este un om extraordinar si-mi pare rau ca l-am intalnit atat de tarziu . Doar de mine sunt dezamagit ca a trebuit sa pierd ca sa apreciez cu adevarat ce inseamna sa ai o familie, un copil extraordinar, sa ai la cine sa te intorci seara acasa...
In legatura cu mersul la biserica nu stiu ce sa zic. Intrebarea care ma framanta acum este Daca si pe viitor o sa primesc acelasi raspuns la necazurile mele atunci ce rost are ? Am inteles, eu sunt de vina pentru raspunsul primit din diferite motive, m-am indreptat tarziu spre Dumnezeu, nu ma rog din toata inima (nu pot desi mi-as dori asta), sunt pacatos etc..
In fine framantarile mele sunt mai multe dar nu ma pricep atat de bine sa le exprim.

Imi pare tare rau, dar la Dumnezeu nu alergam numai ca sa ne rezolve necazurile, ci El trebuie sa fie in centrul vietii noastre in orice clipa, ca ne e bine sau rau, trebuie sa fie o relatie de iubire filiala, nu una contractuala, gen uite, eu iti dau post si rugaciuni, tu imi dai ce iti cer, iar daca una din parti nu isi face datoria, pa pa colaborare. Toate se fac din iubire, nu din angajament.

Sunteti parinte. Imaginati-va o situatie: Aveti un fiu, care nu a vrut sa va cunoasca niciodata, care, din varii motive, a crescut fara dvs. Dvs il iubiti mult, sunteti mahnit, el nici nu va cunoaste. Ca sa il imbunati, i-ati dat fiului pe mana o avere, cu gandul ca va fi recunoscator ca ii faceti un bine si ca va sti sa o foloseasca. Apoi, vazand ca este mult prea atasat de aceasta, ca averea i-a luat mintile, ca ii face rau, va hotarati sa i-o luati inapoi si va retrageti mare parte din sprijinul dvs. Copilul, disperat, incearca sa isi recapete averea, "dandu-se bine" pe langa dvs si incercand orice mijloace care stie ca il vor imbuna. Dvs, ca tata, ce ati face in acest punct? oare nu ati fi si mai mahnit ca fiul se intoarce numai pentru a-si cersi averea? ca in loc sa va ceara afectiune si iubirea de care nu s-a putut bucura pana acum, el e cu gandul numai la avere? oare nu va ganditi, vazandu-i comportamentul, ca daca ii veti inapoia averea, va pleca de la dvs la fel de repede cum a venit?

Ideea e ca trebuie sa invatati sa Il puneti pe Dumnezeu inaintea sotiei si a copilului. Cum, nu stiu sa va spun, dar pentru asta aveti duhovnic.

Parerea mea este ca iubirea se castiga si calea cea mai buna de a castiga iubirea si recunostinta cuiva este de a-l ajuta atunci cand are un necaz; dar e posibil sa gresesc mai ales ca sunt la inceput de drum.
Situatia prezentata de dumneavoastra este corecta dar nu prea se potriveste la mine. Eu am cerut ajutor de la Domnul pentru impacare, intelegere, dragoste:

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ne-ai invatat sa ne rugam tot timpul unul pentru celalalt, ceea ce facem acum cerandu-Ti mila si bunavointa, ai grija si pazeste pe sotia mea de toate relele, cele vazute si cele nevazute.
Da-i ei sanatate si intelepciune ca sa-si indeplineasca toate indatoririle, cele dupa vointa si porunca Ta. Pazeste-o de toate ispitele carora le-ar putea cadea prada.
Sprijineste-o in credinta adevarata si dragoste, ca sa putem trai impreuna in cinste, si lumineaza-ne caile dupa voia Ta.
Ca a Ta este puterea si gloria in vecii vecilor. Amin.
Bunule Doamne, ajuta-ne sa ne amintim mereu de sfintenia casatoriei si intareste legatura noastra. Miluieste-ne ca sa putem trai vietile noastre in credinta si dragoste.
Ajuta-ne sa ne intelegem si sa avem incredere unul in altul si departeaza de la noi certurile.
Binecuvanteaza-ne si ai mila de noi, ca sa fim demni de imparatia Ta; ca Tu esti preasfant, si Tie ne inchinam.
In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, acum si in vecii vecilor. Amin.


O zi buna
Doamne ajuta

[davidady]

În prealabil postat de VictorS

Parerea mea este ca iubirea se castiga si calea cea mai buna de a castiga iubirea si recunostinta cuiva este de a-l ajuta atunci cand are un necaz; dar e posibil sa gresesc mai ales ca sunt la inceput de drum.
Situatia prezentata de dumneavoastra este corecta dar nu prea se potriveste la mine. Eu am cerut ajutor de la Domnul pentru impacare, intelegere, dragoste:

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ne-ai invatat sa ne rugam tot timpul unul pentru celalalt, ceea ce facem acum cerandu-Ti mila si bunavointa, ai grija si pazeste pe sotia mea de toate relele, cele vazute si cele nevazute.
Da-i ei sanatate si intelepciune ca sa-si indeplineasca toate indatoririle, cele dupa vointa si porunca Ta. Pazeste-o de toate ispitele carora le-ar putea cadea prada.
Sprijineste-o in credinta adevarata si dragoste, ca sa putem trai impreuna in cinste, si lumineaza-ne caile dupa voia Ta.
Ca a Ta este puterea si gloria in vecii vecilor. Amin.
Bunule Doamne, ajuta-ne sa ne amintim mereu de sfintenia casatoriei si intareste legatura noastra. Miluieste-ne ca sa putem trai vietile noastre in credinta si dragoste.
Ajuta-ne sa ne intelegem si sa avem incredere unul in altul si departeaza de la noi certurile.
Binecuvanteaza-ne si ai mila de noi, ca sa fim demni de imparatia Ta; ca Tu esti preasfant, si Tie ne inchinam.
In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, acum si in vecii vecilor. Amin.


O zi buna
Doamne ajuta

Doamne ajuta! Ce ai mai facut cu familia? S-a mai rezolvat ceva? Si eu sunt in aceeasi situatie...

[inspiron]

O sa scriu peste ceva vreme concluziile acestei perioade...2-3 saptamani. Pe scurt, daca vrei sa rezolvi ceva, fa tot ce-ti sta in putere singur...

Ps. Mi-am facut cont nou deoarece regulamentul forumului nu permite schimbare de nick. Adminul stie ca am comunicat pe mesagerie. Nu sunt troll.

[inspiron]

Asa cum a zis revin cu un raspuns desi vad ca nu te-ai mai logat de cand ai pus intrebarea. Nu s-a intamplat nimic, dar absolut nimic. Pe mine cel putin de acum inainte e imposibil ca sa ma mai convinga cineva ca rugaciunea te poate ajuta intr-o anumita situatie. Mai mult nu comentez ca nu are rost...

[glykys]

În prealabil postat de inspiron

Asa cum a zis revin cu un raspuns desi vad ca nu te-ai mai logat de cand ai pus intrebarea. Nu s-a intamplat nimic, dar absolut nimic. Pe mine cel putin de acum inainte e imposibil ca sa ma mai convinga cineva ca rugaciunea te poate ajuta intr-o anumita situatie. Mai mult nu comentez ca nu are rost...

Eram aproape sigura ca nu ti se va intampla nimic. Nici nu e de mirare.
Rugaciunea se face cu credinta, nu asa, ca sa il ispitesti pe Hristos, sa vezi daca te asculta sau nu, daca face sau nu o minune.

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de inspiron

Nu s-a intamplat nimic, dar absolut nimic.

Parca esti un copil caruia nu-i convine jucaria primita de la parinti.
Lasa carteala! Fa ce poti sa faci dupa puterile tale. Reia mersul la biserica si stai la slujba orice stare launtrica ai avea; reia rugaciunea-si atunci cand te rogi, spune-i Domnului: uite Doamne eu sunt asa si asa, simt asa si cred asa, imi pare rau, fa Tu ceva cu mine (dar sa fi sincer pentru parerea ta de rau) si te asigur ca dupa o vreme El iti va raspunde...insa iti va darui ceea ce El va considera ca-ti este de trebuinta si nu neaparat jucaria dupa care tu plangi ca un copil mofturos, iar darul ti-l va darui atunci cand El va considera ca este bine sa ti-l dea si nu cand bati tu din picior.
Fa asta (dar nu o zi-doua) ci cu staruinta, si mai revino pe la noi cu laude care El, de data asta :) Doamne ajuta!

În prealabil postat de VictorS

Va spun sincer ca nu sunt suparat pe Dumnezeu, nici nu indraznesc asa ceva; pe duhovnic in nici un caz, este un om extraordinar si-mi pare rau ca l-am intalnit atat de tarziu . Doar de mine sunt dezamagit ca a trebuit sa pierd ca sa apreciez cu adevarat ce inseamna sa ai o familie, un copil extraordinar, sa ai la cine sa te intorci seara acasa...
In legatura cu mersul la biserica nu stiu ce sa zic. Intrebarea care ma framanta acum este Daca si pe viitor o sa primesc acelasi raspuns la necazurile mele atunci ce rost are ? Am inteles, eu sunt de vina pentru raspunsul primit din diferite motive, m-am indreptat tarziu spre Dumnezeu, nu ma rog din toata inima (nu pot desi mi-as dori asta), sunt pacatos etc..
In fine framantarile mele sunt mai multe dar nu ma pricep atat de bine sa le exprim.

În prealabil postat de inspiron

... Pe mine cel putin de acum inainte e imposibil ca sa ma mai convinga cineva ca rugaciunea te poate ajuta intr-o anumita situatie. Mai mult nu comentez ca nu are rost...

În prealabil postat de inspiron

"Jucaria" despre care spuneti dumneavoastra era familia mea .
Sper ca intr-o zi sa pot reveni cu laude catre El (sper sa nu se inteleaga cumva ca acum hulesc sau dintr-o data m-am transformat intr-un monstru pus pe rele). Desi sunt extrem de dezamagit si nu am mai postat pentru ca nu vreau sa mai supar pe cineva, citesc aproape zilnic forumul. Poate intr-o zi o sa ma intorc si la rugaciune, cine stie...viata este plina de surprize.

Traim vremuri grele, inspiron, in care omul e manipulat fara ca el sa stie sau sa simta acest lucru; dar se intampla.
Esti dezamagit ca Dumnezeu nu ti-a implinit o dorinta, pentru care te-ai rugat?!? Cateodata e nevoie sa ne rugam insistent si vreme indelungata, ca sa ne dea Dumnezeu un semn.
Ai auzit de Iov, care era f credincios, dar pe care Dumnezeu l-a pus la mare incercare luandu-i toate onorurile,familia, bogatia, sanatatea timp de mai multi ani? Cu toate acestea iov nu a incetat sa se roage lui Dumnezeu si sa accepte lipsurile, paguba si singuratatea, boala, dezonoarea. Nu I-a reprosat nimic lui Dumnezeu, ci a trait crezand in Dumnezeu. Pana intr-o zi, dupa multi ani, cand si rabdarea lui Iov a ajuns la capat. atunci a strigat: Ce faci Doamne, dormi?
Aceasta se numeste credinta: sa credem in Domnul si atunci cand pare ca nu ne da, nu ne aude, nu ne vede. Doar suportand cu rabdare totul, putem, inainte de a dispera, sa strigam aidoma lui Iov: Doamne, ce faci, dormi, de l-ai uitat pe robul Tau, care sufera in tacere?!?
Dupa acest strigat al lui Iov, Dumnezeu ii reda sanatatea, averea, ii da o noua familie si in general tot ce a pierdut si inca mai mult.
Astfel sa fim si noi in situatii grele: rabdatori; nu sa renuntam la rugaciune, caci dusmanul omului asta doreste, sa ne faca sa uitam de Dumnezeu.
Asa ca, inspiron, metoda nu e de a te indeparta de Dumnezeu, ci mai mult sa te rogi si sa rezisti ispitei de a nu te ruga si Dumnezeu va tine cont de stradania ta, dar trebuie sa fii consecvent in credinta ta. Toate incercarile au un rost. Fara acest rost ar fi absurde; dar nu sunt.
Sa te ajute Dumnezeu!