Despre viclenia sectantilor

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Vad ca nu a fost sters...

Sa inteleg ca tu ai pus o vorba buna adminului sa fie banat Listener? Si probabil si in cazul meu sa fiu atentionat....

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Sa inteleg ca tu ai pus o vorba buna adminului sa fie banat Listener? Si probabil si in cazul meu sa fiu atentionat....

Catalin, tu vorbesti aiurea in necunostinta de cauza. Te bagi ca musca in lapte in conversatie fara sa citesti cele discutate si tragi concluzii aiurea. Citeste postarea dinainte ca sa vezi despre ce este vorba. Userul cu pricina se plangea ca ar fi prigonit pe nedrept de aceea am spus ca postarile lui stau marturie ca nu-i cum zice el cu conditia ca el insusi sa nu si le stearga pentru a ascunde dovezile. De aceea le-am repus si am adaugat faptul ca nu le stersese ca sa subliniez ca dovezile puteau fi in continuare consultate in original.

In ceea ce il priveste pe admin, eu nu l-am contactat niciodata nici in legatura cu tine si nici cu altii. Ba chiar dimpotriva, cand acum ceva timp, cineva a propus banarea unui user de aici si care din intamplare este tocmai cel de care vorbesti, eu am scris clar ca nu consider o solutie sa fie banati oamenii, ci singura solutie buna este ignorarea daca nu ne convine ceea ce scrie. Eu nu sunt prooroc mincinos sa propovaduiesc iertarea si pe la spate sa junghii oameni.
Numai bine!

[I.Calin]

În prealabil postat de Adriana3

(...) eu am scris clar ca nu consider o solutie sa fie banati oamenii, ci singura solutie buna este ignorarea daca nu ne convine ceea ce scrie. Eu nu sunt prooroc mincinos sa propovaduiesc iertarea si pe la spate sa junghii oameni.
Numai bine!

Corect. Dar dacă cineva intră în casa ta și s-azvârle la farfuriile și bibelourile tale spărgându-le, îl ignori și îi dai dreptate fiindcă fiecare face ce crede de cuviință? N-aș crede, de aceea există reguli de bună cuviință, reguli ale acestui forum, care trebuie respectate de oricare, el/ea, singur(ă), a decis, prin propria voință, să fie user al forumului.

Doamne ajută!

[Adriana3]

În prealabil postat de I.Calin

Corect. Dar dacă cineva intră în casa ta și s-azvârle la farfuriile și bibelourile tale spărgându-le, îl ignori și îi dai dreptate fiindcă fiecare face ce crede de cuviință? N-aș crede, de aceea există reguli de bună cuviință, reguli ale acestui forum, care trebuie respectate de oricare, el/ea, singur(ă), a decis, prin propria voință, să fie user al forumului.

Doamne ajută!

Sunt deacord ca exista reguli ce trebuie respectate, dar doar cel care le-a facut poate judeca cine le respecta si cine nu. Asa ca el este cel ce poate atentiona userii cand calca alaturi, le poate explica unde gresesc si cum sa se corecteze daca vor sa ramana pe forumul lui. Noi ceilalti putem fi mai subiectivi pentru ca suntem angrenati in discutie, partizani ai unei pareri sau a alteia. Si bine-nteles ca ne putem da cu parerea daca ni se pare ca o regula nu ar fi respectata, dar pe fata, aratandu-i greseala, nu miseleste pe la spate. Insa banarea din partea noastra, a userilor, mi se pare excesiv, este aruncatul pietrei de cel care nu este lipsit totusi de greseli. Parerea mea.

[Neaguu]

Nu prea stiu despre cartea de despartire lasata de Moise dar ea nu a fost condamnata de Iisus! Apoi biserica este stalp si temelie al adevarului iar dupa ea urmeaza si biblia! Biblia arata ca de multe ori Dumnezeu i-a ajutat pe evrei in lupte si chiar le-a poruncit sa lupte! Apoi Dumnezeu a calauzit biserica si niciodata nu a condamnat crestinii ca participau la razboaie de aparare. Cand Dumnezeu a poruncit sa-ti iubesti dusmanii se referea la dusmanii obisnuiti adica la aceia care ravnesc bunurile tale etc etc nu cei care iti ucid familia etc etc.

[Adriana3]

În prealabil postat de Neaguu

Nu prea stiu despre cartea de despartire lasata de Moise dar ea nu a fost condamnata de Iisus! Apoi biserica este stalp si temelie al adevarului iar dupa ea urmeaza si biblia! Biblia arata ca de multe ori Dumnezeu i-a ajutat pe evrei in lupte si chiar le-a poruncit sa lupte! Apoi Dumnezeu a calauzit biserica si niciodata nu a condamnat crestinii ca participau la razboaie de aparare. Cand Dumnezeu a poruncit sa-ti iubesti dusmanii se referea la dusmanii obisnuiti adica la aceia care ravnesc bunurile tale etc etc nu cei care iti ucid familia etc etc.

Eu nu am spus nimic de condamnare, am spus ca nu era de la Dumnezeu si Iisus a afirmat-o clar. El nu era venit sa condamne, sa judece, ci sa salveze. Vezi ca nici sclavia nu a condamnat-o si nici poligamia, si multe altele. A condamnat doar fariseismul, a zis ca pana si prostituatele vor ajunge mai repede in Imparatie decat fariseii. Asta nu inseamna ca aproba pacatul sau ca aproba credintele false ale evreilor despre voia lui Dumnezeu, inseamna doar ca era acolo pentru a salva, nu pentru a condamna. Doar fariseii au fost condamnati pentru ca sunt singurii care nu se invoiesc sa fie salvati. Faptul ca inima evreilor era departe de Dumnezeu pe care il laudau doar cu buzele a spus-o Domnul insusi. Faptul ca Israelul era infidel fata de ceea ce ceruse cu adevarat Dumnezeu, a spus-o tot Dumnezeu Insusi. Asta nu inseamna ca Dumnezeu condamna pe cineva, tocmai asta incerc sa spun. Dumnezeu atat de mult a iubit lumea (lumea, nu doar Israelul) incat L-a dat pe Fiul Sau ca rascumparare a pacatelor. Dumnezeu ajuta poporul evreu dar pentru ceea ce era bun. Ei erau cei care credeau ca sunt ajutati si acolo unde Dumnezeu doar permitea fara a aproba faptele lor, altfel de ce ar mai fi zis ca era laudat doar cu buzele in timp ce inima lor era departe de El? Dumnezeu nu se poate contrazice, ceea ce este minciuna si ceea ce este rau nu devin peste noapte adevar si bun. Uciderea nu are niciodata justificare, nu este bine sa nu ucizi intr-un context ca apoi sa fie bine sa omori in alt context. In religiile monoteiste (ebraica, crestina si musulmana) si nu numai, s-a facut deseori greseala asta de a se considera ajutati de Dumnezeu in razboaie ca si cum Dumnezeu le-ar aproba. Ori Dumnezeu doar le ingaduie incercand in limitele libertatii omului sa reduca pierderile si sa ii ajute pe oameni sa inteleaga ca nu este deloc bine ceea ce fac, uciderea nu este o solutie in nici un context. De aceea in crestinism au aparut martirii, ei sunt cei care au inteles cu adevarat si au aplicat cuvantul lui Dumnezeu. La polul celalat in lumea crestina sunt cruciatii care au crezut ca si evreii, ca Dumnezeu era cu ei in luptele pe care le duceau. Iar Dumnezeu este intr-adevar cu crestinii, dar doar pentru cele bune, nu si pentru razboaie. Si iata ca nu i-a condamnat pe cruciati, asta nu inseamna ca i-a aprobat, ci i-a asteptat sa se indrepte.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Neaguu

Nu prea stiu despre cartea de despartire lasata de Moise dar ea nu a fost condamnata de Iisus! Apoi biserica este stalp si temelie al adevarului iar dupa ea urmeaza si biblia! Biblia arata ca de multe ori Dumnezeu i-a ajutat pe evrei in lupte si chiar le-a poruncit sa lupte! Apoi Dumnezeu a calauzit biserica si niciodata nu a condamnat crestinii ca participau la razboaie de aparare. Cand Dumnezeu a poruncit sa-ti iubesti dusmanii se referea la dusmanii obisnuiti adica la aceia care ravnesc bunurile tale etc etc nu cei care iti ucid familia etc etc.

Despre cartea de despartire (divortul) Iisus a explicat ca nu poate fi aplicata decat in caz de adulter, nu cum faceau evreii timpului - denaturand invatatura - dand carte de despartire pe motiv de plictiseala (ceea ce se intampla din pacate tot mai mult si azi).

De asemenea, despre vrajmasi: aceste distinctii intre dusmanii "obisnuiti" si "neobisnuiti" nu au nicio baza. Hristos vorbeste despre vrajmasi, despre orice vrajmasi si despre toti vrajmasii. A putea ajunge la asemenea inaltimi ametitoare incat sa ma fac binefacatorul vrajmasului meu este pentru om imposibil (dar nu si pentru Dumnezeu)... si acolo trebuie sa tindem, fara discutie.

[Adriana3]

În prealabil postat de Lavrentiu

Despre cartea de despartire (divortul) Iisus a explicat ca nu poate fi aplicata decat in caz de adulter, nu cum faceau evreii timpului - denaturand invatatura - dand carte de despartire pe motiv de plictiseala (ceea ce se intampla din pacate tot mai mult si azi).

De asemenea, despre vrajmasi: aceste distinctii intre dusmanii "obisnuiti" si "neobisnuiti" nu au nicio baza. Hristos vorbeste despre vrajmasi, despre orice vrajmasi si despre toti vrajmasii. A putea ajunge la asemenea inaltimi ametitoare incat sa ma fac binefacatorul vrajmasului meu este pentru om imposibil (dar nu si pentru Dumnezeu)... si acolo trebuie sa tindem, fara discutie.

Corect tot ceea ce este scris. Scurt si la obiect :)

As vrea sa fac doar o adaugire: la evrei nu plictiseala era pacatul cel mai mare ci banul. Femeia cand se casatorea, primea zestre de la parinti, zestre care trecea in mana sotului, la fel ca si femeia. Toate ii apartineau lui si prin lege putea dispune dupa bunul plac de ambele, de femeie si de averea ei. Iar cand divorta, o lasa pe femeie cu mainile goale pe strazi, de aceea multe ajungeau prostituate apoi. Si erau evrei care faceau din asta o metoda de a se imbogati, casatorindu-se cu femei pentru zestrea lor si lasandu-le apoi pentru a lua altele. Si aceeasi soarta aveau si vaduvele pentru ca in caz de deces al sotului, averea ramanea doar barbatilor din familie, baieti daca existau, iar daca nu, a oricarui alt barbat si daca nu mai exista nici un barbat in familie, revenea unui strain desemnat de comunitate. Ca atare vaduvele ori erau intretinute de Templu in cazul celor care se dedicau apoi in intregime vietii religioase la Templu, ori erau intretinute de vreun milos al familiei ori ajungeau prostituate. Nu existau prea multe optiuni pentru femeie. De aceea scrie in VT ca Dumnezeu iubeste femeia singura, orfanul si strainul, exact categoriile defavorizate de legea ebraica. Si de aceea le zice fariseilor ca prostituatele vor intra in Imparatie mai repede decat ei, multe erau in acea conditie tocmai din cauza lor, din cauza orbirii lor la adevaratul cuvant al lui Dumnezeu.

Si la fel si scena in Templu cand Iisus ii da afara pe afaceristi. Cum la evrei era obiceiul sa se aduca ofranda diverse animale in diverse ocazii, se aflau acolo oameni care sa le vanda, cum ar fi acum la noi lumanarile. Problema insa la evrei era ca animalele trebuiau sa fie fara cusur iar acest lucru era judecat de preot. Iar preotul era deseori mana in mana cu vanzatorii si refuzau animalele pe motiv ca ar avea defect trimitandu-i sa recumpere de la vanzatorii din Templu. De aceea il vedem pe Domnul atat de infuriat pe talhari, pentru ca faceau talhariile pe fata in Templul Tatalui Sau si in numele Lui. Cum se putea mai grav.